DECIZIE Nr.
491 din 6 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) si (3) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 446 din 13 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae
Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Vlăsia" - S.R.L, din Piteşti în Dosarul nr. 6.846/280/2006 al
Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi
fiscal.
La apelul nominal se prezintă, pentru partea Primăria
Oraşului Ştefăneşti, doamna Georgeta Ion, secretar al primăriei, cu delegaţie
depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de
citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente. Acesta solicită respingerea
excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate reprezintă o
garanţie a realizării unui proces echitabil.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât
prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale
invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 14 decembrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 6.846/280/2006, Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „Vlăsia" -
S.R.L, din Piteşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului
formulat împotriva sentinţei prin care Tribunalul Argeş - Secţia civilă a respins ca inadmisibilă excepţia
de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual.
In motivarea excepţiei se
susţine că soluţionarea excepţiei de nelegalitate printr-o procedură de urgenţă,
conform art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, nu poate asigura părţii care a
ridicat excepţia de nelegalitate dreptul la un proces echitabil şi restrânge
dreptul la apărare, întrucât instanţa nu va putea admite, în susţinerea
excepţiei, decât proba cu înscrisuri şi, eventual, interogatoriul, iar nu şi
alte probe, cum ar fi cea cu expertiza tehnică de specialitate. Se arată că
posibilitatea, prevăzută de art. 4 alin. (3) din aceeaşi lege, de a ataca doar
cu recurs hotărârea primei instanţe este contrară dreptului la un proces
echitabil, privând partea interesată de calea de atac a apelului. De asemenea,
se susţine că termenul în care poate fi introdus recursul, 5 zile de la
comunicarea hotărârii, este prea scurt, astfel că părţile nu au posibilitatea
„să motiveze temeinic recursul şi să dezvolte suficient motivele pe care se
bazează acesta".
Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, precizează
că procedura de urgenţă „este de natură a asigura soluţionarea mai rapidă a
proceselor tocmai în respectarea dreptului la un proces echitabil pentru
părţile implicate şi pentru asigurarea unei stabilităţi a raporturilor juridice
generate de actul administrativ contestat". Mai arată că „respectarea
dreptului la un proces echitabil nu este legată de crearea mai multor grade de
jurisdicţie în soluţionarea unei cauze".
Potrivit prevederilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că, potrivit
art. 126 alin. (2) din Constituţie, este atributul exclusiv al legiuitorului să
reglementeze competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată, iar
textele de lege ce formează obiectul prezentei excepţii de
neconstituţionalitate „îşi propun reglementarea unor aspecte ale procedurii
judiciare specifice contenciosului administrativ", fără să nesocotească
prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de
vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii
prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel
cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 510
din 30 iulie 2007. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 4 alin. (2) şi (3): „(2) Instanţa de
contencios administrativ se pronunţă, după procedura de urgenţă, în şedinţă
publică, cu citarea părţilor şi a emitentului. In cazul în care excepţia de
nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în
vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin
raportare la dispoziţiile legale în vigoare la momentul emiterii actului
administrativ.
(3) Soluţia instanţei de contencios administrativ
este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare şi
se judecă de urgenţă şi cu precădere."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală
cuprinse la art. 21 alin. (3) care statuează dreptul părţilor la un proces
echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi art. 24 care
garantează dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că textele de lege criticate reglementează regulile procedurale
aplicabile soluţionării de către instanţa de contencios administrativ a
excepţiei de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter
individual. Nu poate fi reţinută critica autorului excepţiei de
neconstituţionalitate potrivit căreia prin soluţionarea excepţiei de
nelegalitate conform unei proceduri de urgenţă ar fi nesocotite regulile
procesului echitabil. Urgenţa cu care aceasta trebuie soluţionată este
explicabilă, având în vedere faptul că excepţia de nelegalitate reprezintă un
incident procedural survenit în cursul unui proces, ca urmare a contestării de
către partea interesată a legalităţii unui act administrativ unilateral cu
caracter individual de care depinde soluţionarea pe fond a litigiului. Or,
tocmai pentru a asigura respectarea cerinţei soluţionării într-un termen
rezonabil a procesului în cadrul căruia a fost ridicată, instanţa de contencios
administrativ trebuie să se pronunţe cu celeritate asupra legalităţii actului
administrativ contestat. Cu respectarea acestei cerinţe, instanţa poate
administra orice probe pe care le consideră necesare, concludente şi utile,
fără ca prin aceasta să fie încălcat dreptul la apărare al părţilor. De altfel,
excepţia de nelegalitate constituie în sine un mijloc de apărare, ce poate fi
folosit pentru a contracara pretenţiile părţii adverse sau pentru apărarea ori
valorificarea unui drept al părţii care înţelege să se prevaleze de aceasta.
In ceea ce priveşte critica
referitoare la lipsa posibilităţii de a declara şi calea de atac a apelului
împotriva hotărârii instanţei de contencios administrativ, Curtea reţine că, în
jurisprudenţa sa, a statuat în mod constant că este de competenţa exclusivă a
legiuitorului instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa
instanţelor judecătoreşti şi modalitatea de exercitare a căilor de atac, iar
principiul accesului liber la justiţie presupune posibilitatea celor interesaţi
de a le exercita, în condiţiile stabilite prin lege, astfel încât accesul liber
la justiţie nu presupune accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate
mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia. Niciun text din
Constituţie nu garantează dreptul la două grade de jurisdicţie. Chiar şi
reglementările internaţionale în domeniul drepturilor omului, respectiv art. 2
din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, garantează dreptul la dublul grad de jurisdicţie
exclusiv în materie penală, nu şi în cauzele de natură administrativă. Mai mult
decât atât, paragraful 2 din art. 2 al Protocolului nr. 7 introduce unele
excepţii chiar în materie penală.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Vlăsia" - S.R.L, din
Piteşti în Dosarul nr. 6.846/280/2006 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia
comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu