DECIZIE Nr.
485 din 2 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008
privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice
Judiciare
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 289 din 4 mai 2009
Ioan Vida
- preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean
-judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-şef
delegat
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008
privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice
Judiciare, excepţie ridicată de Lili Daniel Dediu în Dosarul nr.
11.108/118/2008 al Tribunalului Constanţa -Secţia penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată şi face trimitere
la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 15 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 11.108/118/2008, Tribunalul Constanţa- Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice
Judiciare, excepţie ridicată de Lili Daniel Dediu
în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea
unei cereri privind prelevarea de probe biologice, formulate de un reprezentant
al Ministerului Public.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 26 referitoare la
Viaţa intimă, familială şi privată şi ale art. 20 referitoare la Tratatele internaţionale privind
drepturile omului, raportate la art. 8 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la Dreptul la
respectarea vieţii private şi de familie, deoarece se realizează o
ingerinţă a autorităţii publice în viaţa privată, ingerinţă care nu este
necesară într-o societate democratică.
Tribunalul Constanţa - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art.
1 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, actul normativ are drept scop instituirea
Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, pentru prevenirea şi combaterea
unor infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate
fizică şi psihică, precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate
necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma
catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a
actelor de terorism. Or, acest scop răspunde pe deplin exigenţelor prevăzute de
art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului
Naţional de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, care au următorul conţinut:
- Art. 5 alin. (3): „In
cazul în care persoana de la care urmează să se recolteze probe biologice sau,
în cazul minorului cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, părinţii ori
reprezentantul legal al acestuia nu îşi dau consimţământul, organul competent
să efectueze prelevarea informează instanţa de judecată, care va dispune cu
privire la prelevarea sau, după caz, neprelevarea probelor biologice fără
acordul respectivelor persoane."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că drepturile consacrate de art. 8 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt drepturi absolute,
ele putând fi supuse anumitor limitări ori restricţii din partea autorităţilor.
Intre componentele dreptului proteguit de art. 8 din Convenţie se regăseşte
respectarea dreptului la viaţă privată, care însă poate fi supus anumitor
ingerinţe cu condiţia ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un
scop legitim, să apară ca necesare într-o societate democratică, să privească
un drept apărat de Convenţie şi să fie proporţionale cu scopul urmărit.
Aşa fiind, este de necontestat faptul că toţi
participanţii la înfăptuirea actului de justiţie au obligaţia de a se supune
principiului aflării adevărului. Ca o necesitate firească ce se impune ca
urmare a desfăşurării instrucţiei penale, genotiparea probelor biologice
recoltate din câmpul infracţiunii, alături de probele de referinţă recoltate de
la persoanele ce fac parte din cercul de suspecţi, este o măsură necesară
într-o societate democratică.
Potrivit textului legal criticat, judecătorul, ca
reprezentant al autorităţii, în pofida absenţei consimţământului celui vizat,
are dreptul să dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice
de la o anumită categorie de persoane, şi anume aceea a suspecţilor.
Or, pornind de la raţiunea reglementării care urmăreşte,
potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, „constituirea Sistemului
Naţional de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin
care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică,
precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a
persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor
naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de
terorism", este evident că scopul se
circumscrie pe deplin exigenţelor impuse de art. 8 paragraful 2 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 53
din Constituţie, amestecul autorităţii în viaţa intimă şi privată fiind
justificat.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi
funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicată
de Lili Daniel Dediu în Dosarul nr. 11.108/118/2008 al Tribunalului Constanţa -
Secţia penală.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef delegat,
Afrodita Laura Tutunaru