DECIZIE Nr.
462 din 22 aprilie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (4) din Ordonanta Guvernului
nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 438 din 11 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului
nr. 5/2001, excepţie invocată de Societatea Comercială „Aquaserv" - S.A.
din Tulcea în Dosarul nr. 1.688/327/2007 al Tribunalului Tulcea - Secţia
civilă, comercială şi contencios administrativ.
La apelul nominal se constată
lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 170
D/2008 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6
alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, excepţie invocată de Societatea
Comercială „Man Grup Construct" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr.
12.289/4/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a
excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, pune
în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea, întrucât dosarele au obiect
identic.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a
dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 170 D/2008 la Dosarul nr. 33 D/2008, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere
a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire şi la
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarelor, reţine următoarele:
Prin încheierile din 12 decembrie 2007 şi 23 august
2007, pronunţate în dosarele nr. 1.688/327/2007 şi nr.
12.289/4/2006, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă,
comercială şi contencios administrativ şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a
civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 6 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind
procedura somaţiei de plată, excepţie invocată de
Societatea Comercială „Aquaserv" - S.A. din Tulcea şi, respectiv,
Societatea Comercială „Man Grup Construct" - S.R.L. din Bucureşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Societatea Comercială „Aquaserv" - S.A. din Tulcea susţine că
textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3), deoarece „nu stabileşte
o procedură de urmat în situaţia în care debitorul cu rea-credinţă refuză
primirea hotărârii judecătoreşti. De exemplu, nu se prevede o procedură de
aducere la îndeplinire a comunicării hotărârii în cauză prin publicitate, fapt
ce creează prejudicii operatorilor de servicii publice şi încurajează răii
platnici să nu îşi plătească datoriile". De asemenea, Societatea
Comercială „Man Grup Construct" - S.R.L. din Bucureşti, în motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate, a susţinut că dispoziţiile art. 6 alin. (4)
din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 sunt neconstituţionale prin raportare la
următoarele prevederi:
- art. 16 alin. (1)-(3) din Constituţie, întrucât
„legiuitorul a avut în vedere doar apărarea intereselor debitorului, în sensul
prevenirii imposibilităţii acestuia de a se apăra, dar a încălcat drepturile
creditorului, prin crearea unor situaţii în care acesta obţine ordonanţa care
conţine somaţia de plată, dar nu o poate pune în executare din pricina
imposibilităţii de realizare a procedurii de comunicare către debitor prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire";
- art. 21 alin. (2)-(3) din Constituţie şi art. 6
paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, deoarece „prin instituirea unei dispoziţii legale care duce la
ineficacitatea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001, în sensul celor menţionate
anterior, se îngrădeşte dreptul creditorului de a se adresa justiţiei pentru
apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime; astfel, se încalcă accesul
liber la justiţie al creditorului prin faptul că, deşi are o hotărâre
favorabilă, aceasta nu poate deveni irevocabilă datorită neîndeplinirii
procedurii prevăzute de art. 6 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001,
actul de justiţie nefiind finalizat";
- art. 124 din Constituţie, întrucât, „faţă de motivele
arătate anterior, rezultă că dispoziţia legală contestată dovedeşte că justiţia
nu este imparţială şi egală pentru toţi";
- art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 paragraful 2 din Protocolul nr.
12 adiţional la Convenţie, întrucât, „în lipsa declarării
neconstituţionalităţii art. 6 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001,
instanţele vor fi nevoite să ţină cont de dispoziţii stabilite de legiuitor şi
de decizia de îndrumare a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, favorizându-l
astfel pe debitor în detrimentul creditorului".
Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, comercială şi
contencios administrativ şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă au considerat că excepţia de neconstituţionalitate este
neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate
ridicate.
Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând
că prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală
invocate. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu
privire la aceleaşi dispoziţii legale.
Preşedinţii celor
două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 6 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somaţiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, cu modificările şi completările
ulterioare, care au următorul cuprins: „Ordonanţa se va înmâna părţii
prezente sau se va comunica fiecărei părţi de îndată, prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
criticile formulate, precum şi textele din Constituţie invocate ca fiind
încălcate, Curtea constată că prevederile art. 6 alin. (4) din Ordonanţa
Guvernului nr. 5/2001 au mai făcut obiectul controlului în faţa Curţii.
Prin numeroase decizii, de exemplu prin Decizia nr. 638
din 24 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1.180 din 28 decembrie 2005, răspunzând unor critici de
neconstituţionalitate ca şi cele formulate în prezentul dosar şi prin raportare
la aceleaşi texte din Constituţie, Curtea Constituţională, respingând excepţia
ridicată, a constatat constituţionalitatea acestui text
de lege.
De asemenea, în jurisprudenţa sa, de exemplu prin
Decizia nr. 1.148 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 4 din
3 ianuarie 2008, Curtea Constituţională a constatat că Ordonanţa Guvernului nr.
5/2001, cu modificările şi completările ulterioare, atât în ansamblu, cât şi
din examinarea separată a unora dintre dispoziţiile sale, este constituţională.
Intrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în
esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale,
soluţiile şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi menţin
valabilitatea şi în cauza de faţă.
De altfel, autorii excepţiei de neconstituţionalitate
critică reglementarea art. 6 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001,
deoarece nu stabileşte o procedură de urmat în situaţia în care debitorul cu
rea-credinţă refuză primirea hotărârii judecătoreşti. Curtea reţine că prin
critica de neconstituţionalitate se are în vedere completarea textului de lege,
soluţia legislativă în cauză nemulţumindu-l pe autorul excepţiei din prisma a
ceea ce nu cuprinde. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă
numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată,
fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. In
consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate ridicată urmează să fie respinsă
ca inadmisibilă, neintrând în competenţa Curţii Constituţionale modificarea
actului supus controlului său în sensul dorit de autorul excepţiei.
Faţa de
cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d)şi al art. 147 alin. (4)din
Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d)şi ai art. 29
alin. (1)şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 6 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind
procedura somaţiei de plată, excepţie invocată de Societatea Comercială
„Aquaserv" - S.A. din Tulcea în Dosarul nr. 1.688/327/2007 al Tribunalului
Tulcea - Secţia civilă, comercială şi contencios administrativ şi de Societatea
Comercială „Man Grup Construct" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr.
12.289/4/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 aprilie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu