DECIZIE Nr. 537 din 18 octombrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 si art.
6 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1048 din 25 noiembrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Koszokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 2 si art. 6 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, exceptie ridicata de Panait Praisler in Dosarul nr. 3.969/C/2004 al
Curtii de Apel Galati - Sectia civila.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca
nefondata, aratand ca, de fapt, autorul exceptiei este nemultumit de modul cum
instanta de judecata si Ministerul Finantelor Publice au interpretat si aplicat
prevederile art. 2 si 6 din Legea nr. 10/2001.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 28 ianuarie 2005, pronuntata in Dosarul nr.
3.969/C/2004, Curtea de Apel Galati - Sectia civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 si 6
din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de
Panait Praisler intr-un proces civil avand ca obiect plata unor despagubiri civile.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
interpretarea data de statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice, precum
si de instanta de judecata, prevederilor art. 6 din Legea nr. 10/2001, in
sensul ca bunul (slep) a carui retrocedare a fost solicitata de catre acesta nu
face parte din categoriile de bunuri care constituie obiectul de reglementare
al acestei legi, ar contraveni dispozitiilor art. 11, 44 si 136 din
Constitutie, precum si art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In opinia autorului
exceptiei, prin imobile preluate in mod abuziv, in sensul art. 2 alin. (1) lit.
a) din Legea nr. 10/2001, se intelege si intreprinderea de transporturi
nationalizata prin Legea nr. 119/1948 si, prin urmare, toate mijloacele de
transport nationalizate, inclusiv slepul care face obiectul cererii sale de
retrocedare. De aceea, el considera ca definitia data de art. 6 alin. (1) din
Legea nr. 10/2001 imobilelor ce constituie obiectul acesteia nu face decat sa
completeze prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din lege.
Instanta de judecata apreciaza ca exceptia este neintemeiata, aratand in
acest sens ca, prin reglementarea data de art. 2 din Legea nr. 10/2001, se
evidentiaza domeniul de aplicare a legii, sub aspectul modalitatii de preluare
a imobilelor, iar prevederile art. 6 reglementeaza natura bunurilor ce pot face
obiectul restituirii. Fiind vorba de acordarea prin reglementari legislative a unor
reparatii pentru bunuri preluate in mod abuziv de stat sau alte persoane
juridice, legiuitorul este liber sa opteze in privinta sferei bunurilor pentru
care stabileste masuri reparatorii.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul arata ca, de fapt, autorul exceptiei ridica o problema de
interpretare si aplicare a legii, care este de competenta instantei de
judecata. In consecinta considera exceptia neintemeiata.
Avocatul Poporului apreciaza prevederile legale criticate ca fiind
constitutionale, sustinand ca solutia de restituire a unor categorii de imobile
este rezultatul optiunii legiuitorului si are la baza exercitarea dreptului
acestuia de a decide asupra modului de reparare a injustitiilor si abuzurilor
din legislatia trecuta, cu privire la dreptul de proprietate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile
Constitutiei, precum si prevederile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 2 si 6 din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, ulterior
sesizarii, Legea nr. 10/2001 a fost republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, si apoi modificata prin titlul
I din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si
justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. In urma acestor modificari Legea
nr. 10/2001 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 798
din 2 septembrie 2005, textele de lege fiind renumerotate. Prevederile art. 2
si 6 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, au fost
modificate prin art. I pct. 3 si 10 al titlului I din Legea nr. 247/2005,
pastrandu-si numerotarea dupa republicarea legii.
In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat in mod constant ca,
in cazul in care, dupa invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate in fata
instantelor judecatoresti, prevederea supusa controlului a fost modificata,
Curtea se pronunta asupra prevederii legale in noua sa redactare, numai daca
solutia legislativa din legea sau ordonanta modificata este, in principiu,
aceeasi cu cea dinaintea modificarii. Avand in vedere ca, in cauza, aceasta
cerinta este indeplinita, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 si 6 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, republicata, texte care au urmatoarea redactare:
- Art. 2: "(1) In sensul prezentei legi, prin imobile preluate in mod
abuziv se intelege:
a) imobilele nationalizate prin Decretul nr. 92/1950 pentru nationalizarea
unor imobile, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr.
119/1948 pentru nationalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de
asigurari, miniere si de transporturi, precum si prin alte acte normative de
nationalizare;
b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotarari
judecatoresti de condamnare pentru infractiuni de natura politica, prevazute de
legislatia penala, savarsite ca manifestare a opozitiei fata de sistemul
totalitar comunist;
c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice in baza Decretului
nr. 410/1948 privind donatiunea unor intreprinderi de arte grafice, a
Decretului nr. 479/1954 privitor la donatiile facute statului s.a., neincheiate
in forma autentica, precum si imobilele donate statului sau altor persoane
juridice, incheiate in forma autentica prevazuta de art. 813 din Codul civil,
in acest din urma caz daca s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea
nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila;
d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor ca urmare a unor
masuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi
exercitate;
e) imobilele considerate a fi fost abandonate, in baza unei dispozitii
administrative sau a unei hotarari judecatoresti pronuntate in temeiul
Decretului nr. 111/1951 privind reglementarea situatiei bunurilor de orice fel
supuse confiscarii, confiscate, fara mostenitori sau fara stapan, precum si a
unor bunuri care nu mai folosesc institutiilor bugetare, in perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989;
f) imobilele preluate de stat in baza unor legi sau a altor acte normative
nepublicate, la data preluarii, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau
in Buletinul Oficial;
g) imobilele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra
rechizitiilor si care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au
primit compensatii echitabile;
h) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este
definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica
si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare;
i) orice alte imobile preluate fara titlu valabil sau fara respectarea
dispozitiilor legale in vigoare la data preluarii, precum si cele preluate fara
temei legal prin acte de dispozitie ale organelor locale ale puterii sau ale
administratiei de stat.
(2) Persoanele ale caror imobile au fost preluate fara titlu valabil isi
pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii, pe care o exercita
dupa primirea deciziei sau a hotararii judecatoresti de restituire, conform
prevederilor prezentei legi.";
- Art. 6: "(1) Prin imobile, in sensul prezentei legi, se intelege
terenurile, cu sau fara constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la
data preluarii in mod abuziv, precum si bunurile mobile devenite imobile prin
incorporare in aceste constructii.
(2) Masurile reparatorii privesc si utilajele si instalatiile preluate de
stat sau de alte persoane juridice odata cu imobilul, in afara de cazul in care
au fost inlocuite, casate sau distruse.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2), restituirea in natura se va dispune
prin decizia sau dispozitia unitatii detinatoare.
(4) In situatia in care utilajele si instalatiile solicitate sunt
evidentiate in patrimoniul unor societati comerciale privatizate, altele decat
cele prevazute la art. 21 alin. (1) si (2), dupa stabilirea contravalorii
acestora, prin decizia entitatii implicate in privatizare se va propune
acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de
stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod
abuziv."
Textele constitutionale considerate a fi incalcate sunt cele ale art. 11,
44 si 136, avand urmatorul continut:
- Art. 11: "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu
buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din
dreptul intern.
(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte
cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai
dupa revizuirea Constitutiei.";
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra
statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita
in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice,
religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi
subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi
proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor,
precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun
acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al
dobandirii se prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori
contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.";
- Art. 136: "(1) Proprietatea este publica sau privata.
(2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine
statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu
potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea
teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului
continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul
exclusiv al proprietatii publice.
(4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii
organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor
publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in
folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.
(5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii
organice."
De asemenea, mai este invocat ca fiind incalcat si art. 1 din primul
Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, a carui redactare este urmatoarea: "Orice
persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni
nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica
si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului
international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta
legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor
conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor
contributii, sau a amenzilor."
Analizand criticile de neconstitutionalitate, Curtea observa ca autorul
exceptiei este, de fapt, nemultumit de modul cum instanta de judecata si statul
roman, prin Ministerul Finantelor Publice, au interpretat si aplicat
prevederile art. 2 si 6 din Legea nr. 10/2001, in sensul ca bunul (slep) a
carui retrocedare a fost solicitata de catre acesta nu face parte din
categoriile ce constituie obiectul de reglementare al legii.
Potrivit competentei sale insa, asa cum este ea prevazuta in art. 2 alin.
(3) din Legea nr. 47/1992, si respectand principiul constitutional al
separatiei puterilor, Curtea Constitutionala nu poate modifica sau completa
prevederea legala supusa controlului si nici nu se poate pronunta asupra
modului de aplicare a legii, ci numai asupra intelesului ei contrar
Constitutiei. Astfel fiind, exceptia de neconstitutionalitate apare ca
inadmisibila si urmeaza sa fie respinsa ca atare.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) din
Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 2 si art. 6 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
republicata, exceptie ridicata de Panait Praisler in Dosarul nr. 3.969/C/2004
al Curtii de Apel Galati - Sectia civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 18 octombrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu