DECIZIE   Nr. 430 din 10 mai 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 391 din 11 iunie 2007

Ioan Vida                               -  preşedinte

Nicolae Cochinescu              -  judecător

Acsinte Gaspar                      -  judecător

Kozsokar Gabor                    -  judecător

Petre Ninosu                          -  judecător

Ion Predescu                          -  judecător

Şerban Viorel Stănoiu           -  judecător

Tudorel Toader                      -  judecător

Antonia Constantin                -  procuror

Cristina Cătălina Turcu          -  magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Costel Jalbă în Dosarul nr. 21 .b60/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.

La apelul nominal răspunde, pentru părţile Daniela Vollono şi Alfredo Vollono, avocat cu delegaţie la dosar. Lipseşte autorul excepţiei şi cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că telegrama prin care a fost citat autorul excepţiei a fost returnată. Pe plic s-a făcut menţiunea că destinatarul s-a mutat de la adresă.

Apărătorul părţilor Daniela Vollono şi Alfredo Vollono şi reprezentantul Ministerului Public consideră că procedura de citare este legal îndeplinită, şi se impune aplicarea art. 98 din Codul de procedură civilă.

Curtea constată că procedura de citare este legal îndeplinită şi dispune aplicarea art. 98 din Codul de procedură civilă.

Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Apărătorul părţilor solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, aşa încât este firesc ca motivele pe care se poate întemeia să fie limitativ prevăzute de lege.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie. Arată totodată că în speţă nu are incidenţă cauza Airey contra Irlandei (1979).

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 6 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 21.060/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Excepţia a fost ridicată de Costel Jalbă într-o cauză având ca obiect o contestaţie în anulare.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 si 129. In acest sens, arată că principiul accesului liber la justiţie este încălcat, deoarece persoana nemulţumită de o hotărâre pronunţată de instanţa de recurs are posibilitatea de a promova calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare numai pentru motivele prevăzute în dispoziţiile art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, legiuitorul limitând motivele de promovare a contestaţiei în anulare, deoarece aceasta este o cale extraordinară de atac.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât accesul liber la justiţie nu implică accesul la toate căile de atac şi la toate structurile judecătoreşti. Totodată, impunerea unor condiţii speciale în care se poate exercita contestaţia în anulare şi limitarea admisibilităţii ei numai la deciziile instanţei de recurs nu încalcă prevederile art. 129 din Constituţie, ci constituie expresia aplicării acestora.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale deoarece accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate gradele de jurisdicţie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului părţilor Daniela Vollono şi Alfredo Vollono, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin art. I pct. 53 din Legea nr. 219/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, având următorul conţinut: „Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."

Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 129 privitoare la folosirea căilor de atac din Legea fundamentală.

Examinând excepţia, Curtea constată că asupra constituţionalităţii prevederilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă, prin raportare la dispoziţiile art. 21 şi 129 din Legea fundamentală, s-a pronunţat prin Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, în sensul respingerii acesteia.

Intrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte, şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA    CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Costel Jalbă în Dosarul nr. 21.060/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 mai 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu