DECIZIE Nr. 443 din 15 septembrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr.
187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca
politie politica
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 876 din 29 septembrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Claudia Margareta Nita - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si
deconspirarea securitatii ca politie politica, exceptie ridicata de Gheorghe I.
Ungureanu in Dosarul nr. 590/CIV/2005 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia
civila, conflicte de munca si asigurari sociale.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita. Magistratul-asistent refera Curtii Constitutionale faptul ca
autorul exceptiei a transmis, prin Serviciul de registratura al Curtii, note
scrise prin care reitereaza, in esenta, argumentele prezentate si in fata
instantei de judecata si depuse la dosarul cauzei, solicitand, in final,
admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.
Cauza se afla in stare de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece dispozitiile Legii nr.
187/1999 nu contravin principiului neretroactivitatii legii civile, consacrat
de art. 15 alin. (2) din Constitutie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 18 februarie 2005, pronuntata in Dosarul nr.
590/CIV/2005, Curtea de Apel Pitesti - Sectia civila, conflicte de munca si
asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la
propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica. Exceptia a
fost ridicata de Gheorghe I. Ungureanu intr-o cauza avand ca obiect
solutionarea contestatiei formulate impotriva unei decizii a Colegiului
Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile Legii
nr. 187/1999 incalca art. 15 alin. (2) din Constitutie, precum si
"prevederi ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale", fara a preciza insa un anume text al acesteia.
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile Legii nr. 187/1999 privind
accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica
incalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii civile in timp,
deoarece actul normativ criticat "califica fapte din 1963 si pretinde ca aceasta
calificare sa aiba, in anul 2004, consecinte de natura penala, cetateneasca,
politica, morala (...)".
De asemenea, se apreciaza ca "daca vrea sa directioneze curgerea
trecutului, legea trebuie sa dispuna, cumulativ, restituirea timpului, deci schimbarea
sensului evolutiei, si garantarea dreptului la optiune (...)".
In continuare, acesta formuleaza aprecieri personale referitoare la regimul
politic din perioada anilor 1952 - 2004. In plus, autorul exceptiei precizeaza
ca prin decizia contestata in fata instantei de judecata Colegiul Consiliului
National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a respins o contestatie
formulata de acesta impotriva unei alte decizii a aceleiasi institutii, prin
care se stabilise ca acesta fusese "colaborator al organelor securitatii,
ca politie politica." In consecinta, autorul considera ca cele doua
decizii sunt "neconstitutionale, ilegale si neintemeiate" si invoca
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 187/1999, in
temeiul carora au fost emise deciziile contestate.
Curtea de Apel Pitesti - Sectia civila, conflicte de munca si asigurari
sociale considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens, se arata ca autorul a apreciat in mod gresit principiul
fundamental al actiunii legilor in timp, care dispune numai pentru viitor, cu
necesitatile avute in vedere la adoptarea legii, criteriile de apreciere putand
fi si fapte petrecute in trecut. Astfel, obiectul de reglementare al Legii nr.
187/1999 "il reprezinta dreptul de acces la informatiile de interes public
al oricarui cetatean, legiuitorul apreciind la data adoptarii legii ca dreptul
pozitiv la acea data nu satisface idealul de justitie in acest sens." Mai
mult, se mentioneaza ca "elaborarea oricarui act normativ este impusa de
necesitatile dictate de evolutia societatii, apreciate in raport de situatiile
sociale de la momentul cand se legifereaza, urmand ca legea sa se aplice
conduitei si relatiilor sociale numai pentru viitor".
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele
de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata.
Se arata ca, intr-adevar, regula este ca din momentul intrarii sale in
vigoare norma juridica sa fie activa si sa actioneze numai pentru viitor, fara
a fi permisa retroactivitatea sau ultraactivitatea sa. "Insa, exista si
exceptii de la principiul neretroactivitatii legii, printre ele numarandu-se si
retroactivitatea expresa. Aceasta forma de retroactivitate rezulta chiar din
textul normei juridice, in acest caz legiuitorul prevazand expres ca norma
juridica se va aplica retroactiv."
Asa cum rezulta din expunerea de motive a Legii nr. 187/1999, adoptarea
acesteia a fost determinata de vointa legiuitorului "de a oferi societatii
romanesti o baza institutionala credibila pentru a putea duce la bun sfarsit
dificilul proces de clarificare a trecutului comunist."
"De altfel, elaborarea oricarui act normativ este impusa de
necesitatile dictate de evolutia societatii, apreciate in raport de situatiile
sociale de la momentul cand se legifereaza, urmand ca, potrivit art. 124 alin.
(1) si art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul sa poata institui, in
considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si
modalitatile de exercitare a drepturilor procedurale."
Avocatul Poporului a transmis punctul sau de vedere prin care apreciaza ca
dispozitiile Legii nr. 187/1999 sunt constitutionale.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate fata de prevederile
art. 15 alin. (2) din Constitutie, se arata ca textele de lege mentionate
"sunt aplicabile tuturor situatiilor care se vor constitui, se vor
modifica sau se vor stinge dupa intrarea lor in vigoare, precum si tuturor
efectelor produse de situatiile juridice formate dupa abrogarea legii
vechi." Astfel, se apreciaza ca Legea nr. 187/1999 dispune numai pentru
viitor, de la data publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
si nu contine nici o dispozitie cu caracter retroactiv.
In sustinerea argumentelor formulate este invocata si jurisprudenta
constanta in materie a Curtii Constitutionale, de exemplu Decizia nr. 146/2004
si Decizia nr. 291/2004, prin care Curtea a statuat ca "o lege nu este
retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta
anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei
situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste
cazuri legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si
sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare,
adica in domeniul ei propriu de aplicare."
Presedintii celor doua Camere al Parlamentului nu au comunicat punctele lor
de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile
Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea
securitatii ca politie politica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, rectificata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 619 din 17 decembrie 1999.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile Legii nr.
187/999 incalca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, acestea avand
urmatorul continut:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia
legii penale sau contraventionale mai favorabile."
De asemenea, autorul exceptiei invoca si incalcarea "prevederilor
Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale", insa fara a preciza un anume text al acesteia. Or, potrivit
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, "Sesizarile trebuie facute in
forma scrisa si motivate.", astfel ca instanta de contencios
constitutional nu poate analiza exceptia de neconstitutionalitate prin
raportare la aceste prevederi.
Examinand critica de neconstitutionalitate formulata prin raportare la art.
15 alin. (2) din Constitutie, potrivit careia autorul exceptiei de
neconstitutionalitate considera ca dispozitiile Legii nr. 187/1999 privind
accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica
incalca principiul neretroactivitatii legii civile, deoarece calificarea unor
fapte petrecute in trecut produce efecte in prezent, respectiv din momentul
intrarii in vigoare a legii, Curtea retine ca aceasta este neintemeiata.
In lipsa unei mentiuni exprese referitoare la aplicarea sa in timp, Legea
nr. 187/1999 a intrat in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, in deplina concordanta cu
art. 78 din Legea fundamentala, in forma anterioara revizuirii sale din anul
2003. Curtea constata ca legea criticata nu cuprinde in sine nici o dispozitie
cu caracter retroactiv, astfel ca nu poate retine ca acest act normativ incalca
principiul neretroactivitatii legii civile. Tot astfel, calificarea in prezent
a unor fapte petrecute in trecut si reglementarea unor efecte juridice legate
de aceste fapte nu constituie o incalcare a principiului neretroactivitatii
legii civile, de vreme ce efectele lor se produc numai pentru viitor, din
momentul intrarii in vigoare a actului normativ.
Celelalte critici constand in aprecieri personale referitoare la regimul
politic anterior, precum si situatia de fapt din dosar nu intra in competenta
de solutionare a Curtii Constitutionale si in consecinta nu pot fi retinute.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr.
187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca
politie politica, exceptie ridicata de Gheorghe I. Ungureanu in Dosarul nr.
590/CIV/2005 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia civila, conflicte de munca si
asigurari sociale.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 15 septembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Claudia Margareta Nita