Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, excepţie ridicată de Unitatea administrativ-teritorială - comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 2.480/95/2015 al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.480D/2015.2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Anca Dondera, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.789D/2015 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, excepţie ridicată de Unitatea administrativ-teritorială - comuna Fărcăşeşti, primarul comunei Fărcăşeşti, Comisia locală de fond funciar Fărcăşeşti, toate cu sediul în comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, cabinet avocat Dondera T. Anca, cu sediul în comuna Leleşti, judeţul Gorj, şi cabinet avocat Dondera Florin Daniel, cu sediul în Târgu Jiu în Dosarul nr. 5.119/318/2015 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă.4. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate şi în nume personal, doamna avocat Anca Dondera, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public şi apărătorul ales prezent arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor. 6. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.789D/2015 la Dosarul nr. 1.480D/2015, care este primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012, deoarece impun autorităţilor şi instituţiilor publice condiţii imposibile de a achiziţiona servicii juridice, respectiv de a încheia contracte de asistenţă şi reprezentare juridică cu cabinete de avocatură, precum şi faptul că, în situaţii deosebite, în condiţiile în care apărarea nu se poate asigura de către personalul de specialitate, este necesar pentru încheierea unor astfel de contracte o hotărâre a consiliului local.8. Menţionează că, prin motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, a indicat faptul că textele de lege criticate încălcă prevederile constituţionale ale art. 21 şi art. 24, însă, opinează că, în aceeaşi măsură, sunt încălcate şi prevederile art. 41, art. 53 şi art. 16 din Constituţie. Susţine că, în ceea ce priveşte dreptul la apărare şi accesul liber la justiţie, prin prevederile ordonanţei de urgenţă în discuţie, legiuitorul a dat dreptului la apărare valenţe care contravin caracterului de garanţie a dreptului la un proces echitabil.9. În continuare, prezintă situaţia cauzelor şi arată că problematica trebuie privită şi prin prisma legislaţiei în vigoare la data la care s-a încheiat contractul a cărui nulitate s-a solicitat şi s-a pronunţat de către instanţa de judecată (contracte vizând anii 2013-2014), respectiv a prevederilor din Codul de procedură civilă care impuneau unităţii administrativ-teritoriale, persoanelor fizice şi juridice, care se adresau instanţei de judecată, ca anumite cereri sau acte procedurale să nu fie semnate decât de avocat sau jurist (prevederi care au fost declarate neconstituţionale abia în octombrie 2014). Astfel, în contextul concret al speţelor, în care posturi de jurist (vacante) existau numai în organigrama unităţii administrativ-teritoriale, prin imposibilitatea achiziţionării unor astfel de servicii juridice nu se asigura garanţia dreptului la apărare, mai ales că aceste posturi vacante nu erau ocupate ca urmare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, în forma în vigoare la acea dată, în virtutea cărora se putea aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor vacante, respectiv, pentru angajarea unui consilier juridic erau necesare şapte posturi vacante. Pe de altă parte, menţionează că în arhitectura constituţională, în secţiunea consacrată administraţiei publice locale, sunt cuprinse reglementări cu privire la primar şi la consiliile locale (consiliile locale fiind organul deliberativ, iar primarul, ca reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale, este executivul), iar nu de puţine ori s-au găsit în poziţii procesuale opuse. Totodată, arată că, pe de o parte, pe calea recursului în interesul legii s-a statuat că primarul nu poate să conteste hotărârile consiliului local. Pe de altă parte, având în vedere situaţia particulară a consiliului local în discuţie, respectiv faptul că pentru a se adopta hotărâri ale consiliului local a fost necesară intervenţia instanţelor de judecată, în situaţia în care consiliul local ar fi fost învestit cu un proiect de hotărâre, exista posibilitatea ca acesta să nu fie aprobat, tocmai pentru ca primarul să nu beneficieze de asistenţă juridică, având în vedere situaţia procesuală opusă în care se aflau primarul şi consiliul local.10. De asemenea, susţine că prin normele criticate este încălcat şi dreptul la muncă, drept garantat de art. 41 din Constituţie, deoarece restrâng exercitarea profesiei de avocat prin interzicerea încheierii unor astfel de acte privind serviciile juridice. Deşi în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă se precizează că este vorba de restrângerea unor cheltuieli bugetare, acestea nu au fost reglementate în raport cu toate activităţile prestate, fiind permisă în continuare angajarea unor servicii, spre exemplu, în ceea ce priveşte activitatea unui topograf. Se creează, astfel, diferenţieri între categoriile profesionale, ceea ce este contrar art. 16 din Constituţie.11. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate deoarece, în realitate, nu sunt formulate veritabile critici de neconstituţionalitate, ci este exprimată nemulţumirea faţă de interpretarea dată de instanţa de judecată, în sensul că în cazul unui post vacant de consilier juridic este interzisă încheierea unor contracte de asistenţă juridică în lipsa unei hotărâri a consiliului local.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:12. Prin Încheierea din 30 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.480/95/2015, Tribunalul Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, excepţie ridicată de Unitatea administrativ-teritorială - comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, cu ocazia soluţionării unei contestaţii împotriva deciziei şi raportului de control al Curţii de Conturi prin care s-a stabilit şi dispus recuperarea prejudiciului cauzat de efectuarea unor cheltuieli efectuate fără angajament legal.13. Prin Încheierea din 2 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.119/318/2015, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, excepţie ridicată de Unitatea administrativ- teritorială - comuna Fărcăşeşti, primarul comunei Fărcăşeşti, Comisia locală de fond funciar Fărcăşeşti, toate cu sediul în comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, precum şi de cabinet avocat Dondera T. Anca, cu sediul în comuna Leleşti, judeţul Gorj, şi cabinet avocat Dondera Florin Daniel, cu sediul în Târgu Jiu, întro cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită constatarea nulităţii absolute a unui contract de asistenţă juridică.14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că o interpretare a normelor criticate în sensul că, „existenţa unui post vacant de consilier juridic interzice încheierea de contracte de asistenţă juridică în lipsa unei hotărâri a consiliului local", ar însemna că prevederile art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16, art. 21 alin. (1)-(3) şi art. 24, precum şi dispoziţiile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, principiul garantării dreptului la apărare este de ordin constituţional şi depăşeşte interesul părţilor, întrucât respectarea sa tinde la aflarea adevărului în procesul civil, iar în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv la art. 6, este consacrat dreptul la un proces echitabil, care implică inclusiv dreptul la apărare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului definind această noţiune prin Hotărârea din 25 martie 1983, pronunţată în Cauza Minelli împotriva Elveţiei. De asemenea, în Convenţie există câteva principii de echitate, deşi nu sunt enunţate expres, cum ar fi principiul egalităţii armelor. Or, actuala formulare a prevederilor criticate încalcă principiile enunţate, garantate atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dând astfel naştere la abuz.15. Garantarea accesului liber la justiţie este realizată prin acele dispoziţii constituţionale care prevăd principiul supremaţiei legii în activitatea de judecată, organizarea unui sistem jurisdicţional legal, de drept comun şi fără caracter excepţional care permite folosirea căilor de atac, caracterul public al dezbaterilor, dreptul la interpret pentru cetăţenii români care aparţin minorităţilor naţionale şi pentru străini, garantarea dreptului la apărare pe tot cursul procesului penal sau civil şi a dreptului la asistenţă juridică gratuită în cauzele penale. Or, interpretarea prevederilor criticate în sensul că „un post vacant este egal cu existenţa unui consilier juridic angajat (fiind stabilită prin hotărâre judecătorească intrată sub puterea lucrului judecat), pune comisia locală, primarul etc. în imposibilitatea de a asigura dreptul la apărare, făcând dependentă această instituţie de soluţiile consiliului local, entitate total diferită potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 (respectiv consiliul local este deliberativ, primarul executiv), mai ales în contextul în care, pentru a se adopta hotărâri ale consiliului local în discuţie, în anul 2013 a fost necesară intervenţia instanţelor de judecată".16. Totodată, arată că modificările legislative, respectiv noul Cod de procedură civilă, au impus o stricteţe mai mare, în sensul că în recurs cererile şi concluziile părţilor, redactarea motivării etc. nu puteau fi formulate şi susţinute decât prin avocat, unele implicând chiar nulitatea sau decăderea din dreptul de a mai propune probe, invoca excepţii etc., iar dispoziţiile care instituiau această regulă au fost declarate neconstituţionale ulterior (ulterior încheierii contractului de asistenţă juridică), respectiv prin Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014. Totodată, susţine că interpretarea în acest mod vine şi în contradicţie cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, prin care s-a interzis/limitat angajarea personalului pe posturile vacante. 17. Tribunalul Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 a fost adoptată în vederea reducerii cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare, avându-se în vedere faptul că s-au constatat, de către Curtea de Conturi, multe nereguli privind utilizarea fondurilor publice, în special referitor la activităţile cu caracter juridic pe care le-au avut autorităţile sau instituţiile publice. Totodată, apreciază că nu sunt încălcate prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate şi opinează în sensul respingerii acesteia, întrucât dispoziţiile criticate sunt constituţionale.18. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 a fost adoptată în vederea reducerii cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare în privinţa entităţilor enumerate la art. I din ordonanţa de urgenţă. Astfel, textul criticat instituie regula potrivit căreia serviciile de asistenţă juridice se asigură, în primul rând, de personalul propriu de specialitate juridică angajat al entităţii, iar, pe cale de excepţie, prevede că în situaţii temeinic justificate (atunci când activităţile juridice de consultanţă nu se pot asigura de personalul de specialitate juridică angajat de entitate) pot fi achiziţionate servicii de această natură în condiţiile legii. Aplicat speţei, toate părţile cauzei susţin că angajarea cabinetelor de avocatură s-a făcut pe fondul vacanţei posturilor de consilier juridic din schema de funcţionare a unităţii administrativ-teritoriale şi, ca urmare a acestei situaţii, entitatea a achiziţionat servicii de consultantă juridică. Astfel, criticile de neconstituţionalitate cu privire la textul incriminat se bazează pe susţinerile părţilor în ce priveşte interpretarea acestui text de către o instanţă într-un litigiu anterior. 19. Normele legale criticate prevăd, pentru unităţile administrativ-teritoriale (şi pentru alte entităţi) exercitarea dreptului la apărare prin serviciile unui avocat doar cu îndeplinirea unor condiţii, nefiind interzis, în orice situaţie, exercitarea dreptului la apărare în acest mod. Comparând dispoziţiile criticate cu art. 24 din Constituţie, concluzionează că acestea se corelează atât cu principiul garantării dreptului la apărare, cât şi cu art. 84 din Codul de procedură civilă. În final, menţionează că, în ceea ce priveşte critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, raportată la interpretarea textului dată de o instanţă judecătorească, într-un alt litigiu, aceasta nu echivalează cu o contradicţie între actul normativ criticat şi norma fundamentală, motiv pentru care apreciază că excepţia este neîntemeiată.20. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 21. Guvernul, în Dosarul nr. 1.789D/2015, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, în ceea ce priveşte eventuala încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, acestea garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii, iar în situaţia de faţă, autorul excepţiei invocă o eventuală discriminare a unei autorităţii publice/operator economic; or, în această situaţie, prevederile art. 16 din Constituţie nu sunt incidente. Cu privire la încălcarea principiului accesului liber la justiţie, precum şi eventuala atingere adusă dreptului la apărare, precizează că norma criticată nu interzice în niciun fel persoanelor juridice posibilitatea de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime sau de a fi asistate/reprezentate în justiţie. Prevederile criticate instituie regula potrivit căreia serviciile de asistenţă juridică se asigură în primul rând de personalul propriu de specialitate juridică angajat, iar, pe cale de excepţie, prevede că în situaţii temeinic justificate (atunci când activităţile juridice de consultanţă nu se pot asigura de personalul de specialitate juridică angajat de entitate) pot fi achiziţionate servicii de această natură în condiţiile legii.22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 5 martie 2013, cu modificările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare. (2) În situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea:a)ordonatorilor principali de credite pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale; b)consiliilor locale, consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice". 25. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, se menţionează şi dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 cu privire la dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, astfel cum reiese din motivarea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, pe de o parte, aceştia sunt nemulţumiţi de conţinutul normativ al prevederilor criticate, deoarece stabilesc pentru autorităţile şi instituţiile publice anumite condiţii pentru a putea achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, precum şi faptul că aceste servicii, cum este cazul speţelor de faţă, pot fi achiziţionate numai cu aprobarea prealabilă consiliilor locale. Pe de altă parte, construcţia motivării pretinsei neconstituţionalităţi a prevederilor criticate are la bază şi elemente prin care se invocă aplicarea şi interpretarea normelor criticate la situaţii concrete, aspecte ce ar duce la un conflict între normele legale criticate şi prevederile constituţionale şi convenţionale menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. 27. Din arhitectura normativă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012, Curtea observă că aceasta a fost adoptată, în principal, pentru a implementa unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi de întărire a disciplinei financiare, întrucât, astfel cum reiese din expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, în urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului, s-au constatat o serie de nereguli cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice, respectiv faptul că, pentru aceeaşi activitate cu caracter juridic, o autoritate sau instituţie publică a efectuat atât cheltuieli cu personal propriu de specialitate juridică, cât şi cheltuieli cu firme private de avocatură. 28. În ceea ce priveşte asigurarea serviciilor juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome, care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică, s-a instituit regula potrivit căreia aceste servicii se asigură, în primul rând, de către personalul propriu, respectiv de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi. Însă, în situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare entităţilor mai sus menţionate, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii. 29. Aşadar, în situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. I alin. (1) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat la aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea ordonatorilor principali de credite pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale, cu aprobarea consiliilor locale, consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice locale. 30. Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare sau a dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 cu privire la dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece prin normele criticare nu se îngrădeşte în niciun fel accesul la justiţie sau dreptul la apărare, ci se stabilesc anumite condiţii în care se pot achiziţiona de către instituţiile şi autorităţile publice servicii de consultanţă, tocmai pentru a se asigura dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. 31. În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost prezentată prin notele scrise în faţa instanţei de judecată, a pretinsei contrarietăţi a prevederilor criticate cu cele ale art. 16 din Constituţie, de principiu, Curtea Constituţională a statuat că violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). Or, din examinarea prevederilor legale criticate reiese că acestea se aplică în mod egal tuturor celor ce se află în ipoteza normativă a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. 32. Cu privire la celelalte aspecte invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la achiziţionarea, în concret, a serviciilor juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare şi la interpretarea în sensul că „un post vacant este egal cu existenţa unui consilier juridic angajat", precum şi referitoare la excepţia nulităţii absolute a contractului de asistenţă juridică, Curtea observă că este vorba de interpretarea şi aplicarea prevederilor legale de către entitatea care a achiziţionat asemenea servicii, precum şi de către instanţele de judecată, aspecte care nu intră în sfera contenciosului constituţional, sens în care este Decizia nr. 450 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 10 noiembrie 2014. În acest context, referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile criticate, în interpretările date în practică, sunt în contradicţie şi cu alte acte normative, spre exemplu, cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, Curtea reţine că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu raportarea la alte norme infraconstituţionale sau compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. Faţă de cele prezentate, Curtea constată că nu se află în prezenţa unei chestiuni privind constituţionalitatea, ci a unei simple pretinse contrarietăţi între norme legale cuprinse în acte normative distincte. 33. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 34. Distinct de acestea, în ceea ce priveşte menţionarea prin susţinerile părţilor prezente în faţa instanţei de contencios constituţional, respectiv adăugarea şi a altor temeiuri constituţionale în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale constante, spre exemplu Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor temeiuri de neconstituţionalitate decât cele arătate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată, temeiuri care nu au fost reţinute în încheierea de sesizare pronunţată de instanţa judecătorească, este inadmisibilă. 35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Unitatea administrativ-teritorială - comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 2.480/95/2015 al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi de Unitatea administrativ-teritorială - comuna Fărcăşeşti, primarul comunei Fărcăşeşti, Comisia locală de fond funciar Fărcăşeşti, toate cu sediul în comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, precum şi de cabinet avocat Dondera T. Anca, cu sediul în comuna Leleşti, judeţul Gorj şi cabinet avocat Dondera Florin Daniel, cu sediul în Târgu Jiu în Dosarul nr. 5.119/318/2015 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016. PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu