Decizia Nr.529 din 22.05.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a acestei legi în întregul său, excepţie ridicată de Livia Mihaela Petrune, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 6.114/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.683D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 93D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Ana Aciobăniţe, Tatiana Apostoaie, Cornelia Bortă Sandu, Gheorghe Livadaru, Klaudia Midoschi, Marcela Neamţu, Margareta Ohriniuc, Monica Postea şi Rodica Străchinaru în Dosarul nr. 3.087/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor nr. 1.683D/2011 şi nr. 93D/2012.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 93D/2012 la Dosarul nr. 1.683D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 256/2012.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 13 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 6.114/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a acestei legi în întregul său, excepţie ridicată de Livia Mihaela Petrune, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, într-o cauză având ca obiect un litigiu de muncă.Prin Încheierea din 30 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 3.087/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Ana Aciobăniţe, Tatiana Apostoaie, Cornelia Bortă Sandu, Gheorghe Livadaru, Klaudia Midoschi, Marcela Neamţu, Margareta Ohriniuc, Monica Postea şi Rodica Străchinaru într-o cauză având ca obiect un litigiu de muncă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textele de lege criticate încalcă dreptul de proprietate asupra sumei reprezentând diferenţa dintre salariul cuvenit şi salariul efectiv primit în perioada iulie-decembrie 2010, drept ce reprezintă un „bun“ în sensul art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi al art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fapt ce contravine normelor europene invocate şi, totodată, dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 şi art. 148 alin. (2), precum şi celor ale art. 44 alin. (1)-(3) şi art. 136.De asemenea, arată că, în schimbul diminuării drepturilor salariale potrivit dispoziţiilor legale criticate, nu se acordă despăgubiri proporţionale şi susţine încălcarea, prin prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, a dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 alin. (5) şi art. 53. Sunt invocate hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului din 28 septembrie 2004, 8 noiembrie 2005 şi 23 octombrie 2007, pronunţate în cauzele Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei şi Cazacu împotriva Republicii Moldova.Arată că, deşi prevederile Legii nr. 118/2010 referitoare la diminuarea salariilor ar fi trebuit aplicate până la data de 31 decembrie 2010, legea criticată îşi produce efectele şi în prezent, întrucât calculul drepturilor salariale aferente anului 2011 are ca bază salariul brut din luna octombrie a anului 2010, care a fost diminuat conform acestor dispoziţii legale.În susţinerea neconstituţionalităţii Legii nr. 118/2010 în întregul său, se afirmă că aceasta a fost adoptată cu încălcarea termenului de două zile prevăzut la art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi, implicit, a prevederilor art. 147 alin. (2) din Constituţie.Instanţele de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 872 şi nr. 874/2010, nr. 975/2010, nr. 1.655/2010 şi nr. 1.155/2011.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât prevederile Legii nr. 118/2010 au avut o aplicabilitate limitată în timp, respectiv în perioada iulie-decembrie 2010.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a acestei legi în întregul său, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.Prevederile art. 1 alin. (1) din actul normativ menţionat au următorul conţinut: „Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.“Autorii excepţiei susţin că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 alin. (5) privind garantarea dreptului la negocieri colective în materie de muncă şi a caracterului obligatoriu al convenţiilor colective, art. 44 alin. (1)-(3) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 136 alin. (1)-(5) privind Proprietatea, art. 147 alin. (2) referitor la deciziile Curţii Constituţionale, art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi dispoziţiilor art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul de proprietate şi art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu privire la protecţia proprietăţii.1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate de autorii excepţiei, prin Decizia nr. 256 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, Curtea a reţinut că acestea se circumscriu faptului că decretul de promulgare a Legii nr. 118/2010 a fost emis în interiorul termenului de două zile prevăzut de art. 15 din Legea nr. 47/1992.În acest context, Curtea a constatat că natura juridică a acestui termen este una de protecţie a titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, spre a se evita promulgarea intempestivă a legii şi eludarea, în acest fel, a controlului de constituţionalitate a priori. Pentru a întări finalitatea urmărită prin instituirea acestui termen, Curtea a stabilit că, în măsura în care titularii dreptului de sesizare şi-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituţionalitate a priori va fi exercitat chiar dacă decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceştia să îşi fi exercitat dreptul prevăzut de art. 146 lit. a) din Constituţie. Or, cu privire la viitoarea Lege nr. 118/2010, titularii dreptului de sesizare prevăzuţi la art. 146 lit. a) din Constituţie şi-au exercitat acest drept.Astfel, chiar dacă Preşedintele a promulgat legea criticată pentru neconstituţionalitate, aceştia aveau dreptul şi posibilitatea să sesizeze Curtea Constituţională în termenul de două zile prevăzut de lege cu privire la textele care au făcut obiectul reexaminării. Încălcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstituţionalitate a legii, care a fost adoptată de către Parlament, din punct de vedere extrinsec, cu respectarea tuturor exigenţelor de ordin constituţional.Promulgarea este un act ulterior adoptării legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legătură cu acesta nu afectează constituţionalitatea extrinsecă a legii (a se vedea Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011).2. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea constată că soluţia legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză.Astfel, atât prin Decizia nr. 256 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, cât şi prin Decizia nr. 66 din 13 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 6 aprilie 2012, Curtea a constatat că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilităţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizaţiei/ soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea, însă, a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale“, care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului.Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi că există un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.De asemenea, Curtea a constatat că măsura legislativă criticată prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp, şi anume până la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului protejat, şi este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi cuantum şi mod.În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea a stabilit că drepturile salariale constituie un „bun“ ce intră în sfera de protecţie a dreptului de proprietate, dar care nu vizează drepturile salariale viitoare, ci numai cuantumul sumelor aferente salariilor care sunt certe, lichide şi exigibile.Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a acestei legi în întregul său, excepţie ridicată de Livia Mihaela Petrune, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 6.114/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, precum şi de către Ana Aciobăniţe, Tatiana Apostoaie, Cornelia Bortă Sandu, Gheorghe Livadaru, Klaudia Midoschi, Marcela Neamţu, Margareta Ohriniuc, Monica Postea şi Rodica Străchinaru în Dosarul nr. 3.087/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 mai 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora