DECIZIE Nr.
504 din 20 aprilie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 377 din 8 iunie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (21) din
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie
ridicată de Radu Ciprian Mureşan în Dosarul nr. 12.336/211/2009 al
Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa
publică din 13 aprilie 2010, fiind consemnate în încheierea de la acea
dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat
pronunţarea pentru data de 20 aprilie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 27 noiembrie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 12.336/211/2009, Judecătoria
Cluj-Napoca - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 1 alin. (21) din Legea nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru, excepţie ridicată de Radu Ciprian
Mureşan.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate
contravin dispoziţiilor art. 21, 53, 56 şi 124 din Constituţie,
precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât
condiţionează apărarea pe cale judiciară, în cazul
proceselor având ca obiect împărţirea de bunuri, de plata unor taxe
de timbru împovărătoare.
Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia
civilă consideră că excepţia
este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente,
concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la
dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea reţine că, deşi a fost sesizată de instanţa de
judecată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 1 alin. (21) din Legea nr. 146/1997, în realitate, aşa cum
rezultă atât din obiectul litigiului aflat pe rolul instanţei de
judecată, cât şi din motivarea excepţiei, obiect al excepţiei
de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 lit. c) din
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu
modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost
modificate prin pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 276/2009 privind
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2008 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din
13 iulie 2009.
Textul de lege are următorul cuprins:
- Art. 3 lit. c): „Acţiunile şi cererile
neevaluabile în bani se taxează astfel: [...]
c) cereri pentru:
- stabilirea calităţii de moştenitor -
50 lei/moştenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la
valoarea masei succesorale;
- cereri de raport - 3% la valoarea
bunurilor a căror raportare se solicită;
- cereri de reducţiune a
liberalităţilor - 3% la valoarea rezervei care urmează a
fi reîntregită prin reducţiunea liberalităţilor;
- cereri de partaj - 3% la valoarea masei
partajabile. Separat de această taxă, dacă părţile
contestă bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile
ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus,
taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la
valoarea contestată în condiţiile art. 2 alin. (1)."
In opinia autorului excepţiei, textele de lege
criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind
accesul liber la justiţie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului
unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56 - Contribuţii
financiare şi art. 124 - Infăptuirea justiţiei. Este
invocată şi încălcarea art. 6 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea reţine că asupra constituţionalităţii
prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, pentru critici similare ca
în prezenta cauză, Curtea s-a pronunţat prin numeroase decizii, precum
Decizia nr. 220 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 209 din 18 martie 2008, şi Decizia nr. 813 din 3
iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574
din 30 iulie 2008, constatând că acest text de lege este
constituţional.
Astfel, Curtea a statuat că accesul liber la
justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind
justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor
judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor
prilejuite de realizarea actului de justiţie. In virtutea
dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit
cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin
impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice", plata taxelor
şi a impozitelor reprezintă o obligaţie
constituţională a cetăţenilor. Echivalentul taxelor
judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de
instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă
în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în
pretenţii. In acelaşi sens este, de altfel, şi
jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a
statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la
justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Cauza Ashingdane
împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept,
care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului,
poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă
însăşi substanţa sa.
De asemenea, Curtea a mai reţinut, că pentru
aceleaşi considerente, textul de lege criticat nu cuprinde prevederi de
natură să aducă atingere principiului potrivit căruia
justiţia este unică, imparţială şi egală pentru
toţi, consacrat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală.
Considerentele reţinute de Curte în deciziile
menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu
au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a
jurisprudenţei acesteia.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, excepţie ridicată de Radu Ciprian Mureşan în Dosarul nr.
12.336/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 20 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu