DECIZIE Nr.
479 din 29 mai 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si art. 3 din Ordonanta Guvernului
nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice,
stabilite prin titluri executorii, si ale art. 85 1 si art. 86 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 438 din 28 iunie 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă -
procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr.
22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice,
stabilite prin titluri executorii, şi ale art. 851 şi 86 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind
valorificarea unor active ale statului, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „O.N.T. Carpaţi" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr.
14.337/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca fiind neîntemeiată, a
excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 şi, ca fiind inadmisibilă, în ceea ce priveşte
art. 851 din
aceeaşi ordonanţă. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002, arată că
aceasta este inadmisibilă, având în vedere că, în urma modificării acestor
dispoziţii prin Legea nr. 110/2007, a fost înlăturată soluţia legislativă
iniţială, criticată de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 30 august 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 14.337/301/2006, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Ordonanţa
Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale
instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, şi ale art. 851 şi 86 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale
statului, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „O.N.T. Carpaţi" - S.A. din Bucureşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt
neconstituţionale, deoarece contravin art. 1 alin. (3), art. 16, art. 21 alin.
(3), art. 44 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 1 din
Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se
arată că prevederile art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 lezează
drepturile şi interesele legitime ale creditorilor, creând un regim
discriminatoriu, de favoare pentru debitorii instituţii publice, şi o protecţie
sporită a proprietăţii private a instituţiilor publice în dauna altor subiecte
de drept, titulare de creanţe certe, lichide şi exigibile. Exceptarea tuturor
bunurilor ce sunt în proprietatea privată a instituţiilor publice, precum şi a
tuturor veniturilor acestor instituţii de la executarea obligaţiilor de plată
ce le revin acestora contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din
Constituţie.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 86 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 43/2005, arată că şi acestea sunt neconstituţionale,
deoarece creează un statut privilegiat A.V.A.S.-ului prin scutirea de la plata
cauţiunilor, în cazul cererilor formulate de acesta şi în cazul altor acte
procedurale efectuate de şi pentru acesta în orice fel de cauze.
Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
Prin textele de lege criticate s-a procedat la instituirea unei proceduri
execuţionale speciale, care favorizează instituţiile bugetare, determinând
încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la liberul acces la
justiţie, ocrotirea în mod egal a proprietăţii private şi dreptul persoanei
vătămate de o autoritate publică la repararea pagubei.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la
excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, face
referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 851 şi 86 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 este neîntemeiată. In ceea ce
priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 3 din
Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002, apreciază că acestea contravin prevederilor
constituţionale ale art. 21 alin. (3). In acest sens, arată că dispoziţiile de
lege criticate prin care sunt reglementate condiţiile de executare a
obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri
executorii, creează o stare de imposibilitate pentru creditori de a-şi pune în
executare o hotărâre judecătorească pronunţată împotriva instituţiilor publice,
în situaţia în care acestea nu plătesc de bunăvoie. Executarea unei hotărâri
judecătoreşti este considerată a fi parte integrantă din „proces" în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, statul având obligaţia de a
se supune unei hotărâri judecătoreşti pronunţate împotriva lui, executarea unei
hotărâri neputând fi împiedicată, anulată sau întârziată într-un mod excesiv.
In continuare, arată că dispoziţiile art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr.
22/2002 contravin şi prevederilor art. 44 din Constituţie, prin instituirea de
către normele criticate a unor limite ale executării hotărârilor judecătoreşti
pronunţate împotriva instituţiilor publice, creându-se un exces de protecţie
pentru instituţiile publice în raporturile acestora cu creditorul privat.
Finalitatea de protecţie a patrimoniului instituţiilor publice pe care a avut-o
în vedere legiuitorul apare nu numai ca excesivă, ci şi instituită în
detrimentul creditorilor statului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de
lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie următoarele dispoziţii legale:
- art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite
prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002,
dispoziţii modificate prin art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 110/2007, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 300 din 5 mai 2007;
- art. 851 şi 86
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor
active ale statului; alin. (1) şi (2) ale art. 851 şi art. 86 au fost modificate prin art. II
pct. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
43/2005, aprobată prin Legea nr. 294/2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 959 din 28 octombrie 2005;
alin. (3) al art. 851 a fost modificat prin
pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 207/2005, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobată prin Legea nr. 184/2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 443 din 23 mai 2006.
Textele de lege criticate au următorul conţinut:
- Art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002: „Executarea obligaţiilor de plată
ale instituţiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din
sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se
încadrează obligaţia de plată respectivă. ";
- Art. 1, astfel cum a
fost modificat prin Legea nr. 110/2007: „Creanţele
stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor publice se achită
din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la
care se încadrează obligaţia de plată respectivă. ";
- Art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002: „In procesul
executării silite a sumelor datorate de către instituţiile publice în baza unor
titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operaţiuni privind
plăţi dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare şi
a destinaţiilor aprobate potrivit legii.";
- Art. 3, astfel cum a
fost modificat prin Legea nr. 110/2007: „In cazul
în care instituţiile publice nu îşi îndeplinesc obligaţia de plată în termenul
prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite
potrivit Codului de procedură civilă şi/sau potrivit altor dispoziţii legale
aplicabile în materie. ";
- Art. 851 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 51/1998:
„(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 300 şi ale art. 7208
alin. 2 din Codul de procedură civilă,
apelul şi recursul suspendă de drept executarea hotărârilor judecătoreşti
pronunţate în litigiile îndreptate împotriva A. V.A.S.
(2) Prin derogare de la dispoziţiile art. 365 alin.
3 şi ale art. 367 din Codul de procedură civilă, formularea acţiunii în anulare
împotriva hotărârii arbitrate în litigiile prevăzute la alin. (1) suspendă de
drept executarea sentinţei arbitrate până la data soluţionării irevocabile a
acţiunii în anulare.
(3) Dispoziţiile
alin. (1) şi (2) se aplică până la data de 30 iunie 2006 inclusiv.";
- Art. 86 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998: „Cererile formulate de A.
V.A.S. şi orice alte acte procedurale efectuate de şi pentru aceasta în orice
fel de cauze sunt scutite de taxe de timbru, timbru judiciar, cauţiuni şi orice
alte taxe."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 1 alin. (3) referitoare la statul român, ale art. 16 referitoare la
egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un
proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art.
44 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor
asupra statului şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor
drepturi sau al unor libertăţi.
I. Examinând excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr.
22/2002, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, aceste dispoziţii au fost
modificate şi completate în mod esenţial prin Legea nr. 110/2007, astfel încât
soluţia legislativă iniţială criticată de autorul excepţiei a fost înlăturată.
In aceste condiţii, ca efect al intrării în vigoare a noilor dispoziţii,
critica de neconstituţionalitate nu mai are obiect, excepţia de
neconstituţionalitate devenind inadmisibilă.
II. In ceea ce priveşte
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 851 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 51/1998, Curtea constată că aceasta, în temeiul art. 29 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992, este inadmisibilă, deoarece, potrivit alin. (3) al
art. 851, „dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică până la data de 30 iunie
2006 inclusiv", astfel că la data sesizării
Curţii acest text de lege îşi încetase aplicabilitatea.
III. In continuare, Curtea constată că dispoziţiile
art. 86 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 au mai format obiect
al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 853 din 28
noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 17 ianuarie 2007, Curtea a
statuat că, potrivit art. 139 alin. (1) din Constituţie, „Impozitele, taxele
şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor
sociale de stat se stabilesc numai prin lege". Aşadar, este atributul
exclusiv al legiuitorului să prevadă inclusiv scutirea instituţiilor publice
implicate în procesul de privatizare de la plata taxelor de timbru şi a celorlalte
taxe, având în vedere interesul general pe care îl prezintă aceste instituţii
publice. In plus, această scutire îşi are justificarea în strânsa legătură cu
bugetul de stat (alimentat, printre altele, şi prin încasarea taxelor
judiciare) a acţiunilor în justiţie promovate de acestea în interes public. Curtea a constatat că scutirea
instituţiilor publice implicate în procesul de privatizare de la plata taxelor
de timbru şi a celorlalte taxe nu este de natură să contravină niciunuia dintre
principiile statuate în art. 21 alin. (3) din Constituţie, întrucât, în cadrul
procesului, ambele părţi beneficiază de toate drepturile şi garanţiile
procesuale care condiţionează într-o societate democratică procesul echitabil,
judecat într-un termen rezonabil
de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia,
cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi
în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca devenită
inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art.
3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată
ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicată
de Societatea Comercială „O.N.T Carpaţi" - S.A. din Bucureşti în Dosarul
nr. 14.337/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
II. Respinge, ca fiind
inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 851 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, excepţie
ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.
III. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, excepţie
ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman