Decizia Nr.456 din 16.09.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, art. 6 alin. (1) pct. V şi art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 792 din 30 octombrie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Patricia Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, art. 6 alin. (1) pct. V şi art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Constantin Neagoe în Dosarul nr. 4.335/62/2012 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 467D/2014.2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Casa Sectorială de Pensii din cadrul Serviciului Român de Informaţii, prin Unitatea Militară 0198 Bucureşti, şi Serviciul Român de Informaţii - Comisia de contestaţii, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 7 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 4.335/62/2012, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, art. 6 alin. (1) pct. V şi art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.5. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Neagoe cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 979/MAS din 30 mai 2013, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 4.335/62/2012.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie şi art. 23 alin. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În acest sens, arată că, potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, sa bucurat de o pensie militară de stat şi apoi, în urma revizuirii pensiei potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, i s-a acordat un ajutor lunar. Precizează că activitatea sa nu a fost niciodată guvernată de dreptul muncii, având drept consecinţă munca nenormată şi lipsa carnetului de muncă, astfel că aplicarea principiului contributivităţii este imposibilă. Mai mult, revizuirea pensiei sale s-a realizat în temeiul unor documente indirecte, fără valoare juridică, fiind astfel nedreptăţit şi discriminat în mod flagrant, întrucât i-a fost imposibil să verifice dacă datele realizate conform statelor de plată sunt reale sau nu. Astfel, arată că nu a putut dobândi copii după statele de plată, deoarece angajatorul a refuzat punerea acestora la dispoziţie, iar anexa deciziei de revizuire, cuprinzând soldele obţinute, nu este certificată în ceea ce priveşte veridicitatea datelor pe care le conţine. De asemenea, arată că nu are certitudinea că o parte dintre datele trecute în decizia de revizuire contestată sunt reale şi se consideră discriminat în raport cu un alt ofiţer căruia nu i s-au putut identifica statele de plată cu soldele obţinute, astfel încât a beneficiat de dispoziţiile de lege criticate, obţinând un punctaj lunar mai mare.7. În ceea ce priveşte art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 241/2013, susţine că acestea sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1), art. 147 alin. (4) şi art. 20 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, arată că în urma procesului de revizuire i s-a micşorat cuantumul pensiei, fără a fi aplicate dispoziţiile art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, care prevedeau păstrarea în plată a cuantumului pensiei celei mai favorabile. Astfel, s-a creat o discriminare între militari şi celelalte categorii de pensionari care beneficiază de aceste dispoziţii de lege.8. Referitor la dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. V din Legea nr. 263/2010, susţine că acestea sunt contrare art. 16 alin. (1) şi art. 47 din Constituţie, deoarece aduc atingere dreptului la pensie militară. În acest sens, arată că acest drept a fost transformat în ajutor lunar, iar profesia de militar nu a mai fost recunoscută, nefiind inclusă în nomenclatorul profesiilor.9. În privinţa dispoziţiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 şi ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010, arată că acestea sunt contrare art. 15, art. 16 alin. (1) şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, precum şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece afectează dreptul la pensie militară de stat, s-a creat o diferenţă între pensia magistraţilor şi cea a militarilor şi a fost desfiinţată profesia de militar.10. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, arată că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.12. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că aspectele vizate de autorul excepţiei se referă, în mod concret, la recalcularea pensiilor persoanelor care au desfăşurat munca în grupele I şi II de muncă, potrivit legislaţiei anterioare, şi privesc, în realitate, modul de interpretare şi aplicare a legii. De altfel, aminteşte că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că instituirea unor tratamente juridice diferite poate fi justificată de existenţa unor situaţii obiectiv diferite, iar în stabilirea diverselor cerinţe de calcul al pensiei o importanţă semnificativă o au condiţiile speciale în care categoriile socioprofesionale şi-au desfăşurat activitatea. Totodată, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare.13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, ale art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, ale art. 6 alin. (1) pct. V şi art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, şi ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:

– Art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011: „În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puţin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie.“;

– Art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011: „Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile lunare individuale realizate pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare rămân în plată în cuantumurile rezultate în urma recalculării.“;

– Art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 241/2013: „(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.
(2) Plata drepturilor băneşti prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013.“;

– Art. 6 alin. (1) pct. V din Legea nr. 263/2010: „(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [...]V. cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii;“;

– Art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010: „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...] b)Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;“;

– Art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010: „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: a)pensiile militare de stat;“.15. Autorul excepţiei consideră că textele de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la universalitate şi neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 47 privind nivelul de trai şi dreptul la pensie şi art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale. De asemenea, invocă încălcarea prevederilor art. 20 din Constituţie prin raportare la prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării, şi ale art. 23 alin. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, privind interzicerea discriminării. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate referitoare la art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, în ceea ce priveşte pretinsa discriminare pe care acest articol de lege ar face-o între militarii ale căror venituri au putut fi identificate şi cei ale căror venituri nu au putut fi identificate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 446 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, a statuat că ipoteza art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 „se referă doar la persoanele pentru care nu au putut fi identificate veniturile realizate în timpul activităţii şi pentru care legiuitorul a înţeles să stabilească un nivel al veniturilor care va fi luat în calcul la stabilirea pensiei. Aceste persoane, în mod evident, nu se află în aceeaşi situaţie cu persoanele ale căror venituri au putut fi identificate şi a căror pensie se stabileşte, în conformitate cu principiul contributivităţii, în funcţie de aceste venituri. Aşadar, nu există niciun temei constituţional pentru care Curtea ar putea reţine existenţa vreunei discriminări generate de textul de lege criticat“. 17. Cât priveşte cele invocate de autorul excepţiei cu privire la veridicitatea datelor cuprinse în decizia de revizuire a pensiei, Curtea constată că acestea nu reprezintă probleme de constituţionalitate, ci probleme de aplicare a legii, a căror soluţionare revine instanţei de judecată. 18. Referitor la critica de neconstituţionalitate adusă art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 241/2013, Curtea, prin Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, a arătat că, în materia recalculării pensiilor, păstrarea în plată a cuantumului pensiei celui mai avantajos „a fost prevăzut de Legea nr. 19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat“. 19. Deşi această decizie a fost pronunţată cu prilejul analizării dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 şi prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 19/2000, Curtea consideră că, pentru identitate de raţiune, aceste considerente sunt valabile şi în ceea ce priveşte revizuirea pensiilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 263/2010. 20. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 6 alin. (1) pct. V din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că acest text de lege stabileşte una dintre categoriile de persoane asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii, întrucât realizează venituri provenind din diverse surse, în speţă fiind vorba de ajutoare lunare. Prin urmare, aceste dispoziţii de lege nu stabilesc drepturile ce se cuvin în sistemul public de pensii cadrelor militare trecute în rezervă, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, aşa cum susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel că argumentele invocate de acesta pentru a demonstra neconstituţionalitatea acestor dispoziţii sunt lipsite de temei. 21. Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 şi ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010, Curtea reţine că aceste texte de lege au fost supuse în mai multe rânduri analizei de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ori Decizia nr. 1.051 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 februarie 2013, Curtea a reţinut, în esenţă, că „pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială“. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, „ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia“. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială „nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie [...]. Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita“. 22. De altfel, în acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). Având în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20). 23. Cât priveşte susţinerea privind existenţa unei pretinse identităţi de situaţie între persoanele prevăzute la art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 şi magistraţi, Curtea aminteşte că, prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, a statuat că „militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor“. Prin Decizia nr. 192 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 14 iunie 2013, Curtea a precizat că „este adevărat că, anterior, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea, având în vedere asemănările dintre statutul magistraţilor şi al militarilor, a statuat că aceste categorii de persoane trebuie să fie supuse unui tratament identic sub aspectul acordării pensiei de serviciu. Prin acea decizie, însă, Curtea nu a făcut decât să sublinieze că, de vreme ce o categorie de persoane care, potrivit Constituţiei, nu era îndrituită să beneficieze de pensia de serviciu - cadrele militare - beneficia totuşi prin puterea legii de acest drept, cu atât mai mult se justifica acordarea acestei pensii magistraţilor, pentru care Constituţia reprezenta un temei al acordării acestui drept şi care erau supuşi unor interdicţii, incompatibilităţi şi riscuri aferente activităţii profesionale, asemănător cadrelor militare. În contextul în care 10 ani mai târziu, prin Legea nr. 119/2010, legiuitorul a dispus însă eliminarea pensiilor de serviciu, instanţa de contencios constituţional a constatat că această măsură nu este neconstituţională, excepţie făcând situaţia când înseşi dispoziţiile Legii fundamentale reprezentau temeiul acordării acestui tip de pensie“. 24. În sfârşit, analizând susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia art. 169 lit. b) din Legea nr. 263/2010 ar fi avut ca efect înlăturarea dreptului la pensie pentru militari, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 171 din aceeaşi lege, „La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înţelesul prezentei legi.“ Prin urmare, şi această critică de neconstituţionalitate este lipsită de temei. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Neagoe în Dosarul nr. 4.335/62/2012 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ale art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ale art. 6 alin. (1) pct. V şi art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea