DECIZIE Nr.
451 din 15 aprilie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 380 din 20 mai 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - maqistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Liviu Şchiopca în
Dosarul nr. 4.237/202/2006 al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu
referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 29 ianuarie
2008, pronunţată în Dosarul nr. 4.237/202/2006, Tribunalul Călăraşi - Secţia
civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de Liviu Şchiopca în dosarul cu numărul
de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva unui
proces-verbal de contravenţie.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile
criticate sunt neconstituţionale, întrucât instituirea taxei de timbru
limitează accesul la justiţie al persoanelor lipsite de posibilităţi de plată.
Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată, considerând că dispoziţiile de lege criticate nu contravin
prevederilor invocate din Constituţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, cu referire la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, modificate
prin art. I pct. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2001, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 28 august 2001, ordonanţă aprobată
prin Legea nr. 742/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 807 din 17 decembrie 2001.
Dispoziţiile de lege criticate au în prezent următorul
cuprins: „Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva
hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din:
- taxa datorată pentru
cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă;
- taxa datorată la suma
contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile
constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că s-a pronunţat în numeroase cauze asupra constituţionalităţii
prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, acestea fiind raportate
tot la dispoziţiile art. 21 din Constituţie. De exemplu, prin Decizia nr.
35/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28
ianuarie 2008, Curtea a statuat că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio
interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca
justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de
autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora.
Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1),
potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin
taxe, la cheltuielile publice", plata taxelor şi a impozitelor
reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. Echivalentul taxelor
judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de
instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora
revenind părţii care cade în pretenţii.
In acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii
Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a
principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut
(cazul Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii
Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere
prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul
unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.
In ceea ce priveşte susţinerea în sensul că ar putea
exista situaţii în care părţile să nu poată plăti taxele de timbru din cauza
cuantumului excesiv al acestora şi, în consecinţă, să nu se poată adresa
justiţiei, Curtea a constatat că legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile
art. 21 din Legea nr. 146/1997, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda
scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de
timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu
poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor
materiale, constituind, contrar susţinerii autoarei excepţiei, o garanţie a
liberului acces la justiţie.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia
deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, excepţie ridicată de Liviu Şchiopca în Dosarul nr. 4.237/202/2006 al
Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 aprilie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean