Decizia Nr.493 din 25.09.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum şi a prevederilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 876 din 03 decembrie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Ingrid Alina Tudora	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum şi a prevederilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Enel Energie“ - S.A., prin reprezentant convenţional Daniel-Tony Stănescu, în Dosarul nr. 683/256/2014 al Judecătoriei Medgidia. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 444D/2014.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul în dosarele Curţii Constituţionale nr. 445D/2014, nr. 450D/2014 şi nr. 543D/2014, care au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Societatea Comercială „Enel Energie“ - S.A. în dosarele nr. 684/256/2014 şi nr. 2.123/256/2014 ale Judecătoriei Medgidia, precum şi în Dosarul nr. 10.708/212/2013 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă.4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.5. Preşedintele dispune să se facă apelul în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 458D/2014, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Quatro Grup Distribution“ - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 15.895/245/2013 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă.6. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.7. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 474D/2014, nr. 521D/2014, nr. 550D/2014, nr. 603D/2014 şi nr. 604D/2014, care au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum şi a prevederilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Enel Energie Muntenia“ - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.406/302/2013 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, în dosarele nr. 49.319/301/2013 şi nr. 42.109/301/2013 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, precum şi în dosarele nr. 21.712/302/2013 şi nr. 22.652/302/2013 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă.8. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.9. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.10. Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexarea dosarelor.11. Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 445D/2014, nr. 450D/2014, nr. 458D/2014, nr. 474D/2014, nr. 521D/2014, nr. 543D/2014, nr. 550D/2014, nr. 603D/2014 şi nr. 604D/2014 la Dosarul nr. 444D/2014, care a fost primul înregistrat.12. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin deciziile nr. 364 din 25 iunie 2014 şi nr. 377 din 26 iunie 2014.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:13. Prin Încheierea din 2 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.123/256/2014, încheierile din 8 mai 2014, pronunţate în dosarele nr. 683/256/2014 şi nr. 684/256/2014 ale Judecătoriei Medgidia, precum şi prin Încheierea din 22 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 10.708/212/2013 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum şi a prevederilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „Enel Energie“ - S.A. în cauze având ca obiect pretenţii.14. Prin Încheierea din 1 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 15.895/245/2013 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Quatro Grup Distribution“ - S.R.L. din Iaşi într-o cauză având ca obiect „cerere de valoare redusă“.15. Prin Încheierea din 15 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.406/302/2013 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, Încheierea din 8 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 49.319/301/2013, şi Încheierea din 20 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 42.109/301/2013 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, precum şi prin Încheierile din 12 iunie 2014, pronunţate în dosarele nr. 21.712/302/2013 şi nr. 22.652/302/2013 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum şi a prevederilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „Enel Energie Muntenia“ - S.A. din Bucureşti în cauze având ca obiect pretenţii de valoare redusă.16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât sunt contrare drepturilor şi intereselor ambelor părţi în proces, deoarece, pe de o parte, reclamantul care promovează acţiunea pentru recuperarea creanţei nu are certitudinea recuperării acesteia şi a cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru şi onorariul curatorului, iar, pe de altă parte, pârâtul debitor care, în situaţia în care cade în pretenţii, este obligat să plătească apărări pentru care nu şi-a dat consimţământul şi care pot fi contrare intereselor acestuia. Autorii excepţiei arată că prevederile art. 167 din Codul de procedură civilă, cu excepţia alin. (3), garantează, fără discriminare, dreptul la apărare şi la un proces echitabil, atât al reclamantului, cât şi al pârâtului, însă, sub pretextul dreptului la un proces echitabil şi al interzicerii abuzului de drept, se încalcă accesul liber la justiţie şi este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi ale părţilor în litigiu. Apreciază că prin introducerea în noul Cod de procedură civilă şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a prevederilor legale criticate, legiuitorul intervine în favoarea uneia dintre părţi - debitorul obligaţiei contractuale, obstrucţionând accesul la justiţie al celeilalte părţi - creditorul, restrângându-i acestuia exercitarea drepturilor rezultând dintr-un raport juridic. Partea care a promovat acţiunea - reclamantul - şi are interes în continuarea procesului trebuie să plătească pentru apărarea părţii adverse - pârâtul, care, deşi legal citat, nu s-a prezentat în instanţă, nu a formulat apărări, nici nu a dovedit că are dreptul să beneficieze de un curator numit de instanţă şi, pe lângă faptul că i-a produs creditorului un prejudiciu, beneficiază de apărările unui avocat plătit din chiar fondurile creditorului. În acest sens este interpretarea generală ce rezultă din prevederile art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora avansarea remuneraţiei curatorului se face de cealaltă parte când este în interesul continuării procesului, dar şi din practica instanţelor de judecată. Arată că, în situaţia în care partea interesată citează cealaltă parte prin publicitate, cu rea-credinţă, îşi asumă riscul exercitării acţiunii sale, respectiv îşi asumă riscul de a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, amenzi şi alte sancţiuni prevăzute de lege.

17. Cu privire la legalitatea îndeplinirii procedurii de citare prin publicitate, autorii excepţiei de neconstituţionalitate fac referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Decizia Nunes Dias împotriva Portugaliei din 10 aprilie 2003.18. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că, în definitiv, curatorii speciali numiţi de instanţă sunt aceia cărora le profită dispoziţiile textelor atacate, întrucât ei sunt cei care încasează onorariul pentru activitatea desfăşurată, în detrimentul părţilor în litigiu, care au fost ţinute de dispoziţii neconstituţionale să plătească mult prea mult, fie că au câştigat procesul, fie că l-au pierdut, fie partea interesată a renunţat la continuarea procesului din cauza lipsei de fonduri pentru plata curatorului. În situaţia în care creditorul obţine un titlu executoriu, acesta nu poate fi pus în executare silită, de cele mai multe ori, deoarece fie că debitorii nu şi-au declarat noul domiciliu/sediu social, deşi aveau obligaţia legală în acest sens, fie a intervenit starea de insolvabilitate/radierea/decesul acestora.19. În ceea ce priveşte dreptul la soluţionarea cauzelor întrun termen rezonabil, autorii excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că acesta este încălcat prin tergiversarea procesului de către curatorul special al cărui interes este în primul rând justificarea unui onorariu mai mare. Această tergiversare este în defavoarea creditorului în situaţia obţinerii unui titlu executoriu, întrucât, în timpul procesului şi până la punerea în executare silită, poate interveni starea de insolvabilitate şi radierea de la Registrul Comerţului a debitorului - persoană juridică, iar în cazul persoanelor fizice poate interveni decesul. Toate aceste consecinţe se răsfrâng însă asupra patrimoniului creditorului, care este sancţionat pentru că a fost de bună-credinţă în raportul juridic dedus judecăţii.20. În fine, autorii excepţiei de neconstituţionalitate arată că „neachitarea sumelor provizorii stabilite de instanţă ca onorariu pentru curatorii speciali numiţi duce la suspendarea acţiunii şi, în final, la respingerea acesteia“, împrejurare ce are drept consecinţă îngrădirea accesului liber la justiţie.21. Judecătoria Medgidia opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că imposibilitatea aflării domiciliului actual al pârâtului impune citarea acestuia prin publicitate, numirea unui curator special dintre avocaţii baroului pentru reprezentarea intereselor debitorului, precum şi stabilirea unei remuneraţii provizorii a curatorului. Sarcina achitării acestei remuneraţii revine celeilalte părţi (reclamantului), însă o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.22. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că textele de lege criticate nu îngrădesc în niciun fel accesul liber la justiţie al reclamantului, deoarece acesta a avut posibilitatea sesizării instanţei cu o cerere, în vederea apărării intereselor sale legitime. Procedura citării prin publicitate şi a numirii curatorului nu are ca efect tergiversarea soluţionării cauzelor în care aceasta este aplicată şi nu se poate prezuma faptul că avocaţii numiţi în calitate de curator ar avea un asemenea interes. Prin instituirea acestor măsuri nu este încălcat dreptul la apărare al reclamantului şi nici dispoziţiile art. 53 din Constituţie, întrucât prin instituirea obligaţiei de plată a remuneraţiei curatorului în sarcina reclamantului nu este restrâns în niciun fel dreptul reclamantului de a obţine repararea prejudiciului pretins cauzat de către pârât, din moment ce acesta îşi va recupera sumele de bani avansate, la finalizarea litigiului, cu titlu de cheltuieli de judecată.23. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, instanţa reţine că textele de lege criticate nu aduc atingere intereselor procesuale ale reclamantului, întrucât, pe de o parte, acesta este cel ce a declanşat procesul şi are interesul de a se proceda la soluţionarea lui şi, pe de altă parte, onorariul curatorului special va fi inclus în cuantumul cheltuielilor de judecată care vor fi suportate de către partea care cade în pretenţii.24. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că procedura prevăzută de prevederile legale criticate reprezintă o soluţie nouă în contextul citării prin publicitate a unui pârât, iar această opţiune a legiuitorului se impune a fi înţeleasă ca servind unui interes public, şi anume cel al garantării şi respectării dreptului constituţional la apărare al pârâtului al cărui domiciliu nu este cunoscut şi faţă de care se desfăşoară un demers judiciar. Aşa fiind, procedura legală criticată nu este de natură să afecteze însăşi esenţa drepturilor reclamantului, protejate de art. 21, 53 şi 44 din Constituţie.25. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, instanţa consideră că sunt pertinente criticile aduse reglementării privind numirea unui curator în cazul citării prin publicitate a uneia dintre părţi şi stabilirea unei remuneraţii a curatorului în sarcina părţii adverse, întrucât, la acest moment, în lipsa unor criterii clar definite, cuantumul remuneraţiei curatorului este stabilit de către instanţe în mod aleatoriu. Cu atât mai mult, apare ca fiind disproporţionată obligaţia reclamantului de a achita remuneraţia unui avocat (curator) care să reprezinte interesele părţii adverse, în condiţiile în care aceasta din urmă a încălcat obligaţia legală de a aduce la cunoştinţa autorităţilor schimbarea domiciliului/reşedinţei ori, după caz, a sediului său. Aşa fiind, în opinia instanţei, reglementarea unor noi modalităţi de protejare a dreptului la apărare al pârâtului citat prin publicitate nu poate decât să creeze un dezechilibru între drepturile reclamantului şi cele ale părţii adverse, la tergiversarea şi prelungirea procesului în mod excesiv, precum şi la încărcarea rolului instanţelor de judecată.26. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, instanţa consideră, în esenţă, că obligaţia de a numi - indiferent de circumstanţele cauzei - un curator în cazul citării prin publicitate şi stabilirea unei remuneraţii a curatorului în sarcina părţii adverse reprezintă o ingerinţă în dreptul de acces liber la o instanţă şi dreptul la un proces echitabil ale reclamantului, care nu se justifică într-o societate democratică, fiind o sarcină disproporţionată în raport cu scopul urmărit de natură a conduce la golirea de eficienţă a drepturilor recunoscute reclamantului.27. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.28. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:29. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.30. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, precum şi prevederile art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.Textele legale criticate au următorul cuprins:

– Art.167 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.“;

– Art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin încheiere, stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată.“;

– Art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013:
(1) Avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.(2) Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.(3) Sumele avansate cu titlu de remuneraţie a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul. 31. În susţinerea neconstituţionalităţii textelor de lege criticate, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi cele ale art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 32. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor susţineri similare celor formulate în prezentele cauze, în acest sens fiind Decizia nr. 364 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 22 iulie 2014, şi Decizia nr. 377 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 23 septembrie 2014. Prin aceste decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum şi prevederile art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 33. Astfel, Curtea a reţinut că instituţia curatorului special a fost reglementată în art. 44 din Codul de procedură civilă din 1865 cu rolul de a preveni şi de a înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziţii. Astfel, în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu avea reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu avea reprezentant legal. Aceste dispoziţii se aplicau, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, iar numirea acestor curatori se făcea de instanţa competentă să hotărască asupra cererii de chemare în judecată. 34. Curtea a constatat că prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, a fost extinsă instituţia curatelei speciale, aceasta fiind reglementată, în prezent, prin art. 58 din acest act normativ. În acest context, Curtea a statuat că această instituţie, astfel cum este reglementată în Codul de procedură civilă, vine să protejeze interesele celor chemaţi în judecată şi care nu au capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, intrând în această categorie nu numai minorii şi interzişii - persoane fizice, ci şi persoanele juridice ori entităţile prevăzute la art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi anume „(...) asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii“. 35. Faţă de critica formulată, Curtea a reţinut că, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în situaţia în care reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Ca atare, citarea prin publicitate nu are loc de plano, ci este o acţiune subsecventă demersurilor nereuşite efectuate în sensul aflării domiciliului pârâtului sau a unui alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii. Însă, în cazul în care instanţa încuviinţează citarea părţii pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58 din acelaşi cod, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului [art. 167 alin. (3): „Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.“]. Astfel, legiuitorul a extins protecţia prevăzută la art. 58 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi asupra celor chemaţi în judecată şi al căror domiciliu, cu toate eforturile depuse, nu a putut fi identificat. 36. De asemenea, Curtea a reţinut că, „potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa va încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, iar sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul [art. 49 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013]. Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul [art. 48 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013].“ 37. În aceste condiţii, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, ci, dimpotrivă, reprezintă „o transpunere a dispoziţiilor constituţionale privind garantarea dreptului la apărare, şi nu o piedică împotriva accesului la justiţie, aplicându-se deopotrivă tuturor celor aflaţi în ipoteza normelor referitoare la instituţia curatelei speciale“. 38. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială „Enel Energie“ - S.A. în dosarele nr. 2.123/256/2014, nr. 683/256/2014 şi nr. 684/256/2014 ale Judecătoriei Medgidia, precum şi în Dosarul nr. 10.708/212/2013 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de către Societatea Comercială „Quatro Grup Distribution“ - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 15.895/245/2013 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, precum şi de către Societatea Comercială „Enel Energie Muntenia“ - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.406/302/2013 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, în dosarele nr. 49.319/301/2013 şi nr. 42.109/301/2013 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, precum şi în dosarele nr. 21.712/302/2013 şi nr. 22.652/302/2013 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă, şi constată că prevederile art. 167 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum şi prevederile art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Medgidia, Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă şi Secţia a II-a civilă, precum şi Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 septembrie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora