DECIZIE   Nr. 488 din 11 noiembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 64 din 19 ianuarie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Benke Karoly          - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Ghenuta" - S.R.L. Iasi in Dosarul nr. 9.273/2003 al Tribunalului Iasi.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. Se arata ca natura unitara si concursuala a procedurii de deschidere a falimentului este in concordanta cu textul constitutional al art. 16 alin. (1), precum si cu cel al art. 53.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 21 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 9.273/2003, Tribunalul Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Ghenuta" - S.R.L. Iasi.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si celor ale art. 53 alin. (1).
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate arata, in esenta, ca se incalca principiul egalitatii partilor in fata instantei, intrucat "reclamanta ar avea o pozitie privilegiata, in sensul ca acesteia i s-ar crea in continuare dreptul de valorificare a creantei sale" in dauna creantei autorului exceptiei, parte care a cerut, printr-o cerere reconventionala, compensarea celor doua creante. Prin urmare, se considera de catre autorul exceptiei ca i "s-ar crea o situatie inechitabila si discriminatorie prin suspendarea dreptului de a-si valorifica creanta".
    De asemenea, se arata ca se incalca prevederile art. 53 alin. (1) din Constitutie prin "restrangerea exercitiului de valorificare a creantei, si, respectiv, de solutionare a cererii reconventionale, o data cu solutionarea actiunii reclamantei".
    Tribunalul Iasi considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
    Se arata ca dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) se refera "in mod expres si limitativ la cetateni, deci la persoane fizice, categorie din care partile in litigiu nu fac parte".
    Totodata, se apreciaza, pe de alta parte, ca "ratiunea pentru care legiuitorul a adoptat aceasta solutie nu poate fi alta decat nevoia de a se crea un cadru unic in care creditorii sa isi poata valorifica drepturile contra debitorului aflat in stare de faliment", iar procedurile paralele nu ar face decat sa pericliteze aceasta unitate. De asemenea, se sustine ca imposibilitatea procedurala creata de art. 35 din Legea nr. 64/1995, in sensul solutionarii separate a actiunii principale de cererea reconventionala introdusa de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, nu incalca prevederile constitutionale ale art. 53, intrucat "utilizarea unor cai si proceduri diferite de valorificare a dreptului nu echivaleaza cu o restrangere ori anulare a acestuia, [...] dreptul, in materialitatea sa, ramanand neafectat".
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
    In punctul de vedere prezentat, Guvernul sustine, ca si instanta de judecata, ca ratiunea instituirii unei asemenea proceduri "rezida in nevoia practica de a se crea un cadru unic in care creditorii sa-si poata valorifica drepturile impotriva debitorului acestora aflat in stare de faliment", iar existenta unei proceduri paralele cu procedura concursuala a insolventei ar "compromite eforturile depuse pentru evaluarea activului si pasivului averii debitorului in vederea distribuirii rezultatului lichidarii, in conditiile legii si in cotele stabilite, catre creditori".
    De asemenea, se mai arata ca dispozitiile art. 35 din Legea nr. 64/1995, trebuie corelate cu cele ale art. 26 si 58^4 din lege, care stabilesc conditiile exercitarii dreptului debitorului de a solicita deschiderea procedurii falimentului, precum si obligatia creditorilor sa isi inscrie creantele in masa credala intr-un termen stabilit de judecatorul-sindic, in caz contrar acestia "pierd dreptul de a participa la distribuirile de sume obtinute din lichidarea bunurilor si dreptul de a se indrepta impotriva debitorului pentru realizarea creantelor, ulterior inchiderii procedurii". Guvernul considera ca aceste prevederi "asigura egalitatea tratamentului tuturor creditorilor ale caror creante sunt anterioare deschiderii procedurii concursuale a insolventei", iar suspendarea prevazuta de art. 35 nu afecteaza dreptul creditorilor la valorificarea creantelor, intrucat "acestia vor avea asigurata stabilirea valorii creantei lor asupra averii debitorilor in cadrul procedurii contradictorii de validare a creantelor, ce se desfasoara in fata judecatorului-sindic".
    Guvernul apreciaza ca suspendarea actiunilor judiciare sau extrajudiciare prevazuta de art. 35 se aplica si "eventualelor cereri reconventionale formulate in cadrul actiunilor in pretentii introduse de lichidator ulterior deschiderii procedurii".
    Prin urmare, se considera ca "suspendarea actiunilor individuale ar putea pricinui eo ipso o vatamare a dreptului de creanta, insa numai daca nu ar exista posibilitatea de declarare a creantelor in procedura de insolventa", iar existenta unei asemenea proceduri exclude incidenta "unei vatamari neconstitutionale a dreptului creditorilor".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare. Dispozitiile criticate ca fiind neconstitutionale au urmatorul cuprins:
    - Art. 35: "De la data deschiderii procedurii se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale."
    Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei sunt art. 16 alin. (1), precum si art. 53 alin. (1), acestea avand urmatorul cuprins:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    - Art. 53 alin. (1): "Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca, in esenta, critica formulata consta in sustinerea ca suspendarea actiunilor judiciare si extrajudiciare de la data deschiderii procedurii falimentului prevazuta de textul criticat instituie o inegalitate de tratament in valorificarea printr-o cerere reconventionala a creantei paratului-debitor fata de reclamantul-creditor aflat in procedura lichidarii judiciare, restrangandu-se totodata exercitiul dreptului de valorificare a creantei o data cu solutionarea actiunii partii adverse.
    Curtea retine ca masura stabilita prin textul de lege criticat se justifica prin natura speciala a procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995, procedura care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, consensual si egalitar in care creditorii unui debitor comun sa isi poata valorifica drepturile impotriva debitorului aflat in stare de faliment.
    In aceste conditii, Curtea constata ca existenta unor actiuni paralele cu procedura concursuala prevazuta de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credala, ar face imposibila evaluarea activului si pasivului averii debitorului, in vederea distribuirii rezultatului lichidarii. Pentru evitarea acestor situatii, art. 26 din lege prevede necesitatea ca debitorul aflat in stare de insolventa sa depuna o lista a bunurilor sale, precum si a numelor si adreselor tuturor creditorilor. De asemenea, art. 58^4 din lege prevede ca, exceptand salariatii ale caror creante vor fi inregistrate de administrator conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in hotararea de deschidere a procedurii, declaratiile de creante fiind inregistrate intr-un registru pastrat la grefa tribunalului.
    In ceea ce priveste pretinsa incalcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea retine ca dispozitiile legale criticate prin exceptia de neconstitutionalitate nu prevad exceptii si nici nu fac vreo deosebire intre creditorii titulari ai unor actiuni judiciare sau extrajudiciare asupra debitorului supus procedurii sau asupra bunurilor sale.
    Curtea constata ca sustinerea autorului exceptiei ca textul de lege criticat incalca prevederile art. 53 alin. (1) din Constitutie, in sensul ca restrange exercitiul dreptului de valorificare a creantei si, respectiv, de solutionare a cererii reconventionale, o data cu solutionarea actiunii principale, este neintemeiata, titularul unei creante avand posibilitatea valorificarii acesteia in conditiile Legii nr. 64/1995, in cadrul procedurii stabilite prin aceasta lege. De asemenea, textul de lege in discutie se refera numai la suspendarea actiunilor in justitie, neafectand posibilitatea valorificarii creantei in cauza.
    Curtea retine ca, referitor la celelalte probleme ridicate de autorul exceptiei, si anume daca textul criticat se aplica numai actiunilor introduse anterior deschiderii procedurii reorganizarii judiciare si falimentului sau si celor introduse ulterior acestei date, precum si daca textul se aplica si cererilor reconventionale, numai instanta judecatoreasca este competenta a se pronunta, acestea reprezentand aspecte care privesc interpretarea si aplicarea legii, iar nu constitutionalitatea acesteia.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Ghenuta" - S.R.L. Iasi in Dosarul nr. 9.273/2003 al Tribunalului Iasi.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 11 noiembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Benke Karoly