DECIZIE Nr.
472 din 2 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
156/2007 privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la
Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. în vederea achizitionarii de
autoturisme
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 384 din 5 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la
Casa de Economii şi Consemnatiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de
autoturisme, excepţie invocată de Gabor Aron în Dosarul nr. 1.600/119/2008 al
Tribunalului Covasna.
La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este
legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea
excepţiei ca inadmisibilă, în temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din'
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 9 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 1.600/119/2008, Tribunalul Covasna a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice
care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnatiuni C.E.C. - S.A.
în vederea achiziţionării de autoturisme.
Excepţia a fost ridicată de Gabor Aron într-o cauză
având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată prin acţiunea introductivă, fără să fie motivată.
Tribunalul Covasna consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, iar excepţia de
neconstituţionalitate este inadmisibilă pentru că nu este motivată şi a fost
ridicată prin acţiune principală.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind
despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii
şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie
2007, astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
232/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 6
noiembrie 2008.
Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate
Curtea constată, în primul rând, că aceasta nu este motivată, în sensul
cerinţelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia „Sesizările trebuie
făcute în formă scrisă şi motivate". Incălcarea acestor dispoziţii
imperative are drept consecinţă imposibilitatea exercitării controlului de
constituţionalitate, Curtea neputându-se substitui autorului sesizării,
invocând în locul acestuia unul sau mai multe motive de neconstituţionalitate,
întrucât o astfel de iniţiativă ar echivala cu un control din oficiu, ceea ce
este inadmisibil.
In al doilea rând, se constată că această excepţie este
ridicată direct, prin acţiune, ceea ce reprezintă un alt motiv de
inadmisibilitate, cum în mod corect a sesizat Avocatul Poporului.
Curtea s-a mai pronunţat, în acest sens, de exemplu
prin Decizia nr. 764 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2007, respingând, ca inadmisibilă,
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie,
întrucât autorul excepţiei a introdus în faţa instanţei de judecată o acţiune
prin care a solicitat să se constate neconstituţionalitatea prevederii legale
menţionate.
Aşa cum rezultă din considerentele deciziei menţionate,
soluţia de respingere a excepţiei ca inadmisibilă se întemeiază pe
nelegalitatea sesizării.
Astfel, s-a reţinut că, potrivit art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi prevederilor art. 29 din Legea sa de organizare şi
funcţionare, Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiilor de
neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele ridicate în faţa
instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial.
Aşadar, excepţia de neconstituţionalitate constituie
una dintre căile prin care Curtea Constituţională este sesizată în vederea
exercitării controlului a posteriori asupra constituţionalităţii legilor şi
ordonanţelor.
S-a mai arătat în decizia menţionată că, „In cadrul
procesului judiciar, excepţia de neconstituţionalitate se înscrie în rândul
excepţiilor de procedură prin care, partea care le ridică, instanţa de judecată
din oficiu sau procurorul urmăreşte împiedicarea unei judecăţi care s-ar
întemeia pe o dispoziţie legală neconstituţională. In aceeaşi ordine
conceptuală, excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o chestiune
prejudicială, adică o problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă
soluţionarea litigiului cu care este conexă. Aşa se şi explică prevederea
cuprinsă în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, în conformitate cu care,
«pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate judecarea cauzei
se suspendă». Aşadar, excepţia de neconstituţionalitate nu poate forma obiectul
unei acţiuni principale nici în faţa instanţei de judecată sau de arbitraj,
unde constituie întotdeauna un mijloc de apărare într-un litigiu în curs de
soluţionare, şi nici în faţa Curţii Constituţionale. In consecinţă, întrucât
excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată cu nerespectarea art. 146
lit. d) din Constituţie şi art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, urmează ca aceasta
să fie respinsă ca inadmisibilă".
Atât soluţia pronunţată în Decizia Curţii
Constituţionale nr. 764 din 31 octombrie 2006, cât şi considerentele pe care
aceasta s-a întemeiat îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la
Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de
autoturisme, excepţie invocată de Gabor Aron în Dosarul nr. 1.600/119/2008 al
Tribunalului Covasna.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie