DECIZIE   Nr. 439 din 26 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 1263 din 28 decembrie 2004

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Iuliana Nedelcu         - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Federalcoop Constanta in Dosarul nr. 1.083/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia penala.
    La apelul nominal se prezinta, pentru autorul exceptiei, reprezentantul legal cu delegatie la dosar, constatandu-se lipsa partii Nicolae Chivu, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia, deoarece prevederile legale criticate incalca principiul egalitatii in drepturi avand in vedere ca, spre deosebire de cauzele in care judecatorul este sesizat prin rechizitoriu, in situatia prevazuta de art. 278^1 din Codul de procedura penala judecatorul trebuie sa se pronunte intr-un termen de 20 de zile, care este insuficient pentru studierea dosarului si, pe cale de consecinta, pentru pronuntarea unei solutii legale si temeinice.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece, potrivit procedurii instituite de art. 278^1 din Codul de procedura penala, situatia persoanelor implicate in aceste cauze nu este identica cu cea a inculpatilor trimisi in judecata prin rechizitoriu. In primul caz judecatorul verifica legalitatea si temeinicia solutiei de netrimitere in judecata insa nu se poate spune acelasi lucru despre scopul pe care il urmareste instanta de judecata investita printr-un act de inculpare.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 23 iunie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.083/2004, Tribunalul Constanta - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala.
    Exceptia a fost ridicata de Federalcoop Constanta in dosarul cu numarul de mai sus, avand drept obiect solutionarea unui recurs formulat impotriva unei sentinte penale pronuntata de Judecatoria Constanta, prin care s-a respins plangerea formulata de aceeasi parte impotriva solutiei de neincepere a urmaririi penale fata de numitul Chivu Nicolae, cercetat pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 182 din Legea nr. 109/1996 privind organizarea si functionarea cooperativei de consum si a cooperativei de credit.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 278^1 alin. 10 si 12 incalca principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, deoarece instanta este obligata sa se pronunte asupra plangerii formulate in termen de 20 de zile. Acest termen este insa foarte scurt si nu permite tuturor persoanelor cercetate sa beneficieze de toate garantiile procesual penale la fel ca inculpatii trimisi in judecata prin rechizitoriu. Se creeaza astfel o vadita inegalitate intre cele doua categorii de persoane, cu atat mai mult cu cat se creeaza premisele unei solutii netemeinice, deoarece instanta de judecata nu poate, inlauntrul celor 20 de zile, sa examineze sub toate aspectele (asa cum o face in situatia in care este sesizata prin rechizitoriu) un dosar care contine mai multe volume.
    De asemenea, hotararea pronuntata potrivit alin. 8 lit. a) si b) poate fi atacata numai cu recurs, in timp ce ceilalti faptuitori au la dispozitie si calea de atac a apelului pentru solutiile pronuntate de instante de judecata sesizate prin rechizitoriu.
    Tribunalul Constanta - Sectia penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, dar pentru alte considerente decat cele invocate de autorul exceptiei.
    Astfel, dispozitiile privind obligatia instantei de a rezolva in cel mult 20 de zile plangerile impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata sunt in contradictie cu prevederile art. 16 din Constitutie, deoarece acest interval scurt de timp nu permite ca partile implicate sa-si exercite dreptul la aparare sau sa fie citati, asa cum procedeaza partile din cauzele care se judeca conform procedurii obisnuite. Prin urmare, in interiorul acestui termen, partile care nu au suficiente mijloace materiale la dispozitia imediata nu au posibilitatea sa apeleze la o aparare calificata. Si procedura de citare este afectata de termenul de 20 de zile, intrucat deseori partile domiciliaza in alte localitati, iar instanta nu are la dispozitie decat termene foarte scurte pentru a amana cauza in situatia neindeplinirii legale a procedurii de citare.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul este unica autoritate competenta de a reglementa procedura de judecata, cu respectarea celorlalte norme constitutionale. Prin instituirea unui termen privind solutionarea plangerilor la care se refera art. 278^1 alin. 12 din Codul de procedura penala, nu se creeaza o discriminare fata de inculpatii trimisi in judecata prin rechizitoriu, avand in vedere ca aceste doua institutii au o natura juridica diferita.
    Astfel, plangerea reglementata de art. 278^1 din Codul de procedura penala are ca scop declansarea unui control asupra rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, pe cand rechizitoriul declanseaza o judecata in fond a cauzei penale care se desfasoara, de regula, in limitele stabilite prin actul de inculpare si in conformitate cu prevederile titlului II din cod referitoare la judecata.
    Asadar, neexistand identitate intre cele doua institutii juridice, reglementarea acestora in mod diferit este pe deplin justificata, in temeiul art. 126 alin. (2) din Legea fundamentala.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece instituirea unui termen de solutionare a plangerilor formulate impotriva solutiilor de netrimitere pronuntate de procuror se aplica fara discriminari si privilegii tuturor persoanelor aflate in aceeasi situatie juridica. De asemenea, prevederile legale criticate nu contin privilegii sau discriminari in raport cu criteriile egalitatii in drepturi inscrise in art. 4 din Constitutie.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut: "Plangerea in fata instantei impotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata [...]
    Hotararea instantei pronuntata potrivit alin. 8 lit. a) si b) poate fi atacata cu recurs de procuror, de persoana care a facut plangerea, de persoana fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, precum si de orice persoane ale caror interese legitime sunt vatamate. [...]
    Instanta este obligata sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice, de indata si motivat, persoanei care a facut plangerea, modul in care aceasta a fost rezolvata."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) potrivit carora "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prin dispozitiile legale criticate s-a prevazut posibilitatea atacarii rezolutiilor sau ordonantelor de netrimitere in judecata dispuse de procuror, pe calea sesizarii instantei de judecata careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
    Fiind vorba de dispozitii de procedura judiciara, pe care legiuitorul are competenta sa le adopte potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, exceptia ridicata in cauza nu ar putea fi admisa decat in cazul in care aceste dispozitii ar contraveni normelor si principiilor consacrate prin Legea fundamentala.
    Sustinerea autorului exceptiei in sensul ca dispozitiile legale atacate ar contraveni prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie privind egalitatea in drepturi este nefondata, deoarece nu implica un tratament juridic diferentiat fata de persoane aflate in aceeasi situatie juridica.
    In ce priveste alin. 10 al art. 278^1 din Codul de procedura penala, stabilirea unei singure cai de atac impotriva hotararii pronuntate de instanta potrivit alin. 8 lit. a) si b) din acelasi text de lege nu poate fi caracterizata ca o discriminare in raport cu partile din alte categorii de procese, tocmai pentru ca situatiile juridice sunt diferite, iar pe de alta parte, Constitutia nu prevede obligativitatea reglementarii in toate cazurile a doua cai de atac.
    Termenul de 20 de zile stabilit prin art. 278^1 alin. 12 din Codul de procedura penala pentru solutionarea plangerii impotriva rezolutiei sau a ordonantei de netrimitere in judecata urmareste, in mod explicit, asigurarea celeritatii procedurii, stabilirea acestui termen nefiind de natura sa incalce prevederile constitutionale invocate. Tinand seama de natura cauzelor reglementate prin dispozitiile legale atacate, in care nu se judeca infractiunea care a format obiectul urmaririi penale, ci rezolutia sau ordonanta de netrimitere in judecata emisa de procuror, nu se poate pune problema inegalitatii de tratament in ce priveste exercitarea dreptului la aparare al partilor din procesele in care instantele sunt investite cu judecarea unei fapte penale, in care judecatorii sunt chemati sa stabileasca existenta infractiunii, vinovatia si raspunderea juridica a persoanelor trimise in judecata. Situatiile juridice nefiind identice, diferenta de tratament juridic se justifica. Partile implicate in cauzele reglementate de art. 278^1 din Codul de procedura penala au posibilitatea sa se apere, fara nici o discriminare, prin mijloacele si limitele cerute de natura acestor cauze.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Federalcoop Constanta in Dosarul nr. 1.083/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 26 octombrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru