DECIZIE Nr.
541 din 9 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 321 alin. 1 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 301 din 7 mai 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 321 din Codul penal, excepţie
ridicată de Remus Gabriel Vasea în Dosarul nr. 16.011/212/2007 al Judecătoriei
Constanţa - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de
judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 3 decembrie
2008, pronunţată în Dosarul nr. 16.011/212/2007, Judecătoria Constanţa
-Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 321 din Codul penal.
Excepţia a fost ridicată de apărătorul inculpatului
Remus Gabriel Vasea într-o cauză penală având ca obiect săvârşirea infracţiunii
prevăzute şi pedepsite de art. 321 alin. 1 din Codul penal.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 321 alin. 1 din
Codul penal încalcă prevederile constituţionale ale art. 16, art. 124 alin.
(1)şi (2) şi art. 126. In acest sens, arată că legiuitorul nu face o distincţie
clară între dispoziţiile art. 321 alin. 1 din Codul penal şi cele ale art. 2
din Legea nr. 61/1991, republicată. Astfel, potrivit acestor texte de lege,
fapta prin care, în public, sunt săvârşite acte, cuvinte sau gesturi ce pot aduce
atingere ordinii şi liniştii publice poate constitui, după caz, contravenţie
sau infracţiune. Modalitatea de departajare efectivă a unei contravenţii de o
infracţiune nu este însă reglementată de lege, astfel că există posibilitatea
interpretării subiective a acestor texte de lege.
Instanţa de judecată apreciază
că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege criticat este constituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare,
punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstitutionalitate.
Deşi Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia
de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 321 din Codul penal, în
realitate, obiectul excepţiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din
motivarea acesteia, îl constituie numai dispoziţiile alin. 1 al acestui articol
de lege, care au următorul conţinut: „Fapta persoanei care, în public,
săvârşeşte acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii, sau se dedă la
orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se
produce un scandal public ori se tulbură, în alt mod, liniştea şi ordinea
publică, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani."
Acest text de lege este raportat la prevederile
constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 124 alin. (1)
şi (2) privind înfăptuirea justiţiei şi ale art. 126 referitoare la instanţele
judecătoreşti.
Autorul excepţiei consideră că neconstituţionalitatea
textului de lege criticat este determinată de posibilitatea arbitrară a
instanţei de judecată de a interpreta dispoziţiile art. 321 alin. 1 din Codul
penal şi ale art. 2 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de
încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 387 din 18 august 2000, cu modificările şi
completările ulterioare.
Dispoziţiile de lege criticate reglementează obligaţia
fiecărui cetăţean de a adopta un anumit comportament, stabilind şi
caracteristicile acestuia, şi anume să se abţină de la săvârşirea în public a
unor acte sau gesturi menite să aducă atingere bunelor moravuri, să producă
scandal public sau să tulbure în alt mod liniştea şi ordinea publică.
Această exigenţă este în spiritul legilor ţării şi al
normelor de convieţuire socială şi, din perspectiva unui viciu de
constituţionalitate, este lipsit de relevanţă faptul că legiuitorul face sau nu
o distincţie clară între dispoziţiile art. 321 alin. 1 din Codul penal şi cele
ale art. 2 din Legea nr. 61/1991.
Sub acest aspect, Curtea constată că aceste dispoziţii
de lege nu sunt similare, deşi apără aceleaşi valori sociale, iar diferenţierea
între cele două forme ale ilicitului, determinată de intensitatea şi gravitatea
atingerii aduse valorii sociale ocrotite, este atributul exclusiv al
legiuitorului.
Pentru considerentele expuse
mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 321 alin. 1 din Codul penal, excepţie ridicată de Remus
Gabriel Vasea în Dosarul nr. 16.011/212/2007 al Judecătoriei Constanţa - Secţia
penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman