Decizia Nr.423 din 03.05.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu excepţia dispoziţiilor art. 6 din lege, excepţie ridicată de Virginia Lungu în Dosarul nr. 10.343/62/2010 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.196D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 22 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 10.343/62/2010, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu excepţia dispoziţiilor art. 6 din lege.Excepţia a fost ridicată de Virginia Lungu cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 116/M din 27 ianuarie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 10.343/62/2010.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că textele de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât fac o diferenţă nejustificată între cadrele militare şi celelalte categorii de persoane care au fost beneficiare ale pensiilor de serviciu până la intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010. În acest sens, arată că recalcularea pensiilor cadrelor militare se face potrivit unei proceduri diferite de cea aplicabilă celorlalte categorii de pensii la care se referă actul normativ criticat. Potrivit acestei proceduri, pensiile cadrelor militare cresc, în timp ce cuantumul celorlalte categorii de pensii scade. Totodată, autorul excepţiei solicită instanţei de contencios constituţional luarea din nou în discuţie a conformităţii Legii nr. 119/2010 cu prevederile art. 44 din Constituţie. Astfel, în lumina celor arătate, restrângerea exerciţiului dreptului de proprietate nu mai poate fi justificată de existenţa unui interes general, care impune o astfel de măsură.Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că diferenţa de tratament juridic criticată de autorul excepţiei este contrară dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul, invocând deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.237/2010 şi nr. 1.359/2011, arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, cu excepţia prevederilor art. 6 din lege.Autorul excepţiei consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi ale art. 44 privind proprietatea privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că susţinerile autorului acesteia au în vedere tratamentul diferenţiat instituit între diferitele categorii de titulari ai pensiilor de serviciu sub aspectul recalculării acestor pensii.Asupra acestui aspect Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, în care a reţinut că „art. 16 alin. (1) din Constituţie impune legiuitorului instituirea unui tratament juridic identic pentru situaţii obiectiv identice, împrejurări diferite, care plasează diferitele categorii de persoane în situaţii obiectiv diferite, justifică însă, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalităţii în drepturi.În situaţia actului normativ analizat, obiectivul este acela de a transforma anumite tipuri speciale, preferenţiale, de pensii, în al căror cuantum se regăsea o semnificativă componentă necontributivă, în pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, întemeiate pe principiul contributivităţii.Din aceasta perspectivă, Legea nr. 119/2010 nu face nicio deosebire între diferitele categorii de pensii supuse acestui proces, componenta necontributivă a pensiei speciale fiind deopotrivă eliminată pentru toate categoriile de pensii menţionate în art. 1.Ceea ce diferă sunt condiţiile de recalculare a pensiilor în sistemul public de pensii, respectiv stagiile de cotizare în funcţie de care se calculează punctajul mediu anual şi cuantumul veniturilor care se iau în calcul la stabilirea pensiilor, dar care nu pot fi dovedite.Curtea observă că în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia unei discriminări. În acest sens pot fi amintite persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite ori speciale de muncă şi care beneficiază de vârste de pensionare şi stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferenţiat îl constituie condiţiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfăşurat activitatea.“De asemenea, în contextul avut în vedere, Curtea a considerat ca fiind relevante cele reţinute prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, în care a arătat că „dispoziţiile mai favorabile aplicabile cadrelor militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor voluntari, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, sub aspectul acordării dreptului la pensie, sunt justificate de «natura activităţii desfăşurate, care creează condiţiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vătămare corporală şi chiar de ameninţare a vieţii».“Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 44 din Constituţie, Curtea constată că, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reţinut că pensiile de serviciu aveau atât o componentă contributivă, cât şi una necontributivă, acordarea acesteia din urmă fiind condiţionată de existenţa resurselor financiare suficiente ale statului. Încetarea acordării părţii necontributive a pensiei de serviciu nu poate fi considerată ca o expropriere, întrucât „partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi [...]“.Prin urmare, considerentele avute în vedere de instanţa de contencios constituţional nu au fost acelea ale existenţei unui interes general care justifica restrângerea exerciţiului dreptului de proprietate, aşa cum susţine autorul excepţiei.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*),*) A se vedea opinia separată de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu excepţia dispoziţiilor art. 6 din lege, excepţie ridicată de Virginia Lungu în Dosarul nr. 10.343/62/2010 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea