DECIZIE Nr. 432 din 21 octombrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 alin.
(4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1176 din 13 decembrie 2004
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 137 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedura fiscala, republicata, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Camadi Serv Com" - S.R.L. din Craiova in Dosarul nr.
1.389/2004 al Judecatoriei Craiova.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Arata ca, potrivit art. 126 din
Constitutie, republicata, procedura de judecata este prevazuta numai prin lege,
reglementarea unei exceptii de la regula prevazuta de art. 389 din Codul de
procedura civila fiind atributul exclusiv al legiuitorului. In ceea ce priveste
invocarea dispozitiilor constitutionale referitoare la egalitate, se arata ca
acestea nu sunt aplicabile, deoarece litigiul poarta asupra unei creante a unei
autoritati publice fata de o persoana juridica.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 23 iunie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.389/2004,
Judecatoria Craiova a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 alin. (4) din Ordonanta
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "Camadi Serv Com" - S.R.L. din Craiova.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece creeaza o
discriminare pozitiva in favoarea creditorului ale carui creante sunt supuse
regimului de executare silita reglementat de dispozitiile Codului de procedura
fiscala, fiind restrans, in acelasi timp, exercitiul unui drept al debitorului.
In contradictie cu principiile constitutionale, prin dispozitia criticata a
fost prevazuta o exceptie de la dispozitiile dreptului comun continute in art.
389 din Codul de procedura civila privind perimarea executarii.
Judecatoria Craiova opineaza in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate
este neintemeiata, deoarece legiuitorul nu a urmarit crearea unui regim
discriminatoriu, ci protejarea creantelor pe care statul le are impotriva persoanelor
fizice si juridice, urmarindu-se eliminarea cazurilor de intarziere in
executarea silita a creantelor fiscale. Dispozitiile criticate ca fiind
neconstitutionale se aplica tuturor persoanelor fizice si juridice aflate in
ipoteza prevazuta de norma legala, fara nici o discriminare pe considerente
arbitrare.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului pentru
a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
deoarece exceptia reglementata de dispozitia legala criticata si care se refera
la neperimarea executarii silite a creantelor fiscale este aplicabila tuturor
participantilor la executarea silita, fara a se incalca principiul egalitatii
in fata legii. De altfel, asa cum reiese din art. 126 alin. (2) din
Constitutie, republicata, procedura de judecata si competenta instantelor
judecatoresti sunt prevazute numai prin lege, reglementarea unei exceptii de la
regula prevazuta de art. 389 din Codul de procedura civila reprezentand
atributul exclusiv al legiuitorului ordinar. De asemenea, se arata ca
dispozitiile art. 20 din Constitutie, republicata, nu sunt relevante in cauza.
In ceea ce priveste raportarea la dispozitiile constitutionale referitoare la
dreptul la aparare, se arata ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece
debitorul are la indemana posibilitatea de a apela la contestatia la executare
silita reglementata de art. 168 si urmatoarele din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003. De asemenea, este neintemeiata si critica potrivit careia dispozitiile
criticate incalca art. 53 din Constitutie, republicata, deoarece exceptia
reglementata de Codul de procedura fiscala nu restrange drepturile sau
libertatile cetatenilor, ci, dimpotriva, constituie o norma juridica ce are ca
ratiune eliminarea situatiilor de intarziere a executarii silite a creantelor
fiscale si care este menita sa garanteze colectarea creantelor fiscale.
Avocatul Poporului arata ca nu poate fi retinuta critica de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 137 alin. (4) din Ordonanta
Guvernului nr. 92/2003, republicata, fata de dispozitiile constitutionale
privind egalitatea in drepturi, deoarece, asa cum a statuat si Curtea
Constitutionala in Decizia nr. 207 din 9 iulie 2002, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 806 din 6 noiembrie 2002, aceste dispozitii
constitutionale garanteaza egalitatea in drepturi a cetatenilor, si nu
egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice.
Textul de lege criticat ca fiind neconstitutional reprezinta o transpunere
in plan legislativ a exigentelor inscrise la art. 135 alin. (2) lit. b) din
Constitutie, republicata, conform carora statul trebuie sa asigure protejarea
intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Curtea Constitutionala a fost sesizata prin Incheierea din 23 iunie 2004 cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 alin. (4) din
Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. Ulterior
sesizarii Curtii Constitutionale, Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedura fiscala a fost republicata cu renumerotarea articolelor,
dispozitiile art. 131 alin. (4) regasindu-se in aceeasi formulare la art. 137
alin. (4).
Astfel, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 137
alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura
fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 24
iunie 2004, dispozitii care au urmatorul continut:
- Art. 137 alin. (4): "Executarea silita a creantelor fiscale nu se
perimeaza."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile constitutionale cuprinse in art. 16 alin. (1) si (2), art. 20 alin.
(1), art. 24 alin. (1) si art. 53, precum si in art. 7 din Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, ce au urmatorul continut:
- Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si
a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege."
- Art. 20 alin. (1): "Dispozitiile constitutionale privind drepturile
si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte."
- Art. 24 alin. (1): "Dreptul la aparare este garantat."
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate
democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertatii."
- Art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului: "Toti oamenii
sunt egali in fata legii si au dreptul fara deosebire la o protectie egala a
legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei
discriminari care ar incalca prezenta Declaratie si impotriva oricarei
provocari la o astfel de discriminare."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 alin.
(4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala,
Curtea constata ca prin aceste dispozitii legale se consacra, in materia
executarii creantelor fiscale, un regim derogatoriu de la dreptul comun, prin
aceea ca se prevede neperimarea executarii silite a acestor creante. Aceasta
derogare de la dreptul comun este in deplin acord cu Legea fundamentala care,
la art. 126 alin. (2), prevede ca "competenta instantelor judecatoresti si
procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", legiuitorul fiind
astfel indreptatit sa stabileasca norme de procedura speciale, derogatorii de
la regulile generale, determinate de anumite situatii speciale. In cazul de
fata, situatia speciala a fost determinata de faptul ca obiectul executarii
silite il constituie incasarea creantelor fiscale ce constituie surse ale
bugetului de stat, ceea ce reprezinta un interes general.
De altfel, asa cum a statuat Curtea Constitutionala in Decizia nr. 91 din
25 iunie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 258
din 10 iulie 1998, potrivit art. 135 alin. (2) din Constitutie, republicata,
statul are obligatia sa actioneze pentru apararea intereselor generale ale
societatii, iar agentii economici trebuie sa se integreze cadrului
constitutional, in concordanta cu interesul public la care statul este obligat
sa vegheze.
In ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile art. 137 alin. (4)
vin in contradictie cu art. 16 din Constitutie, republicata, Curtea constata ca
nici aceasta nu este intemeiata. Spre deosebire de regula generala cuprinsa in
art. 389 din Codul de procedura civila, care se refera la orice persoana fizica
sau juridica care are calitatea de creditor sau debitor, dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr. 92/2003 au in vedere subiecte calificate ale raportului juridic
fiscal, si anume statul, unitatile administrativ-teritoriale, contribuabilul,
precum si alte persoane care dobandesc drepturi si obligatii in cadrul acestui
raport. Pentru aceleasi considerente Curtea nu poate retine nici critica
referitoare la art. 20 din Constitutie, republicata, cu raportare la art. 7 din
Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
In concordanta cu ceea ce Curtea a statuat in mod constant, egalitatea de
tratament presupune in mod necesar identitatea de situatii juridice,
calificarea unei reglementari ca fiind discriminatorie justificandu-se doar
atunci cand, pentru situatii similare, se instituie regimuri juridice diferite
pentru persoanele carora li se aplica. Asa fiind, situatia diferita in care se
gasesc persoanele la care se refera textul de lege criticat justifica un
tratament diferentiat si, prin urmare, critica de neconstitutionalitate a
reglementarii in cauza, in raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din
Constitutie, republicata, este neintemeiata.
In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei potrivit careia
neperimarea executarii silite a creantelor fiscale restrange in mod
nejustificat dreptul la aparare al debitorului unei astfel de creante, Curtea
retine ca debitorul are posibilitatea de a utiliza calea de atac a contestatiei
impotriva oricarui act de executare si de a-si valorifica, in acest cadru,
toate drepturile procesuale, dovedind netemeinicia pretentiilor creditorului.
In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 53 din
Constitutie, republicata, Curtea retine ca acestea sunt aplicabile numai in
ipoteza in care exista o restrangere a exercitarii drepturilor si libertatilor
fundamentale ale cetatenilor, restrangere care, astfel cum s-a aratat anterior,
nu s-a constatat.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1, 2, 3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 alin.
(4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Camadi Serv Com" - S.R.L.
din Craiova in Dosarul nr. 1.389/2004 al Judecatoriei Craiova.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 21 octombrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Daniela Ramona Maritiu