Decizia Nr.530 din 22.05.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani în Dosarul nr. 3.994/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.684D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 146D/2012 - nr. 150D/2012, nr. 152D/2012, nr. 153D/2012, nr. 155D/2012, nr. 156D/2012, nr. 159D/2012 - nr. 163D/2012, nr. 172D/2012, nr. 180D/2012, nr. 181D/2012, nr. 199D/2012 şi nr. 200D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani în dosarele nr. 4.469/40/2011, nr. 4.112/40/2011, nr. 4.106/40/2011, nr. 4.465/40/2011, nr. 4.467/40/2011, nr. 4.101/40/2011, nr. 4.102/40/2011, nr. 2.157/40/2011, nr. 7.325/40/2011, nr. 7.324/40/2011, nr. 4.709/40/2011, nr. 4.829/40/2011, nr. 6.826/40/2011, nr. 7.131/40/2011, nr. 4.108/40/2011, nr. 4.712/40/2011, nr. 4.718/40/2011, nr. 7.443/40/2011 şi nr. 7.451/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor nr. 1.684D/2011, nr. 146D/2012 - nr. 150D/2012, nr. 152D/2012, nr. 153D/2012, nr. 155D/2012, nr. 156D/2012, nr. 159D/2012 - nr. 163D/2012, nr. 172D/2012, nr. 180D/2012, nr. 181D/2012, nr. 199D/2012 şi nr. 200D/2012.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 146D/2012 - nr. 150D/2012, nr. 152D/2012, nr. 153D/2012, nr. 155D/2012, nr. 156D/2012, nr. 159D/2012 - nr. 163D/2012, nr. 172D/2012, nr. 180D/2012, nr. 181D/2012, nr. 199D/2012 şi nr. 200D/2012 la Dosarul nr. 1.684D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 275/2012.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 13 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 3.994/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani într-o cauză având ca obiect un litigiu de muncă.Prin încheierile din 10 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 4.469/40/2011, nr. 4.112/40/2011, nr. 4.106/40/2011, nr. 4.465/40/2011, nr. 4.467/40/2011, nr. 4.101/40/2011, nr. 4.102/40/2011, încheierile din 16 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 2.157/40/2011 şi nr. 7.325/40/2011, încheierile din 22 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 7.324/40/2011, nr. 4.709/40/2011, nr. 4.829/40/2011, nr. 6.826/40/2011, nr. 7.131/40/2011, nr. 4.108/40/2011, nr. 4.712/40/2011 şi nr. 4.718/40/2011, precum şi prin încheierile din 10 ianuarie 2012, pronunţate în dosarele nr. 7.443/40/2011 şi nr. 7.451/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în cauze având ca obiect litigii de muncă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate încalcă grav dreptul lor de proprietate asupra bunului reprezentat de salariul cuvenit pentru munca prestată, fără a exista vreuna din cauzele prevăzute de art. 53 din Constituţie şi fără caracter temporar, deoarece art. 1 din Legea nr. 285/2010 preia sine die diminuarea salarială dispusă prin Legea nr. 118/2010.Arată că, în schimbul diminuării drepturilor salariale potrivit dispoziţiilor legale criticate, nu se acordă despăgubiri proporţionale. În acest sens, sunt invocate hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului din 28 septembrie 2004, 8 noiembrie 2005 şi 23 octombrie 2007, pronunţate în cauzele Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei şi Cazacu împotriva Republicii Moldova. De asemenea, apreciază că reglementarea criticată contravine şi art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Totodată, autorul excepţiei apreciază că prin modul în care a fost promulgată Legea nr. 118/2010 se constată o încălcare a dispoziţiilor art. 147 alin. (2) din Constituţie şi a prevederilor art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi a celor ale art. 133 alin. (3)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.În fine, susţine că, deşi prevederile Legii nr. 118/2010 referitoare la diminuarea salariilor ar fi trebuit aplicate până la data de 31 decembrie 2010, legea criticată îşi produce efectele şi în prezent, întrucât calculul drepturilor salariale aferente anului 2011 are ca bază salariul brut din luna octombrie a anului 2010, legea fiind de actualitate prin preluarea dispoziţiilor sale de către art. 1 din Legea nr. 285/2010.Tribunalul Botoşani - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.684D/2011, în sensul constituţionalităţii reglementării criticate, având în vedere şi faptul că instanţa de contencios constituţional a analizat pe larg criticile invocate în prezenta cauză. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 872 şi nr. 874/2010, nr. 975/2010 sau nr. 1.655/2010.Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 146D/2012 - nr. 150D/2012, nr. 152D/2012, nr. 153D/2012, nr. 155D/2012, nr. 156D/2012, nr. 159D/2012 - nr. 163D/2012, nr. 172D/2012, nr. 180D/2012, nr. 181D/2012, nr. 199D/2012 şi nr. 200D/2012, şi-a exprimat opinia în sensul neconstituţionalităţii Legii nr. 118/2010, în raport cu dispoziţiile art. 147 alin. (2) din Constituţie.În acest sens, instanţa de judecată face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 975/2010, „prin care s-a stabilit definitiv şi general obligatoriu [...] că a fost depusă o obiecţie de neconstituţionalitate în termenul legal“, iar potrivit art. 77 din Constituţie, „dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii unei legi, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea“.În raport cu considerentele deciziei mai sus menţionate, consideră că Legea nr. 118/2010 nu putea să intre în vigoare la data de 3 iulie 2010, atât timp cât a fost înregistrată în termen legal o obiecţie de neconstituţionalitate. Aşa fiind, instanţa de judecată apreciază că prin nerespectarea termenelor şi condiţiilor impuse de Legea nr. 47/1992 a fost lipsită de substanţă forma de control de constituţionalitate a legilor înainte de promulgarea acestora, Legea nr. 118/2010 încălcând astfel atât dispoziţiile constituţionale ale art. 146, cât şi pe cele ale art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 16.În ceea ce priveşte art. 1 din Legea nr. 285/2010, instanţa de judecată consideră că nu există motive pentru care acest text de lege să fie considerat neconstituţional.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că reglementarea criticată este constituţională, sens în care invocă şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, şi art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, prevederi care au următorul conţinut:– Art. 1 din Legea nr. 118/2010: „(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.
(2) În situaţia în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma care se acordă este de 600 lei.“;

– Art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010: „(1) Se reduc cu 25% următoarele drepturi de natură salarială de care beneficiază personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare al acestora [...]: b)drepturile prevăzute la art. 104 alin. (3) şi art. 107 alin. (4) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.“;

– Art. 1 din Legea nr. 285/2010: „(1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%. (2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se va stabili în anul 2011 ţinându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcţie sau, după caz, în specialitate, dobândite în condiţiile legii până la 31 decembrie 2010.(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariului de comandă, precum şi cuantumul gradaţiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.(5) În salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv la solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.“Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1)-(3) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 136 alin. (1)-(5) privind Proprietatea, precum şi prevederile art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul de proprietate şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu privire la protecţia proprietăţii. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, iar prevederile Legii nr. 285/2010 reglementează salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitată doar la anul 2011. Cu toate acestea, prevederile legale criticate continuă să îşi producă efectele juridice în prezentele cauze, astfel încât, potrivit jurisprudenţei sale, şi anume Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea prevederilor ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. 1. În ce priveşte criticile de natură extrinsecă, referitoare la neconstituţionalitatea procedurii de adoptare şi promulgare a Legii nr. 118/2010, şi anume la nerespectarea termenului prevăzut pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra unei legi anterior promulgării, prin Decizia nr. 256 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, Curtea a reţinut că natura juridică a acestui termen este una de protecţie a titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, spre a se evita promulgarea intempestivă a legii şi eludarea, în acest fel, a controlului de constituţionalitate a priori. Pentru a întări finalitatea urmărită prin instituirea acestui termen, Curtea a stabilit că, în măsura în care titularii dreptului de sesizare şi-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituţionalitate a priori va fi exercitat chiar dacă decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceştia să îşi fi exercitat dreptul prevăzut de art. 146 lit. a) din Constituţie. Or, cu privire la viitoarea Lege nr. 118/2010, titularii dreptului de sesizare prevăzuţi la art. 146 lit. a) din Constituţie şi-au exercitat acest drept. Astfel, chiar dacă Preşedintele a promulgat legea criticată pentru neconstituţionalitate, aceştia aveau dreptul şi posibilitatea să sesizeze Curtea Constituţională în termenul de două zile prevăzut de lege cu privire la textele care au făcut obiectul reexaminării. Încălcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstituţionalitate a legii, care a fost adoptată de către Parlament cu respectarea tuturor exigenţelor de ordin constituţional. Promulgarea este un act ulterior adoptării legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legătură cu acesta nu afectează constituţionalitatea extrinsecă a legii (a se vedea Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011). 2. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea constată că soluţia legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 98 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 20 aprilie 2012, şi Decizia nr. 217 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 29 mai 2012, Curtea a constatat, în esenţă, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilităţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea, însă, a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, această soluţie legislativă a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale“, care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului. Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi că există un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului. În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea a stabilit că drepturile salariale constituie un „bun“ ce intră în sfera de protecţie a dreptului de proprietate, dar care nu vizează drepturile salariale viitoare, ci numai cuantumul sumelor aferente salariilor care sunt certe, lichide şi exigibile. În fine, cu privire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, prin Decizia nr. 199 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 11 mai 2012, Curtea a statuat că măsura criticată are un caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Liga Sindicatelor din Învăţământ Botoşani atât în Dosarul nr. 3.994/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, cât şi în dosarele nr. 4.469/40/2011, nr. 4.112/40/2011, nr. 4.106/40/2011, nr. 4.465/40/2011, nr. 4.467/40/2011, nr. 4.101/40/2011, nr. 4.102/40/2011, nr. 2.157/40/2011, nr. 7.325/40/2011, nr. 7.324/40/2011, nr. 4.709/40/2011, nr. 4.829/40/2011, nr. 6.826/40/2011, nr. 7.131/40/2011, nr. 4.108/40/2011, nr. 4.712/40/2011, nr. 4.718/40/2011, nr. 7.443/40/2011 şi nr. 7.451/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 mai 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora