Decizia Nr.441 din 07.04.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404¹ alin. 1 şi 2, precum şi ale art. 404² alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Stratonic Sasca în Dosarul nr. 33.606/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care face obiectul Dosarului nr. 279D/2011 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 280D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404¹ alin. 1 şi 2, precum şi ale art. 404² alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Larisa Marcela Părău în Dosarul nr. 33.613/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Având în vedere identitatea de obiect a excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 280D/2011 la Dosarul nr. 279D/2011.Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 280D/2011 la Dosarul nr. 279D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 13 ianuarie, pronunţate în dosarele nr. 33.606/299/2009 şi nr. 33.613/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404¹ alin. 1 şi 2 şi ale art. 404² alin. 1 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost invocată de Stratonic Sasca şi de Larisa Marcela Părău în dosare având ca obiect contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia consideră că reglementările criticate sunt neconstituţionale, întrucât îngrădesc dreptul la apărare al creditorului. Desfiinţarea actelor de executare silită nu este de natură să determine, în mod automat, restabilirea situaţiei anterioare, cu atât mai mult cu cât premisa esenţială a întoarcerii executării silite nu o reprezintă faptul că executarea silită este nelegală, ci că aceasta s-a efectuat fără un drept care să stea la baza executării, respectiv un titlu executoriu legal.De asemenea, textul de lege criticat permite debitorului să obţină un titlu executoriu împotriva creditorului, fără a recurge la competenţa de drept comun a instanţelor judecătoreşti.Prin faptul că nu se mai recurge la procedura de drept comun în vederea întoarcerii executării silite se restrânge dreptul creditorului de a uza de toate căile de atac, drept prevăzut de art. 129 din Constituţia României.Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia este neîntemeiată, arătând că întoarcerea executării nu intervine în mod automat, ci la cererea celui interesat (respectându-se principiul disponibilităţii ce guvernează procesul civil), aspect expres precizat în cuprinsul art. 404² alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă. Potrivit alineatului final al art. 404² din Codul de procedură civilă, debitorul executat silit poate formula şi o acţiune separată, în faţa instanţelor de drept comun, în situaţia în care nu a formulat o cerere de întoarcere a executării silite în faţa instanţei ce a judecat contestaţia la executare ori dacă aceasta a rămas nesoluţionată. Aceste prevederi procedurale nu contravin principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, fiind aplicabile tuturor celor aflaţi într-o situaţie similară, ci doar organizează efectele hotărârii de admitere a contestaţiei la executare.Având în vedere faptul că executarea silită se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu (potrivit art. 372 din Codul de procedură civilă), prin desfiinţarea acestuia nu numai că încetează executarea, dar dispare fundamentul juridic al tuturor actelor de executare deja realizate, ceea ce impune anularea acestora (quod nullum est, nullum producit effectum). Desfiinţarea titlului executoriu produce efecte retroactive, astfel încât, din punct de vedere juridic, se consideră că dispoziţiile sale nu au existat niciodată. În consecinţă, toate actele de executare care s-au efectuat în temeiul său sunt lovite de nulitate, fiind subsecvente unui act care nu este valabil (potrivit art. 379¹ din Codul de procedură civilă).Dispoziţia de restabilire a situaţiei anterioare se pronunţă de o instanţă de judecată, în urma analizării acestui capăt de cerere în cadrul procesual al contestaţiei la executare, ce oferă părţilor implicate garanţiile unui proces echitabil, inclusiv dreptul la apărare ce implică şi posibilitatea creditorului de a ataca hotărârea pronunţată în primă instanţă. De altfel, dreptul de acces la justiţie nu este un drept absolut, statul având dreptul şi obligaţia de a stabili limitele exercitării sale.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 404¹ alin. 1 şi 2, precum şi art. 404² alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:– Art. 404¹ alin. 1 şi 2: „În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit.“; – Art. 404² alin. 1: „În cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării.“În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind liberul acces la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, art. 129 alin. (1) privind folosirea căilor de atac. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate s-a pronunţat prin mai multe decizii şi, răspunzând unor critici asemănătoare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 627 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 30 iunie 2009, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 404¹ din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită. Desfiinţarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanţa judecătorească, în urma examinării temeiniciei şi legalităţii lor. La soluţionarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptăţit să obţină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită. În această privinţă, art. 404¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că „Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit“. Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiţie valorificarea creanţelor sale şi, la nevoie, executarea silită a acestora, iar debitorul şi orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiţie, titlul executoriu şi executarea silită însăşi. De asemenea, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente pentru protecţia dreptului de proprietate al tuturor părţilor implicate în proces, prin însuşi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestaţiei şi desfiinţării titlului executoriu sau a însăşi executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404¹ alin. 1 şi 2, precum şi ale art. 404² alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Stratonic Sasca în Dosarul nr. 33.606/299/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca, precum şi de Larisa Marcela Părău în Dosarul nr. 33.613/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae