DECIZIE   Nr. 438 din 15 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 888 din  4 octombrie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ion Tiuca             - procuror
    Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 15 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, exceptie ridicata de Fundatia "Fondul Libertatea" in Dosarul nr. 3.830/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, intrucat considera ca prevederile de lege criticate sunt in concordanta cu art. 40 alin. (1) si cu art. 53 din Constitutie, invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 14 ianuarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 3.830/2004, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 15 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004.
    Exceptia a fost ridicata de Fundatia "Fondul Libertatea" intr-o cauza de contencios administrativ prin care aceasta solicita anularea in parte a Hotararii Guvernului nr. 1.412/2004, prin care s-au aprobat normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile de lege criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 40 alin. (1), potrivit carora "Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere", si ale art. 53 privind "Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati". In acest sens se arata ca, in conformitate cu prevederile Legii nr. 21/1924, in vigoare la data infiintarii fundatiei, precum si in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 si cu normele metodologice de aplicare a acesteia, o fundatie dobandeste personalitate juridica prin inscrierea sa in Registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul, iar organul sau de conducere si de administrare este Consiliul director al fundatiei. Fundatia "Fondul Libertatea" este o fundatie de utilitate publica, cu personalitate juridica, a carei administratie se realizeaza de Consiliul de administratie numit de biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala. Asadar, se arata ca "fundatia este o persoana juridica de drept privat, infiintata conform unor proceduri judecatoresti speciale si care se conduce dupa reguli stabilite de lege si prevazute in statut". Or, dispozitiile art. 15 din Legea nr. 341/2004 incalca art. 40 si 53 din Constitutie, "prin inglobarea si subordonarea unei persoane juridice de drept privat in cadrul puterii executive - prin unul din organele sale - Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor", desi din momentul infiintarii aceasta este o persoana juridica de drept privat, are un patrimoniu afectat permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general, se conduce singura, dupa modul de organizare si functionare stabilit de lege si actul sau constitutiv, fara sa poata fi subordonata puterii de stat. Un atribut esential al dreptului de asociere este independenta persoanei juridice, iar subordonarea abuziva de catre puterea de stat lipseste de substanta acest drept si reprezinta o restrangere adusa liberei exercitari a dreptului de asociere.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia este neintemeiata, pentru ca Fundatia "Fondul Libertatea" este "de utilitate publica, exceptata de la prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, si continuarea activitatii sale in subordinea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din decembrie 1989 nu incalca dreptul la asociere, care apartine persoanelor fizice". Pentru aceleasi motive, considera ca nu sunt incalcate nici prevederile art. 53 din Constitutie.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. Astfel, dupa cum insusi autorul exceptiei arata, Fundatia "Fondul Libertatea" a fost infiintata "ca o persoana juridica atipica, de drept privat, de interes public", iar nu ca urmare a exercitarii dreptului cetatenilor la asociere. Or, conform celor statuate de Curtea Constitutionala, de exemplu, prin Decizia nr. 475/2004, legiuitorul poate institui in anumite situatii forme speciale de asociere ce urmaresc salvgardarea unor interese de ordin general si care, din perspectiva scopurilor pe care le urmaresc, nu reprezinta in realitate modalitati inscrise in conceptul de libera asociere. Asadar, apreciaza ca subordonarea Fundatiei "Fondul Libertatea" Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din decembrie 1989 reprezinta optiunea legiuitorului la momentul adoptarii actului normativ, ceea ce nu contravine art. 40 alin. (1) din Constitutie, care, de altfel, nici nu sunt incidente in cauza. Considera, de asemenea, ca textul de lege criticat nu incalca nici prevederile constitutionale ale art. 53, referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate sunt constitutionale. Astfel, in ceea ce priveste invocarea incalcarii art. 40 din Constitutie, arata ca acesta "consacra un drept fundamental cu caracter social-politic, care confera cetatenilor posibilitatea de a se asocia in mod liber in partide sau formatiuni politice, in sindicate sau in alte forme speciale de organizare", ceea ce nu exclude posibilitatea ca, in anumite situatii, legiuitorul sa instituie forme speciale de asociere neinscrise in conceptul de libera asociere conturat de art. 40 din Constitutie. O asemenea forma speciala de asociere este Fundatia "Fondul Libertatea", care se integreaza in realizarea unor scopuri cu caracter general. In sensul celor aratate este invocata Decizia Curtii Constitutionale nr. 26/2003. Considera ca art. 53 din Constitutie, invocat, de asemenea, ca fiind incalcat, nu este incident in cauza.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 15 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, al caror cuprins este urmatorul: "Fundatia Fondul Libertatea, constituita prin Decretul-lege nr. 124/1990, cu modificarile ulterioare, isi continua activitatea in subordinea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor, sub controlul comisiei parlamentare constituite potrivit art. 11 si in conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi."
    In opinia autorului exceptiei dispozitiile de lege criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 40 alin. (1), potrivit carora "Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere", si ale art. 53 privind "Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele: in esenta, potrivit criticilor formulate, "prin inglobarea si subordonarea unei persoane juridice de drept privat in cadrul puterii executive - prin unul din organele sale - Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor", dispozitiile art. 15 din Legea nr. 341/2004 incalca art. 40 si 53 din Constitutie, intrucat fundatia "Fondul Libertatea" este o "persoana juridica de drept privat, infiintata conform unor proceduri judecatoresti speciale si care se conduce dupa reguli stabilite de lege si prevazute in statut". Or, un atribut esential al dreptului de asociere este independenta persoanei juridice, iar subordonarea abuziva de catre puterea de stat lipseste de substanta acest drept si reprezinta o restrangere adusa liberei exercitari a dreptului de asociere.
    Aceste critici sunt neintemeiate si urmeaza a fi respinse.
    Potrivit art. 1 din Decretul-lege nr. 124/1990 privind instituirea "Fondului Libertatea", acesta este "[...] fundatie de utilitate publica, cu personalitate juridica", veniturile sale se "constituie din sumele banesti din conturile deschise dupa 22 decembrie 1989 la unitatile bancare si ale Casei de Economii si Consemnatiuni pentru ajutorarea Romaniei", iar administrarea fondului se face, conform art. 4 din acelasi decret-lege, "de catre Consiliul de administratie, numit de Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala", a carui componenta se completeaza, astfel cum prevede art. 10 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, "[...] cu cate un reprezentant al celor 9 asociatii ale ranitilor si urmasilor eroilor revolutiei". Legea nr. 42/1990 a fost abrogata expres prin Legea nr. 341/2004, care prin art. 15 prevede continuarea activitatii fondului "[...] in subordinea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor." Fundatia "Fondul Libertatea" nu a fost instituita ca urmare a exercitarii dreptului de asociere de catre persoane fizice ori de catre alte forme asociative, ci prin vointa legiuitorului concretizata in Decretul-lege nr. 124/1990.
    Asadar, Curtea constata ca sustinerile de neconstitutionalitate formulate nu pot fi retinute, iar prevederile art. 15 din Legea nr. 341/2004 nu contravin dispozitiilor art. 40 si 53 din Constitutie.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, exceptie ridicata de Fundatia "Fondul Libertatea" in Dosarul nr. 3.830/2005 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 15 septembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent sef,
                              Gabriela Dragomirescu