DECIZIE Nr.
449 din 31 martie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (1) si (3) din titlul II al
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de
acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 335 din 20 mai 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (3) din titlul II al
Ordonanţei de urgenţă aGuvernului nr. 81/2007 privind accelerarea procedurii de
acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, excepţie
ridicată de S.C. „Fondul Proprietatea" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr.
11.185/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin
avocatul Ioana Hrisafi, şi Compania Naţională de Transport al Energiei
Electrice „Transelectrica" - S.A. din Bucureşti, prin consilierul juridic
Cristina Maria Baias.
Reprezentantul autorului excepţiei susţine admiterea
criticii de neconstituţionalitate, arătând că transferul acţiunilor Companiei
Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica" - S.A. către
S.C. „Fondul Proprietatea" - S.A. a operat de drept, prin efectul Legii
nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi
unele măsuri adiacente, astfel că dreptul la dividende s-a născut în temeiul
calităţii de acţionar, şi nu ca urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 81/2007, care are exclusiv caracter confirmativ. In continuare,
apreciază că nu se poate admite că art. 6 alin. (1) din titlul II al Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007 este cel care ar fi constituit dreptul
Fondului Proprietatea la dividendele anului 2005, dispoziţiile criticate
reprezentând, în realitate, norme de interpretare cu privire la care este
permisă retroactivitatea.
Pe de altă parte, societatea debitoare datorează
dobânda aferentă dividendelor începând cu momentul scadenţei obligaţiei de
plată a acestora din urmă, conform art. 43 din Codul comercial. Or, la momentul
intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007, Fondul
Proprietatea avea deja o creanţă împotriva Companiei Naţionale de Transport al
Energiei Electrice „Transelectrica" - S.A., astfel că termenul de 60 de
zile stabilit prin art. 6 alin. (3) din titlul II al ordonanţei de urgenţă nu
este aplicabil în cauză, întrucât ar însemna că se aplică retroactiv unor situaţii
juridice născute anterior adoptării sale, ceea ce nu este permis de art. 15
alin. (2) din Constituţie.
Reprezentantul Companiei Naţionale de Transport al
Energiei Electrice „Transelectrica" - S.A. solicită respingerea excepţiei
de neconstituţionalitate, arătând că normele criticate nu reglementează o
situaţie consumată în trecut, ci reprezintă dispoziţii cu caracter special,
care tranşează disputele născute în legătură cu modul de aplicare a Legii nr.
247/2005.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că
textul de lege criticat stabileşte momentul de la care se naşte dreptul
Fondului Proprietatea la încasarea dividendelor si a accesoriilor acestora.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 24 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 11.185/3/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a
comercială a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (3) din titlul II al
Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 81/2007 privind accelerarea procedurii
de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, excepţie
ridicată de S.C. „Fondul Proprietatea" - S.A. din Bucureşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă
prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât stabilesc faptul că
dobânda legală pentru plata cu întârziere a unei creanţe ar începe să curgă de
la un moment ulterior de la care aceasta a început deja să curgă, în temeiul
art. 43 din Codul comercial, reglementând astfel situaţii juridice născute
anterior adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007.
Mai mult, aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (3) din
titlul II al ordonanţei de urgenţă ar avea ca efect stingerea unei creanţe deja
născute în patrimoniul Fondului Proprietatea, împrejurare ce este de natură a
contraveni prevederilor art. 44 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie
referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază excepţia de
neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că dispoziţiile Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007, adoptate în vederea îndeplinirii scopului
pentru care a fost înfiinţat Fondul Proprietatea, reprezintă norme speciale,
derogatorii de la dreptul comun, dar care nu încalcă principiul
neretroactivităţii legii civile.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 6 alin. (1) şi (3) din titlul II „Alte măsuri
pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor
preluate în mod abuziv" al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
81/2007 privind accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente
imobilelor preluate în mod abuziv, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2007, texte de lege care au următorul conţinut;
,,(1) In termen de 60 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, operatorii economici prevăzuţi în
anexa la Titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi
completările ulterioare, care au virat dividendele aferente anilor 2005 şi 2006
către bugetul de stat sau bugetele instituţiilor publice implicate, vor vira
partea corespunzătoare din acestea către Fondul Proprietatea .[...]
(3) In cazul în care operatorii economici prevăzuţi
la alin. (1) nu vor respecta termenul de 60 de zile, aceştia vor fi obligaţi să
plătească dobânda legală pe fiecare zi de întârziere."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii şi în
art. 44 alin. (1), (2) şi (3) referitor la garantarea dreptului de proprietate
privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că, în temeiul art. 6 şi al art. 12 alin. (1) din titlul VII al Legii
nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi
unele măsuri adiacente, cu modificările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului
nr. 1.481/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.092
din 5 decembrie 2005, s-a înfiinţat Societatea Comercială „Fondul
Proprietatea" - S.A. de la data înregistrării în registrul comerţului,
denumită în continuare şi Fondul Proprietatea, organism de plasament
colectiv, sub formă de societate de investiţii de tip închis, cu personalitate
juridică, cu respectarea reglementărilor juridice aplicabile entităţilor
definite la art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de
capital, cu modificările şi completările ulterioare.
Fondul Proprietatea are ca obiect principal de
activitate administrarea şi gestionarea portofoliului, în vederea acordării
despăgubirilor aferente imobilelor ce nu pot fi restituite în natură, prin
transfer cu titlu gratuit al acţiunilor din proprietatea statului în
proprietatea persoanelor îndreptăţite. Astfel, scopul Fondului este realizarea
plăţii prin echivalent a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod
abuziv de statul român în perioada de referinţă a actelor normative prevăzute
la art. 1 alin. (1) din titlul VIII al Legii nr. 247/2005 şi a celor aferente
pretenţiilor rezultate din aplicarea art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989.
Conform dispoziţiilor art. 6 din titlul VII al Legii
nr. 247/2005, înainte de modificarea acestora prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 81/2007, Fondul Proprietatea funcţiona „în conformitate cu
prevederile acestei legi, ale Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi
ale Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată".
Prin urmare, Curtea constată că stabilirea momentului
de la care a luat fiinţă în mod valabil Fondul Proprietatea, precum şi a datei
de la care diversele active au intrat în capitalul social al Fondului
reprezintă probleme de interpretare si aplicare coroborată a legilor nr.
247/2005, nr. 297/2004 şi nr. 31/1990. Or, soluţionarea acestor aspecte intră
în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii
Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se
pronunţă numai asupra problemelor de drept.
Ceea ce apare cu evidenţă este împrejurarea că,
anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007,
cadrul legislativ nu a fost suficient de clar şi previzibil cu privire la
modalitatea în care a operat transferul dreptului de proprietate asupra
activelor care au format capitalul social iniţial al Fondului Proprietatea.
Această împrejurare a generat b aplicare diferită a prevederilor legale de
către operatorii economici implicaţi în procedurile reglementate de Legea nr.
247/2005, existând situaţii în care aceştia au virat dividendele aferente
anilor 2005 şi 2006 către bugetul de stat sau bugetele instituţiilor publice
implicate, iar nu către Fondul Proprietatea.
Aşa cum rezultă din preambulul Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 81/2007, adoptarea acestui act normativ a răspuns necesităţii
unificării cadrului legislativ în materia acordării despăgubirilor, prin
instituirea unor prevederi legale care să permită ca Fondul Proprietatea să
devină operaţional, astfel încât acţionarii să aibă posibilitatea să îşi
valorifice acţiunile, precum şi necesităţii redefinirii instrumentelor prin
intermediul cărora urmează a se acorda despăgubirile. Astfel, în cadrul
titlului II, legiuitorul a stabilit expres în art. 1 alin. (2) că transferul
dreptului de proprietate asupra activelor prevăzute de ordonanţă se realizează de
drept, de la data intrării în vigoare a actului normativ, administratorii
societăţilor comerciale, societăţilor naţionale şi companiilor naţionale
emitente ale acţiunilor transferate având obligaţia de a actualiza din oficiu
registrele acţionarilor şi acţiunilor. Din textul legal rezultă fără echivoc
momentul transferului acţiunilor diverselor societăţi comerciale sau companii
naţionale către Fondul Proprietatea, în lipsa unei derogări exprese, împreună
cu toate drepturile şi obligaţiile aferente, inclusiv dreptul ia dividendele
aferente anului în care operează transferul.
In ceea ce priveşte situaţiile juridice generate de
Legea nr. 247/2005, art. 6 din titlul II al Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 81/2007 prevede, pe de o parte, obligaţia operatorilor economici
prevăzuţi în anexa la titiul VII din legea menţionată, care au virat
dividendele aferente anilor 2005 şi 2006 către bugetul de stat sau bugetele
instituţiilor publice implicate, de a vira partea corespunzătoare din acestea
către Fondul Proprietatea în termen de 60 de zile de la data intrării în
vigoare a ordonanţei şi, pe de altă parte, dreptul acestora de a recupera
contravaioafea respectivelor dividende în termen de 30 de zile, conform
metodologiei de restituire/compensare aprobată printr-o hotărâre a Guvernului.
Potrivit alin. (3) al art. 6 din titlul II al ordonanţei de urgenţă,
nerespectarea termenului de virare a dividendelor către Fondul Proprietatea, în
condiţiile prevăzute de alin. (1) al art. 6, naşte obligaţia operatorilor
economici de a plăti dobânda legală pe fiecare zi de întârziere.
Curtea reţine că analiza pe care o impune controlul de
constituţionalitate trebuie, în mod necesar, să înceapă prin a califica
situaţia juridică reglementată prin norma de lege criticată. Astfel, ori de
câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite
raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă
s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi
modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte
suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă de îndată
tuturor situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după
intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile
juridice formate după abrogarea legii vechi.
Astfel, Curtea constată că art. 6 din titlul II al
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007 nu operează nicio modificare sub
aspectul naşterii în mod valabil, potrivit reglementărilor în vigoare la acea
dată, a obligaţiei operatorilor economici de a plăti dividendele aferente
anilor 2005 şi 2006, situaţie juridică ale cărei efecte au fost consumate, aşa
cum rezultă din însăşi ipoteza textului. Subiecţii normei juridice criticate
sunt operatorii economici care au virat dividendele aferente anilor
menţionaţi către bugetul de stat sau bugetele instituţiilor publice implicate.
Legea nouă nu modifică temeiul juridic ai obligaţiei debitorului, respectiv
modalitatea de constituire a situaţiei juridice, ci doar prevede relocarea
dividendelor către un alt destinatar, al cărui drept de a încasa aceste
dividende nu a rezultat cu claritate, aşa cum s-a arătat mai sus, din
legislaţia în vigoare la momentul efectuării viramentelor.
Aşa fiind, Curtea observă că textul de lege criticat se
limitează la a reglementa această unică ipoteză, şi anume situaţia operatorilor
economici care, în temeiul unui cadru legislativ confuz, s-au exonerat de
obligaţia de a vira dividendele aferente anilor 2005 şi 2006 prin plata
acestora către bugetul de stat sau bugetele instituţiilor publice implicate.
Din această perspectivă, Curtea constată că obligaţia operatorilor economici de
a vira partea corespunzătoare din dividende către Fondul Proprietatea ia
naştere în baza dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din titlul II al ordonanţei de
urgenţă, o atare soluţie fiind susţinută de alin. (2) al art. 6, care prevede
expres operaţiuni de restituire sau compensare, după caz, în termen de 30 de
zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei, în vederea recuperării
contravalorii dividendelor virate către bugetul de stat sau bugetele
instituţiilor publice.
Prin urmare, stabilind obligaţia operatorilor economici
prevăzuţi în anexa la titlul VII din legea menţionată care au virat dividendele
aferente anilor 2005 şi 2006 câtre bugetul de stat sau bugetele instituţiilor
publice implicate de a vira partea corespunzătoare din acestea către Fondul
Proprietatea în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a
ordonanţei, legiuitorul a reglementat o situaţie juridică nouă, norma având ca
domeniu temporal de aplicare perioada ulterioară adoptării ei. Sub aceste
aspecte, referitor la pretinsa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituţie,
Curtea constată că formula redacţională a textului legal dedus controlului nu
oferă temei unei atare critici, întrucât nu conţine în sine nicio dispoziţie cu
caracter retroactiv, textul de lege urmând a-şi găsi aplicarea exclusiv de la
data intrării în vigoare a ordonanţei modificatoare.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 6 alin. (3) din
titlul II al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007, Curtea reţine că,
prin instituirea termenului pentru virarea dividendelor către Fondul
Proprietatea, obligaţia de plată a acestora a devenit scadentă după 60 de zile
de la data intrării în vigoare a ordonanţei. La împlinirea acestui termen,
operatorii economici sunt puşi de drept în întârziere. Aşa fiind, Curtea
observă că dispoziţiile criticate nu fac altceva decât să dea expresie
prevederilor dreptului comun în materie - art. 43 din Codul comercial,
stabilind în sarcina debitorului obligaţia de plată a dobânzii legale aferente
fiecărei zile de întârziere. O atare obligaţie legală nu constituie o încălcare
a dreptului de proprietate al debitorului, ci reprezintă exclusiv o garanţie a
asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea
cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (3) din titlul II al Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 81/2007 privind accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor
aferente imobilelor preluate în mod abuziv, excepţie ridicată de S.C. Fondul
Proprietatea - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 11.185/3/2007 al Curţii de
Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 martie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu