DECIZIE Nr. 48 din 4 februarie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin.
(2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 192 din 26 martie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul
functionarilor publici, exceptie ridicata de Daniel Emanoil Cincu in Dosarul
nr. 776/R/C/2002 al Curtii de Apel Brasov - Sectia comerciala si de contencios
administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei. In acest sens arata ca, sub aspectele criticate, Curtea s-a mai
pronuntat prin deciziile nr. 249 din 17 iunie 1997 si nr. 233 din 20 decembrie
1999, iar cele statuate isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 8 octombrie 2002, pronuntata in Dosarul nr.
776/R/C/2002, Curtea de Apel Brasov - Sectia comerciala si de contencios
administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicata de Daniel Emanoil
Cincu intr-un litigiu avand ca obiect anularea dispozitiei de suspendare din
functia de director al Directiei de arhitectura si urbanism si din functia de
arhitect din cadrul serviciilor Consiliului Local al Municipiului Brasov.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. 79 alin.
(2) din Legea nr. 188/1999, care instituie o masura de interdictie a executarii
prerogativelor functiei de catre functionarul public, fara a se putea retine in
sarcina acestuia o conduita prealabila culpabila, "contravine flagrant
prezumtiei de nevinovatie, inscrisa ca principiu fundamental in legislatia
noastra penala (Titlul III, art. 66 Cod de procedura penala), dar mai ales in
actuala Constitutie a Romaniei, care in art. 23 pct. 8 a consacrat in mod
expres ca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de
condamnare, persoana este considerata nevinovata". Se mai sustine ca masura
suspendarii afecteaza grav stabilitatea raporturilor de serviciu, conducand
atat la afectarea imaginii publice a functionarului, cat si la suprimarea
posibilitatii de realizare a veniturilor salariale necesare traiului.
Curtea de Apel Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ
apreciaza ca art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 nu incalca dispozitiile
art. 23 alin. (8) din Constitutie, intrucat masura impusa de text "este o
masura provizorie, pana la solutionarea procesului penal, deci adoptarea
acesteia nu inseamna stabilirea vinovatiei functionarului public". Se mai
arata ca tocmai pentru respectarea prezumtiei de nevinovatie, in cazul
scoaterii de sub urmarire penala sau al incetarii urmaririi penale impotriva
functionarului public, autoritatea sau institutia publica datoreaza acestuia
drepturile salariale cuvenite pe perioada suspendarii.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu
dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este
neintemeiata. In acest sens arata ca masura instituita in temeiul dispozitiilor
art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 este o masura administrativa, cu
caracter preventiv, provizoriu, avand ca scop protejarea autoritatii sau
institutiei publice de pericolul continuarii activitatii de catre functionarul
public impotriva caruia aceasta s-a dispus. Guvernul considera ca textul
criticat nu este contrar art. 23 alin. (8) din Constitutie, intrucat acesta
consacra principiul prezumtiei de nevinovatie exclusiv pentru raspundere
penala, si, tocmai pentru respectarea lui, art. 79 alin. (4) din lege prevede
incetarea suspendarii din functie in situatiile in care parchetul dispune
scoaterea de sub urmarire penala ori incetarea urmaririi penale sau instanta de
judecata dispune achitarea ori incetarea procesului penal. Se invoca
jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la prezumtia de nevinovatie
prevazuta de art. 23 alin. (8) din Constitutie.
Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile art. 79 alin. (2) din Legea nr.
188/1999 sunt constitutionale, aratandu-se ca acestea "nu au ca ipoteza
vinovatia angajatului pentru savarsirea unei infractiuni", ci ele
"impun conducatorului autoritatii sau institutiei publice sa dispuna
suspendarea functionarului public din functia publica pe care o detine,
indiferent de existenta sau inexistenta vinovatiei functionarului public".
Masura dispusa conform dispozitiilor de lege criticate are menirea de a proteja
interesele legitime ale autoritatii sau institutiei publice pana la
solutionarea procesului penal. Se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale
referitoare la masura suspendarii din functie a salariatilor, dispusa in
temeiul art. 16 din Legea nr. 1/1970.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.
79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici,
potrivit carora: "In cazul in care in urma sesizarii parchetului sau a
organului de cercetare penala s-a dispus inceperea urmaririi penale, conducatorul
autoritatii sau institutiei publice va lua masura de suspendare a
functionarului public din functia publica pe care o detine."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii
de lege contravin art. 23 alin. (8) din Constitutie, care prevede: "Pana
la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este
considerata nevinovata."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea
Constitutionala retine:
Art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 instituie sanctiunea
administrativa a suspendarii functionarului public din functia publica pe care
acesta o detine, in cazul in care impotriva lui s-a dispus inceperea urmaririi
penale, ca urmare a sesizarii parchetului sau a organului de cercetare penala.
Aceasta masura are ca finalitate protejarea autoritatii sau a institutiei
publice fata de pericolul continuarii activitatii ilicite si al extinderii
consecintelor periculoase ale unei fapte penale savarsite, potrivit alin. (1)
si (3) ale art. 79 din lege, de catre functionarul public in timpul serviciului
sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care el o ocupa ori pentru
infractiuni de natura sa il faca incompatibil cu acea functie publica. Asadar,
temeiul suspendarii din functie a functionarului public nu este de natura
penala. Or, dispozitiile art. 23 alin. (8) din Constitutie, invocate ca fiind
incalcate, instituie prezumtia de nevinovatie exclusiv pentru raspunderea
penala si privesc libertatea individuala a persoanei, sub aspectul retinerii,
arestarii si solutionarii procesului penal, pana la ramanerea definitiva a
hotararii de condamnare.
Acesta este si sensul in care a statuat Curtea Constitutionala cu privire
la prezumtia de nevinovatie consacrata de art. 23 alin. (8) din Constitutie,
prin deciziile nr. 249 din 17 iunie 1997 si nr. 250 din 17 iunie 1997, ambele
publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 332 din 27 noiembrie
1997, a caror valabilitate subzista si in prezenta cauza.
De asemenea, Curtea urmeaza sa respinga si sustinerile autorului exceptiei
potrivit carora masura suspendarii afecteaza grav stabilitatea raporturilor de
serviciu, conducand atat la afectarea imaginii publice a functionarului, cat si
la suprimarea posibilitatii de realizare a veniturilor salariale necesare
traiului. Aceasta, deoarece alin. (4) al art. 79 din lege stabileste ca in
cazurile prevazute la alin. (2) si (3) din acelasi articol, cand parchetul
dispune scoaterea de sub urmarire penala ori incetarea urmaririi penale, precum
si atunci cand instanta judecatoreasca dispune achitarea sau incetarea
procesului penal, suspendarea din functie inceteaza si, conform art. 80 din
Legea nr. 188/1999, autoritatea sau institutia publica datoreaza functionarului
public drepturile salariale cuvenite pe perioada suspendarii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 79 alin. (2)
din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie
ridicata de Daniel Emanoil Cincu in Dosarul nr. 776/R/C/2002 al Curtii de Apel
Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 4 februarie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu