DECIZIE Nr. 494 din 11 noiembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 si 104
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si a dispozitiilor art.
38, 165, 284 si 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 59 din 18 ianuarie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 58 si 104 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciara si a dispozitiilor art. 38, 165, 284 si 287 din Legea nr. 53/2003 -
Codul muncii, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Cala" -
S.A. din Targu Mures in Dosarul nr. 2.949/LM/2004 al Tribunalului Bucuresti -
Sectia a VIII-a conflicte de munca si litigii de munca.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata. In acest sens arata ca dispozitiile
din Legea nr. 92/1992 au fost abrogate prin Legea nr. 304/2004, fiind preluate
in esenta in art. 58 si 104 din legea abrogatoare. Inainte de abrogarea lor,
aceste dispozitii au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, Curtea
statuand ca ele sunt constitutionale. In ceea ce priveste critica dispozitiilor
de lege din Codul muncii, arata ca aceasta nu poate fi primita. Astfel,
dispozitiile art. 38 si cele ale art. 165 din Codul muncii reglementeaza masuri
de protectie a salariatilor, menite sa asigure exercitiul neingradit al
drepturilor si al intereselor legitime ce li se cuvin in cadrul raporturilor de
munca, situatia salariatilor fiind, de altfel, diferita de cea a angajatorului.
De asemenea, arata ca nu este intemeiata nici critica dispozitiilor art. 284 si
cele ale art. 287 din Codul muncii, aceste dispozitii de lege reprezentand
norme de procedura care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, se
stabilesc prin lege.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 31 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 2.949/LM/2004,
Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si litigii de munca a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 17 alin. 1^1, 1^2 si 1^3 si art. 69^1 alin. 5 din Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecatoreasca si a dispozitiilor art. 38, 165, 284
si 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Cala" - S.A. din Targu Mures.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile art. 17 alin. 1^1, 1^2 si 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca vin in contradictie cu cele ale art. 126 alin. (5)
din Constitutie, deoarece magistratii consultanti nu participa la infaptuirea
justitiei neavand vot deliberativ, deci nu au "jurisdictia" si
"imperium", ci doar asista la sedintele de judecata. Dispozitiile
art. 69^1 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca contravin
prevederilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie, deoarece procedura si
conditiile numirii magistratilor consultanti trebuie stabilite prin lege
organica, iar dispozitiile art. 38, 165, 284 si 287 din Codul muncii contravin
art. 16 alin. (1) si art. 21 alin. (3) din Constitutie, deoarece angajatorii
sunt discriminati si defavorizati in raport cu salariatii.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si litigii de
munca considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In
acest sens, arata ca dispozitiile art. 17 alin. 1^1, 1^2 si 1^3 sunt
constitutionale, "simpla participare a magistratilor consultanti in
completul de judecata si inserarea in minuta a parerii lor neinsemnand
participarea la infaptuirea justitiei, tribunalul putand tine sau nu cont de
parerea lor". In ceea ce priveste dispozitiile art. 38 si 165 din Codul
muncii, arata ca acestea sunt constitutionale, deoarece reglementeaza mijloace
de protectie ale salariatului intr-un raport juridic, fara a veni in
contradictie cu dispozitiile constitutionale invocate.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula
punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. In ceea ce priveste dispozitiile art.
17 alin. 1^1, 1^2 si 1^3 din Legea nr. 92/1992, arata ca solutionarea cauzelor
deduse judecatii se face de judecatori, rolul magistratilor consultanti fiind
pur consultativ si consta in contributia acestora la stabilirea adevarului
referitor la drepturile subiective ale partilor in litigiu si la respectarea
drepturilor lor procedurale in conformitate cu principiile statului de drept.
In ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile art. 69^1 alin. 5
incalca art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie, arata ca nici aceasta nu
poate fi primita, deoarece conditiile, procedura de selectie si de propunere de
catre Consiliul Economic si Social a candidatilor, pentru a fi numiti ca
magistrati consultanti, nu se incadreaza in situatiile prevazute la art. 73
alin. (3) lit. l) din Constitutie, astfel incat se pot stabili prin hotarare a
Guvernului. In continuare se arata ca nu poate fi primita nici critica potrivit
careia dispozitiile din Codul muncii vin in contradictie cu dispozitiile art.
16 alin. (1) si art. 21 alin. (3) din Constitutie. Astfel, dispozitiile art. 38
si cele ale art. 165 din Codul muncii reprezinta mijloace de protectie a
salariatului in cadrul raportului juridic de dreptul muncii, raport in care,
spre deosebire de altele, una dintre parti, respectiv angajatorul, are un rol
dominant fata de cealalta parte, respectiv salariatul, fapt ce ar putea
determina, in lipsa acestei reglementari, renuntarea salariatului la unele
dintre drepturile sale, dictata de catre angajator. De asemenea, nu poate fi
retinuta nici critica dispozitiilor art. 284 din Codul muncii, acestea
stabilind competenta materiala si teritoriala in ceea ce priveste judecarea
conflictelor de munca, prevedere care nu contravine dispozitiilor
constitutionale invocate de autorul exceptiei. In ceea ce priveste critica art.
287 din Codul muncii, arata ca nici aceasta nu poate fi retinuta, dispozitia
criticata stabilind ca sarcina probei in conflictele de munca revine
angajatorului in calitate de creator al litigiului, fapt ce determina obligarea
acestuia sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Arata ca dispozitiile art. 17 alin. 1^1, 1^2 si 1^3 din Legea nr. 92/1992 nu
contravin dispozitiilor art. 126 alin. (5) teza a doua din Constitutie,
deoarece numai judecatorul este competent sa pronunte hotararea, in timp ce
alte persoane, fiind din afara magistraturii, nu pot avea decat un rol
consultativ. In ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile art. 69^1
alin. 5 din Legea nr. 92/1992 incalca art. 73 alin. (3) lit. l) din
Constitutie, arata ca nici aceasta nu poate fi retinuta, deoarece conditiile
generale si procedura de numire a magistratilor consultanti se stabilesc prin
lege organica, legiuitorul putand delega Guvernului reglementarea unor aspecte
detaliate cum sunt modul de organizare a unor concursuri sau modul de
desfasurare a unor proceduri de selectie sau promovare. In ceea ce priveste
dispozitiile art. 38 din Codul muncii, arata ca acestea nu incalca principiile
constitutionale invocate de autorul exceptiei, ci, dimpotriva, reprezinta o
aplicare a dispozitiilor constitutionale referitoare la protectia salariatilor.
Acesta este un principiu fundamental in desfasurarea relatiilor de munca, avand
in vedere natura speciala a raportului de munca in care partile nu sunt egale.
Lipsa unei asemenea prevederi ar da nastere la o serie de abuzuri din partea
angajatorului, salariatul putand fi obligat sa renunte la unele drepturi avand
in vedere pozitia sa, ceea ce nu poate fi admis. De asemenea, dispozitiile art.
284 si cele ale art. 287 din Codul muncii sunt in deplin acord cu prevederea
constitutionala potrivit careia competenta instantelor judecatoresti si
procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege, astfel ca nu poate fi retinuta
nici in acest caz critica de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului, in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a
prevederilor din Legea nr. 92/1992, arata ca prin art. 133 alin. (1) lit. b)
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara aceste dispozitii au fost
abrogate, exceptia devenind inadmisibila. In ceea ce priveste critica de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38, 165, 284 si 287 din Codul
muncii, fata de prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, apreciaza ca
aceasta nu este intemeiata, deoarece dispozitiile criticate se aplica tuturor
celor aflati in situatia prevazuta de ipoteza normei legale, fara nici o
discriminare intre cetateni. In ceea ce priveste critica de
neconstitutionalitate potrivit careia dispozitiile din Codul muncii vin in
contradictie cu cele ale art. 21 alin. (3) din Constitutie, arata ca nici
aceasta nu poate fi retinuta, deoarece, pe de o parte, textele de lege
criticate nu aduc atingere dreptului la un proces echitabil si nu opresc partile
de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza, intr-o
societate democratica, procesul echitabil, iar pe de alta parte, dispozitiile
art. 284 si cele ale art. 287 din Codul muncii constituie norme de procedura,
care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, sunt prevazute numai prin
lege.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale cu exceptia de
neconstitutionalitate, dispozitiile art. 17 alin. 1^1, 1^2 si 1^3 si cele ale
art. 69^1 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecatoreasca au
fost abrogate expres prin art. 133 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciara. Dispozitiile criticate au fost preluate in
esenta in art. 58 si 104 din legea abrogatoare.
Astfel, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie
dispozitiile art. 58 si 104 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29
iunie 2004, precum si dispozitiile art. 38, 165, 284 si 287 din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 72 din 5 februarie 2003, textele de lege criticate avand urmatorul
continut:
- Art. 58 din Legea nr. 304/2004: "(1) Completul pentru solutionarea
in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se
constituie din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari.
(2) Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si
semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar
opinia separata se motiveaza.
(3) In cazul in care judecatorii care intra in compunerea completului de
judecata nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta,
procesul se judeca din nou in complet de divergenta, prevederile art. 57 alin.
(3) si (4) fiind aplicabile.";
- Art. 104 din Legea nr. 304/2004: "Prin hotarare a Guvernului, la
propunerea Consiliului Economic si Social si a Ministerului Justitiei, se
stabilesc:
a) conditiile, procedura de selectie si de propunere de catre Consiliul
Economic si Social a candidatilor, pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de
catre ministrul justitiei;
b) conditiile de delegare, detasare si transfer al asistentilor
judiciari.";
- Art. 38 din Codul muncii: "Salariatii nu pot renunta la drepturile
ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste
renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor
drepturi este lovita de nulitate.";
- Art. 165 din Codul muncii: "Acceptarea fara rezerve a unei parti din
drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu
poate avea semnificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile
salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale
sau contractuale.";
- Art. 284 din Codul muncii: "(1) Judecarea conflictelor de munca este
de competenta instantelor stabilite conform Codului de procedura civila.
(2) Cererile referitoare la cauzele prevazute la alin. (1) se adreseaza
instantei competente in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul
sau resedinta ori, dupa caz, sediul.";
- Art. 287 din Codul muncii: "Sarcina probei in conflictele de munca
revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa
pana la prima zi de infatisare."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile constitutionale cuprinse in art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3),
art. 73 alin. (3) lit. l) si art. 126 alin. (5), care au urmatorul continut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 21 alin. (3): "Partile au dreptul la un proces echitabil si la
solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
- Art. 73 alin. (3) lit. l): "(3) Prin lege organica se reglementeaza:
[...]
l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a
instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;";
- Art. 126 alin. (5): "Este interzisa infiintarea de instante extraordinare.
Prin lege organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii,
cu posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din afara
magistraturii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, prin
Decizia nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002, art. 17 alin. 1^1 din Legea
nr. 92/1992 a fost declarat neconstitutional. Ca urmare a acestei decizii
dispozitiile de lege mentionate, care se refera la asistentii judiciari, au
fost modificate in sensul excluderii acestora de la actul de deliberare
judiciara si al definirii participarii lor la judecata ca o activitate
consultativa. Astfel, Curtea constata ca dispozitiile art. 58 din Legea nr. 304/2004,
care a preluat, in esenta, prevederile art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr.
92/1992, nu contravin Constitutiei, dat fiind ca din continutul lor rezulta cu
claritate ca solutionarea cauzelor deduse judecatii este hotarata de
judecatori, iar magistratii consultanti nu au decat un rol consultativ, util
judecatii in vederea stabilirii adevarului cu privire la drepturile subiective
ale partilor in litigiu. Prezenta la judecata a magistratilor consultanti, fara
drept de vot deliberativ, constituie o problema reglementata prin lege,
potrivit art. 125 alin. (3) din Legea fundamentala, ceea ce exclude ca prin
textele legale mentionate sa se incalce in vreun fel independenta
judecatorilor, impartialitatea justitiei si, pe un plan mai general,
principiile statului de drept. In acelasi sens, Curtea s-a mai pronuntat prin
Decizia nr. 172 din 6 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 410 din 11 iunie 2003, Decizia nr. 73 din 18 februarie 2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 198 din 27 martie
2003, si prin Decizia nr. 286 din 3 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 558 din 4 august 2003.
In ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile art. 104 din Legea
nr. 304/2004, care au preluat, in esenta, prevederile art. 69^1 alin. 5 din
Legea nr. 92/1992, contravin prevederilor art. 73 alin. (3) lit. l) din
Constitutie, deoarece procedura si conditiile numirii magistratilor consultanti
trebuie stabilite prin lege organica, Curtea constata ca si aceasta este
neintemeiata, deoarece stabilirea prin hotarare a Guvernului, la propunerea
Consiliului Economic si Social si a Ministerului Justitiei, a conditiilor si a
procedurii de selectie si de propunere a candidatilor, pentru a fi numiti ca
asistenti judiciari, precum si a conditiilor de delegare, detasare si transfer
al asistentilor judiciari nu constituie o masura de organizare si functionare a
instantelor judecatoresti in sensul art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie,
astfel incat se pot stabili prin hotarare a Guvernului.
De asemenea, Curtea constata ca nu poate fi retinuta nici critica potrivit
careia dispozitiile art. 38 si cele ale art. 165 din Codul muncii sunt
neconstitutionale. Astfel, Curtea retine ca interdictia de a renunta, in tot
sau in parte, la aceste drepturi, precum si nulitatea actelor de acceptare
tacita a unor drepturi salariale diminuate, prevazute de art. 38 si 165 din
Codul muncii, sunt masuri de protectie a salariatilor, menite sa asigure
exercitiul neingradit al drepturilor si al intereselor legitime ce li se cuvin
in cadrul raporturilor de munca, pentru a-i feri de consecintele unor eventuale
abuzuri ori amenintari din partea angajatorilor. O astfel de masura de
protectie a salariatilor nu poate fi considerata a fi un privilegiu, contrara
prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, atat timp cat ea se justifica
in considerarea situatiei unei anume categorii sociale care reclama o astfel de
protectie. Totodata, nu sunt infrante prevederile constitutionale ale art. 21
alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil si la solutionarea
cauzelor intr-un termen rezonabil.
In ceea ce priveste critica dispozitiilor art. 284 si cele ale art. 287 din
Codul muncii, Curtea constata ca aceasta nu este intemeiata. Aceste dispozitii
de lege reprezinta norme de procedura care, potrivit art. 126 alin. (2) din
Constitutie, se stabilesc prin lege. Reglementarea competentei materiale si
teritoriale a instantelor judecatoresti in cazul conflictelor de munca nu reprezinta
o instituire a unor privilegii sau discriminari si nici nu aduce atingere
dreptului la un proces echitabil. Salariatul si angajatorul sunt doua parti ale
conflictului de munca, situate pe pozitii opuse si cu interese contrare,
situatia lor diferita justificand, in anumite privinte, si tratamentul juridic
diferentiat. Angajatorul este cel care detine documentele si toate celelalte
probe pertinente pentru elucidarea conflictului si pentru stabilirea
drepturilor si obligatiilor partilor raportului juridic de munca, fiind
necesara si fireasca obligatia acestuia de a prezenta aceste probe.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 si 104
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si cele ale art. 38, 165,
284 si 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "Cala" - S.A. din Targu Mures in Dosarul nr.
2.949/LM/2004 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si
litigii de munca.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 11 noiembrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Daniela Ramona Maritiu