DECIZIE Nr. 424 din 21 octombrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c)
alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 52 din 17 ianuarie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru, exceptie ridicata de Mihaela Cojocaru in Dosarul civil nr.
7.507/2003 al Judecatoriei Bistrita.
La apelul nominal este prezent Ilie Cojocaru, lipsind Mihaela Cojocaru si
Ilie Gavrila, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Partea prezenta considera exceptia intemeiata si, in consecinta, solicita
admiterea ei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale in
materie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 11 mai 2004, pronuntata in Dosarul civil nr.
7.507/2003, Judecatoria Bistrita a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de Mihaela
Cojocaru.
In motivarea exceptiei autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 3 lit.
c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 contravin prevederilor art. 21 alin. (2) si
(3), ale art. 24 alin. (1) si art. 56 alin. (2) din Constitutie. In opinia
autorului exceptiei, prin aceste dispozitii, in cazul unei cereri de partaj
formulate de "creditorul personal al unui debitor care stapaneste un
imobil in devalmasie, se creeaza situatia in care paratul codevalmas nedebitor,
fara a fi promovat vreo actiune in justitie, fara a manifesta un interes in a
iesi din indiviziune si fara a-si aroga o calitate de subiect procesual activ,
ci prin simpla respingere fata de revendicarile reclamantului ca fiind
neintemeiate sau supradimensionate (si motivat de faptul ca sotul debitor
codevalmas nu a participat la achizitionarea bunului), sa fie restrictionat in
a-si exercita dreptul de aparare printr-o conditie de natura pecuniara - plata
unei taxe judiciare de timbru, calculata la valoarea contestata in aparare fata
de pretentiile reclamantului, care poate atinge cuantumuri considerabile".
Instanta de judecata considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si
Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Guvernul arata ca timbrarea cererilor si actiunilor adresate instantelor
judecatoresti reprezinta o obligatie consacrata de Constitutie si reglementata
prin lege. In cadrul actiunii de imparteala, indiferent care dintre
coindivizari are initiativa promovarii actiunii, fiecare va fi obligat sa
plateasca cheltuielile de judecata, deci si taxele judiciare de timbru,
proportional sau solidar, potrivit cu interesul pe care il are fiecare sau dupa
felul raportului dintre ei, asa cum stabilesc dispozitiile art. 277 din Codul
de procedura civila. De aceea, in procesele de partaj si paratii-reclamanti
profita de serviciul public prestat de instantele de judecata, si, ca atare, au
toate drepturile si obligatiile prevazute de lege. De altfel, arata Guvernul,
autorul exceptiei ridica o problema de interpretare si aplicare a legii, si nu
una de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului apreciaza ca textele criticate nu contravin prevederilor
constitutionale invocate de autorul exceptiei, aratand ca accesul liber la
justitie nu interzice stabilirea taxelor de timbru in justitie. Regula este
aceea a timbrarii actiunilor in justitie, exceptiile fiind posibile numai in
masura in care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este astfel o
modalitate de acoperire, in parte, a cheltuielilor pe care le implica serviciul
public al justitiei. In acest sens este invocata jurisprudenta Curtii
Constitutionale, si anume Decizia nr. 91/2001 si Decizia nr. 305/2003.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 3 lit. c) alin. 2 din
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997.
Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Legea nr. 146/1997 a fost
modificata si completata prin Legea nr. 195 din 25 mai 2004, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Aceste
modificari nu privesc dispozitiile art. 3 lit. c) alin. 2, a caror redactare
este urmatoarea: "Actiunile si cererile neevaluabile in bani se taxeaza
astfel: [...]
Separat de aceasta taxa, daca partile contesta bunurile de impartit,
valoarea acestora sau drepturile ori marimea drepturilor coproprietarilor in
cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciara de timbru se datoreaza de titularul
cererii la valoarea contestata;"
In sustinerea neconstitutionalitatii acestui text, autorul exceptiei invoca
incalcarea art. 21 alin. (2) si (3), a art. 24 alin. (1) si a art. 56 alin. (2)
din Constitutie, prevederi a caror redactare este urmatoarea:
- Art. 21 alin. (2) si (3): "(2) Nici o lege nu poate ingradi
exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil."
- Art. 24 alin. (1): "Dreptul la aparare este garantat."
- Art. 56 alin. (2): "Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure
asezarea justa a sarcinilor fiscale."
Asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea
nr. 146/1997, Curtea s-a pronuntat prin numeroase decizii, precum Decizia nr.
183 din 16 noiembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 64 din 14 februarie 2000, Decizia nr. 103 din 6 iunie 2000, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 460 din 21 septembrie 2000, Decizia
nr. 91 din 27 martie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 335 din 22 iunie 2001, Decizia nr. 245 din 17 septembrie 2002, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 759 din 17 octombrie 2002, si
Decizia nr. 305 din 10 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 575 din 11 august 2003, constatand ca acest text de lege este
constitutional.
In aceste decizii Curtea a retinut ca art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr.
146/1997 stabileste numai obligatia de plata a unei taxe de timbru, calculata
la valoare, pentru acele parti care contesta prin cereri bunurile de impartit,
valoarea acestora sau drepturile ori marimea drepturilor coproprietarilor in
cadrul cererilor de mai sus, iar nu si pentru partile care formuleaza exceptii
si aparari in sensul art. 115 din Codul de procedura civila, in legatura cu
cererea reclamantului. Acesta este si principiul general inscris in art. 1 din
Legea nr. 146/1997, potrivit caruia numai actiunile si cererile introduse la
instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt supuse taxelor
judiciare de timbru in mod diferentiat, dupa cum obiectul acestora este sau nu
evaluabil in bani, cu exceptiile prevazute de lege. Astfel fiind, nu se poate
sustine incalcarea art. 24 din Constitutie, intrucat, potrivit prevederilor
constitutionale ale art. 139, impozitele si taxele se stabilesc numai prin
lege.
In ceea ce priveste sustinerea ca textul legal criticat contravine art. 21
din Constitutie, Curtea, prin Decizia nr. 103 din 6 iunie 2000, a retinut ca
accesul liber la justitie nu interzice stabilirea taxelor de timbru in
justitie, fiind justificat ca persoanele care se adreseaza autoritatilor
judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de
realizarea actului de justitie. Regula este cea a timbrarii actiunilor in
justitie, exceptiile fiind posibile numai in masura in care sunt stabilite de
legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire, in parte, a
cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justitiei.
Nici critica referitoare la incalcarea art. 56 din Constitutie nu este
intemeiata, deoarece, asa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 183 din 16
noiembrie 1999, aceste prevederi privesc obligatiile constitutionale ale
cetatenilor de a contribui la cheltuielile publice, astfel ca dispozitiile art.
3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 nu intra in conflict cu aceste
dispozitii constitutionale.
Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c)
alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie
ridicata de Mihaela Cojocaru in Dosarul civil nr. 7.507/2003 al Judecatoriei
Bistrita.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din 21 octombrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Maria Bratu