DECIZIE   Nr. 43 din 11 ianuarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 88 din 5 februarie 2007

Ioan Vida                               -  preşedinte

Nicolae Cochinescu              -  judecător

Aspazia Cojocaru                  -  judecător

Kozsokar Gabor                    -  judecător

Acsinte Gaspar                     -  judecător

Petre Ninosu                         -  judecător

Ion Predescu                         -  judecător

Şerban Viorel Stănoiu          -  judecător

Tudorel Toader                     -  judecător

Ion Tiucă                               -  procuror

Patricia Marilena Ionea        -  magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Ilie Harapascu în Dosarul nr. 3.193/112/2006 (nr. vechi 3.144/C/2006) al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.288D/2006, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, excepţie ridicată de Ilie Rizescu în Dosarul nr. 974/CM/2006 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, deliberând, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.288D/2006 la Dosarul nr. 2.226D/2006, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, considerând că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Incheierea din 28 septembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.193/112/2006 (nr. vechi 3.144/C/2006), Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Ilie Harapaşcu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă.

Prin Incheierea din 9 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 974/CM/2006, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, excepţie ridicată de Ilie Rizescu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 aduc atingere unui drept legal câştigat, contravenind astfel principiilor constituţionale care consacră neretroactivitatea legii civile. In acest sens, arată că dispoziţiile legale criticate prevăd luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual a unui spor de vechime mai mic decât cel pe care salariaţii l-au obţinut conform actelor normative care reglementau acordarea sporului de vechime corespunzător activităţii desfăşurate, în vigoare la data desfăşurării acelei activităţi şi care a fost înregistrat în cărţile de muncă.

Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate nu sunt neconstituţionale, „urmând ca în cadrul contestaţiei deciziei de pensionare să se analizeze luarea în calcul a sporului de vechime evidenţiat în carnetul de muncă sau sporul astfel cum a fost stabilit de textul citat".

Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază, de asemenea, că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. In acest sens, arată că „legiuitorul are competenţa exclusivă şi opţiunea liberă pentru stabilirea procentelor ce se au în vedere la calculul punctajelor anuale" şi că dispoziţiile de lege criticate reglementează doar modul de determinare a punctajelor anuale pentru stabilirea drepturilor de pensie născute după intrarea în vigoare a acestor dispoziţii.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, iar dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât nu conţin nicio prevedere cu efecte retroactive, aplicându-se doar după intrarea lor în vigoare. De altfel, în opinia sa, autorul excepţiei ridică probleme de aplicare şi de interpretare ale legii ce cad în competenţa instanţelor judecătoreşti, iar nu a instanţei de contencios constituţional.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2),ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, aşa cum au fost modificate prin articolul unic pct. 40 din Legea nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002, dispoziţii potrivit cărora „(3) La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare. Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale este următorul:

a) perioada 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983:

3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani;

10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b) perioada 1 septembrie 1983 - 1 aprilie 1992:

3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;

6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani;

15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani".

In opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie care consacră principiul neretroactivităţii legii civile.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 prevede luarea în calcul la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariu, şi a sporurilor cu caracter permanent, printre care şi sporul de vechime, aşa cum acestea sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi. Numai pentru cazurile în care nu se poate face această dovadă, stabileşte procentele, diferenţiate pe perioade şi în raport cu vechimea în muncă, la care se calculează valoarea sporului de vechime.

In aceste condiţii, Curtea reţine că textul de lege criticat nu ridică probleme de constituţionalitate, ci doar probleme de interpretare şi de aplicare a căror rezolvare intră în competenţă exclusivă a instanţelor judecătoreşti.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Ilie Harapascu în Dosarul nr. 3.193/112/2006 (nr. vechi 3.144/C/2006) al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă şi de Ilie Rizescu în Dosarul nr. 974/CM/2006 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea