DECIZIE Nr.
541 din 27 aprilie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 355 din 31 mai 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Comisia locală
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 din comuna
Bradu, judeţul Argeş, în Dosarul nr. 5/280/2009 al Judecătoriei
Piteşti - Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă partea Vergea
Trandafir, lipsind autorul excepţiei şi celelalte părţi,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul părţii prezente, care se limitează
a depune un set de acte la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă,
critica vizând modul de interpretare şi aplicare a legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 26 octombrie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 5/280/2009, Judecătoria
Piteşti - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Comisia
locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991
din comuna Bradu, judeţul Argeş.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul arată
că dispoziţiile legale criticate încalcă liberul acces la
justiţie, întrucât nu sunt aplicabile în situaţia în care, în
prealabil, partea a utilizat procedura prevăzută de art. 2811
din Codul de procedură civilă privind lămurirea
înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului
hotărârii care constituie titlu executoriu.
Judecătoria Piteşti - Secţia
civilă apreciază că excepţia
este neîntemeiată, motivat de faptul că autorul acesteia nu face o
veritabilă critică de neconstituţionalitate a textului de lege,
ci se limitează la a critica modul în care instanţa l-ar putea
aplica.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului,
precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de
vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), art. 2,
3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie art. 399 din Codul de procedură civilă, text de lege
care are următorul conţinut: „Impotriva executării silite,
precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face
contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi
prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura
prevăzută de art. 2811, se poate face contestaţie
şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la
înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în
cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea
silită ori să îndeplinească un act de executare în
condiţiile prevăzute de lege.
Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la
executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de
executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.
De asemenea, după ce a început executarea
silită, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea
contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a dispus
învestirea cu formulă executorie, dată fără îndeplinirea
condiţiilor legale.
In cazul în care executarea silită se face în
temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă
judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare
apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu
prevede în acest scop o altă cale de atac."
In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16, 21, 24 şi 25.
Examinând criticile de neconstituţionalitate,
Curtea constată că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1)
şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de
constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a
tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin
raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei.
Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate
exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de
resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul
cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar,
astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1)
şi (3) din Constituţie.
Astfel, analizând motivele invocate de autorul
excepţiei de neconstituţionalitate în susţinerea criticii sale,
Curtea observă că acestea nu reprezintă veritabile argumente de
neconstituţionalitate, ci vizează modul de interpretare şi
aplicare a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedură civilă
de către instanţa judecătorească. Or, potrivit art. 2 alin.
(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă numai asupra
constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost
sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
controlului, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate
urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Comisia locală
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 din comuna
Bradu, judeţul Argeş, în Dosarul nr. 5/280/2009 al Judecătoriei
Piteşti - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 27 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu