DECIZIE Nr.
532 din 9 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (7), art. 17, art.
18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (3), art. 27,
art. 28, art. 33 alin. (1) si ale art. 34 alin. (1) din Ordonanta Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 334 din 20 mai 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) si (7), art. 17, art.
18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27,
art. 28, art. 33 alin. (1) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocată de
Laurenţiu-Cătălin Ungureanu în Dosarul nr. 9.848/245/2008 al Judecătoriei laşi.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textele de lege
criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 3 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 9.848/245/2008, Judecătoria laşi a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16
alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1),' art. 25 alin. (1) şi
(3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi ale art. 34
alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, excepţie invocată de Laurenţiu-Cătălin Ungureanu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, de vreme ce iniţiativa acţiunii
judiciare aparţine contestatorului, lui îi revine sarcina probei conform
principiului general de drept din procedura civilă. Prin urmare, contestatorul
trebuie să dovedească nelegalitatea şi temeinicia procesului-verbal, în vederea
anulării acestuia. In plus, din momentul sancţionării sale contravenţionale,
persoana în cauză este calificată de legislaţia naţională drept „contravenient",
adică persoana care a săvârşit o contravenţie, echivalentul în materie penală
fiind acela de infractor. Se încalcă astfel prezumţia de nevinovăţie, sens în
care s-a pronunţat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Anghel
împotriva României, 2007.
Judecătoria Iaşi apreciază
că nu sunt întemeiate criticile formulate, deoarece utilizarea de către
legiuitor a noţiunii de contravenient nu înseamnă şi stabilirea vinovăţiei sau
încălcarea prezumţiei de nevinovăţie.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de
lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul
excepţiei. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19
alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art.
33 alin. (1) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, având următorul cuprins:
- Art.16 alin. (1) şi (7): „(1) Procesul-verbal de
constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde
este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte
agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv
codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă al contravenientului;
descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care
a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea
gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea
actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;
indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare
producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48
de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta
prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi
organul la care se depune plângerea. [...]
(7) In momentul încheierii procesului-verbal agentul
constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a
face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile
sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte menţiuni», sub
sancţiunea nulităţii procesului-verbal.";
- Art. 17: „Lipsa menţiunilor privind numele,
prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele
contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a
sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a
semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea
se constată şi din oficiu.";
- Art. 18: „Contravenientul este obligat să prezinte
agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza
cărora se fac menţiunile prevăzute la art. 16 alin. (3). In caz de refuz,
pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiţeri
şi subofiţeri de poliţie, jandarmi sau gardieni publici."
- Art. 19 alin. (1): „Procesul-verbal se semnează pe
fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. In cazul în care
contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul
constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie
confirmate de cel puţin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde şi
datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.;
- Art. 25 alin. (1) şi (3): „(1) Procesul-verbal se
va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului şi, dacă
este cazul, părţii vătămate şi proprietarului bunurilor confiscate. [... ]
(3) In situaţia în care contravenientul a fost
sancţionat cu amendă, precum şi dacă a fost obligat la despăgubiri, odată cu
procesul-verbal, acestuia i se va comunica şi înştiinţarea de plată. In
înştiinţarea de plată se va face menţiunea cu privire la obligativitatea
achitării amenzii la instituţiile abilitate să o încaseze, potrivit legislaţiei
în vigoare şi, după caz, a despăgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare,
în caz contrar urmând să se procedeze la executarea silită.";
- Art. 26 alin. (3): „In cazul în care
contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze
procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţării de plată se
face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data
încheierii.";
- Art. 27: „Comunicarea procesului-verbal şi a
înştiinţării de plată se face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare
la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se
consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor.";
- Art. 28: „(1) Contravenientul poate achita, pe loc
sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal
ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul
amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre
această posibilitate în procesul-verbal. In actul normativ de stabilire a
contravenţiilor această posibilitate trebuie menţionată în mod expres.
Termenele statornicite pe ore încep să curgă de la miezul nopţii zilei
următoare, iar termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau
când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de
lucru următoare.
(2) Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi
achitate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C.
- S.A sau la unităţile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite
bugetelor locale se achită la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C.
- S.A. sau la casieriile autorităţilor administraţiei publice locale ori
ale altor instituţii publice abilitate să administreze veniturile bugetelor
locale, indiferent de localitatea pe a cărei rază acestea funcţionează, de
cetăţenia, domiciliul sau de reşedinţa contravenientului ori de locul
săvârşirii contravenţiei, precum şi la ghişeul unic din punctele de trecere a
frontierei de stat a României. O copie de pe chitanţă se predă de către
contravenient agentului constatator sau se trimite prin poştă organului din
care acesta face parte, potrivit dispoziţiilor alin. (1).
(3) Amenzile contravenţionale pot fi achitate şi
prin intermediul instrumentelor de plată electronică în cadrul Ghişeului
virtual de plăţi, proiect-pilot coordonat de Ministerul Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei, parte a Sistemului e-guvernare, din cadrul Sistemului
Electronic Naţional. In acest caz:
a) achitarea unei amenzi contravenţionale se
dovedeşte prin prezentarea extrasului de cont al plătitorului sau a dovezii de
plată emise de Ghişeul virtual de plăţi, aceasta specificând data şi ora
efectuării plăţii;
b) se elimină obligativitatea pentru plătitor de a
preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plată emisă de Ghişeul
virtual de plăţi către agentul constatator sau organul din care acesta face
parte.";
- Art. 33 alin. (1): „Judecătoria va fixa termen de
judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului
sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat
sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi
a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a
cauzei.;
- Art. 34 alin. (1): „Instanţa competentă să soluţioneze
plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe
cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, daca aceştia s-au
prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în
vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte
asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii
confiscării."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 23
alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie, cu raportare la art. 6 paragraful
2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, privind prezumţia de nevinovăţie ca dimensiune a dreptului la un
proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că textele de lege criticate au mai format
obiect al controlului de constituţionalitate, cu o motivare asemănătoare şi
prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 317 din 9
septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705
din 8 octombrie 2003, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiată, reţinând, în
esenţă, că „utilizarea de către legiuitor a noţiunii de contravenient nu are
semnificaţia înfrângerii prezumţiei de nevinovăţie consacrate de art. 23 alin.
(11) din Constituţie. Această dispoziţie constituţională este aplicabilă atât
în domeniul penal, cât şi în cel contravenţional, nicio persoană care a
săvârşit o infracţiune (infractor) sau o contravenţie (contravenient) neputând
fi exclusă de la beneficiul acestei garanţii procesuale până când o hotărâre
judecătorească de condamnare nu a rămas definitivă." In acelaşi sens sunt
Decizia nr. 259 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Decizia nr. 216 din 28 februarie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 28 martie
2008, şi Decizia nr. 490 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să
ducă la reconsiderarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât şi
soluţia pronunţată în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea si în
cauza de fată.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1),
art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art.'28, art. 33 alin.
(1) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocată de Laurenţiu-Cătălin
Ungureanu în Dosarul nr. 9.848/245/2008 al Judecătoriei laşi.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta