DECIZIE   Nr. 445 din 25 noiembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 si 3 din titlul I al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 911 din 19 decembrie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 si 3 din titlul I al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002. Exceptia a fost ridicata de Liga Maistrilor Militari de Marina din Constanta in Dosarul nr. 18.226/2002 al Judecatoriei Constanta.
    La apelul nominal raspunde autorul exceptiei, prin imputernicit Ion Dragan, constatandu-se lipsa celorlalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia, pentru argumentele formulate cu prilejul ridicarii exceptiei in fata instantei de judecata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, intrucat considera ca textele de lege criticate sunt in conformitate cu dispozitiile din Constitutie invocate ca fiind incalcate. De asemenea, arata ca, de altfel, Curtea Constitutionala a constatat constitutionalitatea acestor texte de lege prin deciziile nr. 413 din 6 noiembrie 2003 si nr. 437 din 20 noiembrie 2003, care isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 13 ianuarie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 18.226/2002, Judecatoria Constanta a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 si 3 din titlul I al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002. Exceptia a fost ridicata de Liga Maistrilor Militari de Marina din Constanta intr-o cauza avand ca obiect constatarea dreptului sau de proprietate asupra unui imobil preluat abuziv.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustin urmatoarele:
    1. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 este contrara prevederilor constitutionale ale art. 114 alin. (1), referitoare la "delegarea legislativa, care abiliteaza Guvernul Romaniei spre a emite ordonante in domenii ce nu fac obiectul legilor organice"; or, Legea nr. 10/2001 pe care ordonanta o modifica si o completeaza face parte, potrivit titlului, scopului si obiectului sau de reglementare, din categoria legilor organice astfel cum acestea sunt definite prin art. 72 alin. (3) lit. k) din Constitutie.
    2. Dispozitiile art. I pct. 2 din titlul I, intitulat Modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 sunt neconstitutionale, deoarece: creeaza "fundamentul juridic de omitere a bunurilor imobile preluate in <<orice chip>> in perioada istorica enuntata, daca acestea au o afectatiune din cele prevazute in textul alin. (1) al art. 16 din lege"; modificarea operata conduce la o aplicare restrictiva a textului, cu efect sinonim exproprierii pentru o cauza de utilitate publica, insa fara dreapta si prealabila despagubire, dispusa "a priori" pana la retrocedarea dreptului subiectiv, ceea ce contravine art. 41 alin. (3) din Constitutie si Legii nr. 33/1994 care "obliga la nominalizarea celui supus acestei masuri de exceptie"; prevederile art. I pct. 2 si 3 din titlul I din ordonanta criticata nu sunt corelate cu textul de referinta din Legea nr. 10/2001, care dispune cu privire la conservarea regimului juridic al imobilelor, ceea ce "creeaza - prin efectul neretroactivitatii legii - tratamente juridice incompatibile pentru imobilele deja restituite prin aplicarea art. 16 alin. (4), inainte si dupa modificare"; art. 16 alin. (4), modificat, instituie asupra imobilului vizat, pe durata afectatiunii, un drept de proprietate publica, cu omisiunea de a prevedea fie revenirea la forma si titularul dreptului de proprietate anterior preluarii fara titlu, fie cu privire la instrainarea catre terti, astfel ca "ambiguitatea regimului juridic de urmat dupa aceasta durata a afectatiunii" da nastere la nedreptati; prevederile criticate, care dispun cu privire la un bun preluat fara titlu valabil, incalca dreptul de proprietate privata consacrat de art. 41 din Constitutie, art. 11 alin. (1) si (2) si art. 20 alin. (1) din aceasta, precum si art. 6 din Legea nr. 213/1998.
    In ceea ce priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 3 din titlul I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, autorul exceptiei sustine ca abrogarea alin. (5) al art. 16 din Legea nr. 10/2001 incalca principiul separatiei puterilor in stat prin aceea ca "suprima controlul judiciar asupra actelor de realizare a Legii nr. 10/2001". De asemenea, considera ca aceste dispozitii de lege incalca prevederile constitutionale ale art. 41 alin. (5), "care, in caz de divergenta, confera competenta atributiva instantelor judecatoresti, oranduite si prin Legea nr. 33/1994", si pe cele ale art. 21, referitoare la accesul liber la justitie.
    Judecatoria Constanta apreciaza ca exceptia ridicata este neintemeiata. In acest sens se arata ca: Legea nr. 10/2001 nu este o lege organica, intrucat nu reglementeaza regimul juridic al proprietatii, ci aspecte particulare ale dreptului de proprietate privind restituirea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989; pentru ordonantele de urgenta, Constitutia nu instituie interdictia de a reglementa in materia legilor organice, iar jurisprudenta Curtii Constitutionale este in sensul ca situatia exceptionala prevazuta de art. 114 alin. (4) din Legea fundamentala "poate reclama dispozitii de natura legii organice in absenta carora interesul public s-ar vedea periclitat"; art. 16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 este in concordanta cu art. 135 alin. (4) din Constitutie, "care extinde sfera bunurilor - obiect exclusiv al proprietatii publice in considerarea destinatiei lor afectate unei utilitati publice determinate de autoritatea competenta"; invocarea incalcarii dispozitiilor art. 41 alin. (3) din Constitutie nu are relevanta, intrucat exproprierea poate privi doar bunuri care la momentul trecerii lor in proprietatea publica faceau obiectul dreptului de proprietate privata al persoanei si, oricum, regimul constitutional actual nu se poate aplica unor acte juridice savarsite anterior intrarii in vigoare a Legii fundamentale din 1991, pentru ca s-ar opune principiului neretroactivitatii legii; omisiunea de reglementare a regimului juridic al bunurilor trecute in proprietatea publica a statului nu poate fi sanctionata de Curtea Constitutionala, deoarece aceasta nu are rol de legislator pozitiv; spiritul reglementarilor internationale la care Romania este parte, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului sunt in sensul ca statul dispune de apreciere in privinta bunurilor pe care le afecteaza unei utilitati publice, astfel ca nu se poate retine incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 11 si 20 alin. (1); abrogarea alin. (5) al art. 16 din ordonanta criticata reprezinta o optiune a legiuitorului, ce nu poate fi cenzurata de catre Curtea Constitutionala, si, totodata, "ramane fara nici o consecinta asupra accesului liber la justitie si a principiului separatiei puterilor in stat".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In acest sens arata: pretinsa incalcare a prevederilor art. 114 alin. (1) din Constitutie, referitoare la delegarea legislativa, nu poate fi retinuta, intrucat alin. (4) al aceluiasi articol nu instituie interdictia de a reglementa in materia legii organice, singura conditie impusa pentru adoptarea ordonantelor de urgenta fiind justificarea situatiei exceptionale; noua redactare a art. 16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 nu constituie o expropriere pentru cauza de utilitate publica, actuala dispozitie de lege fiind conforma atat prevederilor art. 135 alin. (4) din Constitutie, care permit legiuitorului sa stabileasca si alte bunuri care fac obiectul exclusiv al proprietatii publice, cat si art. 1 al primului Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care confera statelor dreptul de a adopta legile pe care le considera necesare reglementarii folosintei bunurilor conform intereselor generale; omisiunea de a reglementa regimul juridic al imobilelor prevazute de art. 16 alin. (4) din lege nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate, iar pe de alta parte, alin. (3) al art. 16 contine dispozitii pentru aceasta situatie; abrogarea art. 16 alin. (5) din lege prin prevederile art. I pct. 3 din titlul I din ordonanta criticata nu incalca principiul constitutional al liberului acces la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, si nici principiul separatiei puterilor in stat.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In acest sens arata: modificarea Legii nr. 10/2001 printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului nu este contrara dispozitiilor din Constitutie invocate ca fiind incalcate, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale prin care aceasta a statuat ca Guvernul este limitat la domenii care fac obiectul legilor organice numai in ceea ce priveste ordonantele emise in temeiul unei legi speciale de abilitare, ordonantele de urgenta putand fi emise in orice domeniu, daca este indeplinita conditia existentei unor situatii exceptionale; solutia art. 16 alin. (4), modificat prin ordonanta criticata, nu constituie o expropriere, cata vreme prin aceasta se reglementeaza regimul juridic al unora dintre imobilele preluate abuziv, cu privire la care solicitantului i se poate stabili "dreptul de proprietate si nu dreptul insusi", iar "exproprierea poate privi doar bunuri care, la momentul trecerii in proprietate publica, fac obiectul dreptului de proprietate privata al persoanei"; omisiunea reglementarii regimului juridic al bunurilor dupa incetarea afectatiunii publice, pe de o parte, nu poate fi sanctionata de Curtea Constitutionala, iar pe de alta parte, alin. (3) al art. 16 dispune cu privire la aceasta situatie; abrogarea alin. (5) al art. 16 este o problema de optiune legislativa necenzurabila de catre Curtea Constitutionala, iar accesul la justitie nu este ingradit prin aceasta abrogare; stabilirea categoriilor de bunuri care fac parte din domeniul public este, de asemenea, o chestiune de optiune legislativa si de oportunitate, legiuitorul fiind abilitat, potrivit art. 135 alin. (4) din Constitutie, sa dispuna prin lege; stabilirea prin lege a categoriilor de bunuri apartinand domeniului public si regimul juridic aplicabil nu contravin prevederilor art. 11 si 20 din Constitutie.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata, deoarece: dispozitiile art. 114 alin. (1) din Constitutie nu sunt relevante in sustinerea neconstitutionalitatii legii criticate, intrucat, pentru ordonantele de urgenta, art. 114 alin. (4) din Constitutie nu instituie interdictia de a reglementa in materia legii organice, singura conditie impusa pentru adoptarea lor fiind justificarea situatiei exceptionale; modificarea art. 16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 nu constituie o expropriere pentru cauza de utilitate publica si este conforma atat prevederilor art. 135 alin. (4) din Constitutie, cat si prevederilor art. 1 al primului Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificat de Romania prin Legea nr. 30/1994; omisiunea reglementarii regimului juridic al imobilelor prevazute la art. 16 alin. (4) din legea criticata nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate, iar pe de alta parte, alin. (3) al art. 16 contine dispozitii pentru aceasta situatie; abrogarea art. 16 alin. (5) din lege prin prevederile art. I pct. 3 din titlul I din ordonanta criticata nu incalca principiul constitutional al liberului acces la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, si nici principiul separatiei puterilor in stat.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, republicata, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. I pct. 2 si 3 din titlul I al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002. Aceste prevederi au urmatorul cuprins:
    - Art. I pct. 2: "Alineatul (4) al articolului 16 va avea urmatorul cuprins: <<(4) Bunurile stabilite potrivit procedurii prevazute la alin. (2) sunt, pe durata afectatiunii de interes public, bunuri proprietate publica si au regimul prevazut de lege.>>;
    - Art. I pct. 3: "Alineatul (5) al articolului 16 se abroga."
    In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile de lege criticate contravin, in ordinea invocarii lor, art. 114 alin. (1), art. 41 alin. (3) si (5), art. 11, art. 20 alin. (1) si art. 21 din Constitutie. La data pronuntarii prezentei decizii, potrivit Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 669 din 22 septembrie 2003, la art. 11 s-a introdus alineatul (3), iar la art. 21 s-au introdus alineatele (3) si (4). De asemenea, potrivit Constitutiei Romaniei, republicata, cu reactualizarea denumirilor si o noua numerotare a textelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, art. 114 alin. (1) a devenit art. 115 alin. (1) si art. 41 alin. (3) si (5) a devenit art. 44 alin. (3) si (6). Dispozitiile din Constitutie invocate ca fiind incalcate au urmatorul continut:
    - Art. 115 alin. (1): "Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.";
    - Art. 44 alin. (3) si (6): "(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. [...]
    (6) Despagubirile prevazute la alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.";
    - Art. 11: "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
    (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
    (3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.";
    - Art. 20 alin. (1): "Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite."
    Autorul exceptiei mai invoca si incalcarea art. 1, intitulat Protectia proprietatii, din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care prevede: "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
    Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor."
    Se invoca, de asemenea, incalcarea prevederilor Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, precum si ale art. 6 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, potrivit carora: "(1) Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale si bunurile dobandite de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca au intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constitutiei, a tratatelor internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare la data preluarii lor de catre stat.
    (2) Bunurile preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea consimtamantului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie.
    (3) Instantele judecatoresti sunt competente sa stabileasca valabilitatea titlului."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea Constitutionala retine urmatoarele:
    I. O prima critica de neconstitutionalitate consta in sustinerea potrivit careia Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, care modifica si completeaza Legea nr. 10/2001, incalca prevederile art. 115 alin. (1) din Constitutie, republicata, referitoare la delegarea legislativa, in sensul careia Guvernul este abilitat sa emita ordonante in domenii ce nu fac obiectul legilor organice. Or, Legea nr. 10/2001, pe care ordonanta o modifica si o completeaza, face parte, potrivit titlului, scopului si obiectului sau de reglementare, din categoria legilor organice astfel cum acestea sunt definite prin art. 73 alin. (3) lit. m) din Constitutie, republicata.
    Aceasta critica urmeaza a fi respinsa, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 115 alin. (6) teza intai din Constitutie, republicata, ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, de unde rezulta ca acestea pot reglementa materii rezervate legilor organice si ordinare. Sub acest din urma aspect, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat in mod constant ca interdictia de a emite ordonante in domeniul legilor organice priveste exclusiv ordonantele adoptate in temeiul unei legi de abilitare, nu si ordonantele de urgenta.
    II. Cea de a doua critica de neconstitutionalitate se intemeiaza pe sustinerea ca dispozitiile art. I pct. 2 si 3 din titlul I al ordonantei excepteaza de la prevederile Legii nr. 10/2001 o serie de bunuri, prin introducerea acestora in categoria bunurilor proprietate publica, ceea ce este sinonim cu exproprierea, contravenind astfel art. 44 alin. (3) din Constitutie, republicata, si Legii nr. 33/1994, precum si art. 11 alin. (1) si (2) si art. 20 alin. (1) din Legea fundamentala si art. 6 din Legea nr. 213/1998.
    Curtea constata ca nici aceasta critica nu poate fi primita. Stabilirea imobilelor care nu vor fi retrocedate in natura si pentru care nu se acorda masuri reparatorii prin echivalent, potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, reprezinta o optiune a legiuitorului, aspect cu privire la care Curtea Constitutionala nu este competenta sa se pronunte. In acest sens, in jurisprudenta sa, Curtea a statuat in mod constant ca ea nu se poate substitui legiuitorului deoarece, potrivit art. 61 din Constitutie, republicata, Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a tarii. De altfel, bunurile in legatura cu care dispune art. 16 alin. (4) din legea criticata nu sunt proprietatea unei persoane private, deoarece calitatea de proprietar se naste numai de la data restituirii lor, in conditiile prevazute de Legea nr. 10/2001. Asa fiind, Curtea nu poate retine incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 44, care statueaza cu privire la "Dreptul de proprietate privata", ale art. 11 alin. (1) si (2) privind "Dreptul international si dreptul intern" si ale art. 20 alin. (1) referitoare la "Tratatele internationale privind drepturile omului" si nici dispozitiilor art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Sustinerea potrivit careia abrogarea, prin art. I pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, a dispozitiilor alin. (5) al art. 16 din Legea nr. 10/2001 incalca principiul separatiei puterilor in stat, prin aceea ca suprima controlul judiciar asupra actelor de realizare a Legii nr. 10/2001, urmeaza, de asemenea, a fi respinsa. Curtea constata ca abrogarea textului de lege mentionat a fost impusa de modificarea alin. (4) al aceluiasi articol, prin art. I pct. 2 din titlul I din ordonanta de urgenta criticata, alineat care prevede ca "Bunurile stabilite potrivit procedurii prevazute la alin. (2) sunt, pe durata afectatiunii de interes public, bunuri proprietate publica si au regimul prevazut de lege". Reglementarea anterioara a textului putea da nastere unor litigii ce urmau a fi solutionate de instantele judecatoresti, insa, dupa modificare, declansarea unor asemenea litigii este exclusa. Aceasta nu inseamna ca actele de realizare a prevederilor Legii nr. 10/2001 nu sunt supuse controlului judiciar, astfel ca accesul liber la justitie, consacrat de dispozitiile art. 21 din Constitutie, si principiul separatiei puterilor in stat nu sunt incalcate.
    In sfarsit, nici invocarea incalcarii prevederilor Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica si ale art. 6 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia nu poate fi retinuta. Aceasta deoarece nu intra in atributiile Curtii Constitutionale examinarea conformitatii dintre diferite dispozitii legale, ci numai concordanta cu principiile si normele constitutionale.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 si 3 din titlul I al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor masuri pentru accelerarea aplicarii acesteia si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, exceptie ridicata de Liga Maistrilor Militari de Marina din Constanta in Dosarul nr. 18.226/2002 al Judecatoriei Constanta.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 25 noiembrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent sef,
                              Gabriela Dragomirescu