Decizia Nr.422 din 03.05.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2010 privind destinaţia sumelor provenite din recuperarea unor drepturi valutare ale României, excepţie ridicată de Societatea Comercială Prodexport - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.000/2/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.101D/2011.La apelul nominal răspunde pentru autorul excepţiei consilierul juridic, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul consilierului juridic, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate porneşte de la o comparaţie între Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2010 şi Legea nr. 247/2005, afirmând că se operează o expropriere. Diferenţa de redactare provine din aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la denominare şi nu reprezintă o expropriere.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 16 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 8.000/2/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2010 privind destinaţia sumelor provenite din recuperarea unor drepturi valutare ale României, excepţie ridicată de Societatea Comercială Prodexport - S.A. din Bucureşti într-o cauză ce are ca obiect soluţionarea unui recurs declarat împotriva sentinţei civile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea reclamantei ce viza anularea parţială a Hotărârii Guvernului nr. 1.638/2008.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că intervenţia statului prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2010 a urmărit reducerea valorii sumelor datorate de statul Irak către societăţile exportatoare din România. Astfel, dispoziţia legală criticată reprezintă o adevărată expropriere, o măsură de trecere silită în proprietatea publică a unor bunuri, încălcându-se prevederile art. 44 din Constituţie. Modul de calcul stabilit prin prevederea contestată introduce o măsură care încalcă regulile pieţei libere, încalcă dreptul societăţii la liberă concurenţă şi o pune într-o situaţie defavorizantă, discriminatorie faţă de ceilalţi operatori economici de pe piaţa liberă.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal arată că, în preambulul actului normativ contestat, adoptarea măsurii prin ordonanţa de urgenţă se justifică prin prisma asigurării condiţiilor ca Fondul Proprietatea să devină operaţional într-o perioadă cât mai scurtă de timp. De asemenea, dispoziţiile art. 1 şi 2 din ordonanţa de urgenţă se subsumează dreptului de apreciere de care dispune statul din perspectiva necesităţii de a asigura un just echilibru între interesul privat al unor operatori economici şi un interes public superior, constând în asigurarea resurselor şi eficientizarea procesului de justă despăgubire a foştilor proprietari.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Apreciază că stabilirea cursului de 0,0015 lei pentru un dolar SUA, în locul cursului de 15 lei pentru un dolar SUA, stabilit iniţial prin Legea nr. 247/2005, reprezintă un efect al denominării monedei naţionale, iar nu o expropriere. În continuare, arată că nu poate fi reţinută pretinsa încălcare a normelor şi principiilor fundamentale referitoare la libertatea economică, întrucât operatorii economici trebuie să se integreze cadrului constituţional creat în concordanţă cu interesul public pe care statul este obligat să îl vegheze.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Deşi instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2010, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea constată că aceasta vizează doar dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. a) din această ordonanţă de urgenţă. Astfel, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2010 privind destinaţia sumelor provenite din recuperarea unor drepturi valutare ale României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 20 octombrie 2010, cu următorul conţinut: „(1) Sumele rezultate din recuperarea creanţelor României provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, prevăzute în Legea nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanţelor României provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, cu modificările ulterioare, şi sumele rezultate din recuperarea drepturilor care decurg din acordurile comerciale şi de plăţi guvernamentale şi aranjamente tehnice bancare corespunzătoare, prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operaţiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter şi cooperare economică internaţională în baza acordurilor comerciale şi de plăţi guvernamentale, republicată, se fac venit la bugetul de stat după reţinerea următoarelor cheltuieli;“.a)cheltuielile cuvenite operatorilor economici exportatori, stabilite pe baza cursului de 0,0015 lei pentru un dolar SUA, ale căror credite nu au fost preluate la datoria publică în baza Legii nr. 7/1992 privind acoperirea financiară a obligaţiilor statului rămase neregularizate la 31 decembrie 1990 şi preluarea de către stat şi băncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1989 şi 1990 de agenţii economici cu capital de stat, precum şi a creditelor bancare neperformante;“.În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 45 referitoare la libertatea economică şi art. 135 referitoare la economie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra Proiectului de lege privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, Guvernul a decis să îşi angajeze răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia României. Astfel, birourile permanente reunite au stabilit şedinţa comună în data de 14 iunie 2005. La data de 16 iunie 2005 a fost depusă o moţiune de cenzură iniţiată, iar la data de 6 iulie 2005 Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii legii în cadrul controlului a priori. La momentul înregistrării proiectului de lege la Cameră pentru dezbatere - 6 iunie 2005 - nu erau aplicabile dispoziţiile Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale, care prevedeau că moneda naţională a României va fi denominată la data de 1 iulie 2005. Astfel, Curtea constată că referirea din textul de lege criticat la „cursul de 0,0015 lei pentru un dolar SUA“ nu vine decât să reducă valoarea nominală prevăzută de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, în acord cu Legea nr. 348/2004, fără a reprezenta o expropriere, o măsură de trecere silită în proprietatea publică a unor bunuri. De asemenea, Curtea constată că nu poate fi reţinută nici critica potrivit căreia prevederea contestată introduce o măsură care încalcă regulile pieţei libere, încalcă dreptul societăţii la liberă concurenţă şi o pune într-o situaţie defavorizantă, discriminatorie faţă de ceilalţi operatori economici de pe piaţa liberă. Dispoziţia de lege criticată se aplică numai operatorilor economici prevăzuţi în Hotărârea Guvernului nr. 732/2011 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.638/2008 pentru aprobarea cuantumului sumelor ce urmează a fi virate Fondului „Proprietatea“ şi al celor decontate operatorilor economici ca urmare a îndeplinirii prevederilor Acordului bilateral dintre Guvernul României, acţionând prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Republica Irak, acţionând prin Ministerul Finanţelor, semnat la Amman la 18 august 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 27 iulie 2011, fără a determina o situaţie defavorizantă a acestora faţă de alţi operatori economici de pe piaţă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2010 privind destinaţia sumelor provenite din recuperarea unor drepturi valutare ale României, excepţie ridicată de Societatea Comercială Prodexport - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.000/2/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu