DECIZIE Nr.
483 din 8 iunie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373 1 alin. 2 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 627 din 20 iulie 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Mihaela Cîrstea - procuror
Mădălina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconsti-tutionalitate a dispoziţiilor art. 3731 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mircea
Resteman şi Liliana Resteman în Dosarul nr. 7.067/2005 al Tribunalului Cluj -
Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 20 ianuarie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 7.067/2005, Tribunalul
Cluj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 3731 alin. 2 din Codul de
procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de
către Mircea Resteman şi Liliana Resteman cu prilejul soluţionării unui apel
civil.
In motivarea excepţiei de
neconstitutionalitate, autorii acesteia susţin, în
esenţă, că art. 3731 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care nu permite citarea
părţilor şi atacarea încheierii prin care s-a încuviinţat executarea silită,
contravine prevederilor art. 21 şi art. 124 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitoare la accesul liber
la justiţie, şi, respectiv, la înfăptuirea justiţiei. Astfel, „debitorul nu are
nici măcar dreptul să ia la cunoştinţă - decât atunci când este prea târziu -
despre faptul că împotriva sa a fost pornită procedura execuţională"; pe
de altă parte, consideră că ar trebui să existe o cale de atac împotriva
încheierii prin care s-a încuviinţat executarea silită, „deoarece creditorul
are o astfel de cale de atac".
Tribunalul Cluj - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 3731 alin. 2 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat
prin art. I pct. 65 din Legea
nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000
pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Textul de lege criticat are următoarea
redactare: „Instanţa încuviinţează executarea silită prin încheiere dată în
camera de consiliu, fără citarea părţilor. Incheierea prin care preşedintele
instanţei admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă
nici unei căi de atac. Incheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare
a executării silite poate fi atacată cu recurs de către creditor, în termen de
5 zile de la comunicare."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de
lege, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 21 şi art. 124
alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitoare la accesul liber la justiţie, şi,
respectiv, la înfăptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Art. 3731 din Codul
de procedură civilă prevede că cererea de executare silită se depune la
executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel, iar acesta va solicita
încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta,
în copie, cererea creditorului urmăritor şi titlul executoriu. Instanţa
încuviinţează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără
citarea părţilor. Incheierea de încuviinţare a executării silite nu este supusă
nici unei căi de atac, în vreme ce încheierea prin care se respinge cererea de
încuviinţare a executării silite poate fi atacată cu recurs de către creditor,
în termen de 5 zile de la comunicare.
Aceste dispoziţii reprezintă norme de procedură a căror
stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în competenţa
exclusivă a legiuitorului, care poate hotărî să nu supună regulilor de citare
sau de exercitare a căilor de atac anumite proceduri, în considerarea
caracterului specific al acestora ori în vederea asigurării celerităţii în
procesul civil. De altfel, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituţională a statuat că
liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care
justiţia se înfăptuieşte, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului
instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor
judecătoreşti. Pe cale de consecinţă, legiuitorul poate institui, în
considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi
modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului
acces la justiţie sau al folosirii căilor de atac presupunând posibilitatea
neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, dar numai în
formele şi în modalităţile instituite de lege.
Faptul că încheierea de respingere a executării silite
poate fi atacată cu recurs numai de către creditor, în termen de 5 zile de la
comunicare, nu reprezintă o încălcare a art. 16 din Constituţie, referitor la
egalitatea în drepturi, ci este expresia regulii potrivit căreia numai partea
care are interes legitim, actual, personal şi direct poate ataca o hotărâre a instanţei,
în cazul de faţă creditorul fiind singurul care ar avea interesul de a schimba
soluţia de respingere a cererii de încuviinţare a executării silite.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 3731 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mircea
Resteman şi Liliana Resteman în Dosarul nr. 7.067/2005 al Tribunalului Cluj -
Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică
din data de 8 iunie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mădălina Stefania Diaconu