DECIZIE Nr.
432 din 25 mai 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 529 din 20 iunie 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Tatiana
Gorgoi în Dosarul nr. 12.999/2004 al Judecătoriei Piteşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a
excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 2 martie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 12.999/2004, Judecătoria Piteşti a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10
lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea
faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Tatiana Gorgoi în dosarul de mai
sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege
criticat operează cu noţiuni cum ar fi bani, bunuri, foloase necuvenite,
utilizarea creditelor sau a subvenţiilor, fără o explicaţie clară a acestora.
Or, dacă scopul reglementării este acela de a proteja interesele
finanţatorului, ar trebui folosită o sintagmă mai fermă şi anume dacă s-a
produs o pagubă.
De asemenea, legea vizează situaţia utilizării unor
subvenţii sau a unor credite preferenţiale în alte scopuri decât cele pentru
care au fost acordate. Prin urmare, tocmai caracterul de subvenţie califică
infracţiunea de corupţie şi o delimitează de simpla deturnare de fonduri în
cazul în care sunt acordate sume de bani cu dobânzi mai mici sau nerambursabile
în scopul dezvoltării anumitor domenii de activitate. De aceea, în absenţa
vreunui prejudiciu produs finanţatorului, definirea fondurilor acordate ca
subvenţii nu justifică o asemenea reglementare în condiţiile în care acestea au
fost folosite pentru protejarea ori dezvoltarea anumitor activităţi economice,
sociale sau culturale.
Judecătoria Piteşti opinează
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
legale criticate nu aduc atingere prevederilor invocate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece
prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale
art. 45, întrucât norma fundamentală garantează accesul liber al persoanei la o
activitate economică şi libera iniţiativă numai dacă acestea sunt exercitate în
condiţiile legii.
De asemenea, prevederile constituţionale ale art. 21
alin. (3) şi ale art. 23 alin. (1) nu au, în opinia Guvernului, incidenţă în
cauză.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu conţin nici o
prevedere de natură să împiedice părţile interesate să se prevaleze, fără nici
o îngrădire, de toate garanţiile care caracterizează dreptul la un proces
echitabil şi nu aduc atingere libertăţii individuale sau principiilor
constituţionale care guvernează înfăptuirea justiţiei.
Dispoziţiile art. 45 din Legea fundamentală garantează
exercitarea liberei iniţiative şi accesul persoanei la o activitate economică în
condiţiile legii, iar textul criticat nu face decât să sancţioneze
nerespectarea unor astfel de condiţii legale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu următorul conţinut:
„Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani şi
interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul
obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase
necuvenite: [...]
c) utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte
scopuri decât cele pentru care au fost acordate."
Autorul excepţiei de
neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt
încălcate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3), privind dreptul
părţilor la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (1), referitor la
inviolabilitatea libertăţii individuale şi a siguranţei persoanei, ale art. 45,
referitor la Libertatea economică, şi ale art. 124 alin. (1) şi (2),
referitor la înfăptuirea justiţiei şi la unicitatea, imparţialitatea şi
egalitatea acesteia.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 au mai fost
supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi
dispoziţii constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauză şi cu
motivări similare. Astfel, de exemplu, prin Deciziile nr. 384 din 7 iulie 2005
şi nr. 489 din 29 septembrie 2005, Curtea Constituţională a respins aceste
excepţii de neconstituţionalitate ca neîntemeiate, pentru considerentele acolo
arătate.
Intrucât nu au intervenit elemente
noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin
decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Tatiana
Gorgoi în Dosarul nr. 12.999/2004 al Judecătoriei Piteşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru