DECIZIE Nr. 420 din 11 noiembrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 si 6
din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor
masuri si sanctiuni
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 848 din 27 noiembrie 2003
Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si
inlaturarea unor masuri si sanctiuni, exceptie ridicata din oficiu de
Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala in Dosarul nr. 1.553/2003.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece legislatia constitutionala
nu consacra un drept la gratiere, iar legiuitorul are deplina libertate de a
stabili conditiile concrete in care o persoana poate beneficia de actul de
clementa.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 21 mai 2003, pronuntata in Dosarul nr. 1.553/2003,
Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 si 6 din Legea nr.
543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si
sanctiuni.
Exceptia a fost ridicata din oficiu, in dosarul de mai sus, de instanta de
judecata.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate instanta de judecata
sustine ca dispozitiile legale mentionate sunt neconstitutionale, deoarece
limiteaza gratierea la pedeapsa inchisorii si la sanctiunea inchisorii
contraventionale, excluzand in mod inechitabil de la beneficiul actului de
clementa persoanele carora, ca urmare a inlocuirii raspunderii penale cu
raspunderea cu caracter administrativ prevazuta de art. 90 - 91 din Codul
penal, li s-a aplicat o sanctiune "de aceeasi natura juridica, respectiv
amenda administrativa, si care este o masura mult mai blanda decat prima
aratata".
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat
punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
deoarece "dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), potrivit
carora cetatenii sunt egali in fata legii si in fata autoritatilor publice,
fara privilegii si discriminari, trebuie interpretate in legatura cu art. 4 din
Constitutie, in care sunt prevazute criteriile egalitatii in drepturi, si anume
rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta
politica, avere si origine sociala. In raport cu aceste criterii, art. 5 si
art. 6 din Legea nr. 543/2002 nu creeaza nici privilegii, nici discriminari,
neincalcand vreunul din criteriile egalitatii in drepturi enumerate in art. 4
din Constitutie, dispozitiile legii de gratiere fiind aplicabile tuturor
persoanelor care au fost sanctionate cu inchisoare contraventionala pana la
data publicarii legii in Monitorul Oficial al Romaniei.
De asemenea, aratam ca interpretarea data de catre autoarea exceptiei
principiului egalitatii in fata legii este in vadita contradictie cu modul in
care a statuat Curtea Constitutionala in numeroase randuri. Astfel, in Decizia
nr. 1/1994 a Plenului Curtii Constitutionale se arata, printre altele, ca
principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal
pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea,
el nu exclude ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii
diferite".
Avocatul Poporului apreciaza ca stabilirea criteriilor de determinare a
pedepselor care se gratiaza sau a altor sanctiuni care se inlatura, precum si a
infractiunilor pentru savarsirea carora nu se aplica iertarea de pedeapsa intra
in competenta exclusiva a legiuitorului.
Astfel, criteriile de acordare a gratierii, precum si exceptarile pot viza
pedeapsa aplicata, natura infractiunilor savarsite sau persoana condamnatului
(in cazul de fata, atitudinea acesteia dupa savarsirea infractiunii, si anume
sustragerea de la executarea pedepsei inchisorii, a masurii internarii intr-un
centru de reeducare sau a sanctiunii contraventionale), fara ca prin aceasta sa
se instituie un tratament juridic inegal pentru categorii de persoane aflate in
situatii identice.
Totodata mentioneaza ca, potrivit dispozitiilor legale criticate, toti
condamnatii aflati in aceeasi situatie beneficiaza de gratiere ori sunt
exceptati de la beneficiul gratierii deopotriva, in raport de natura
infractiunii si a continutului acesteia.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie,
republicata, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea
nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
5 si 6 din Legea nr. 543/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 18/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 224 din 3 aprilie 2003, si au urmatorul continut:
Art. 5: "Sanctiunile cu inchisoare aplicate prin hotarari
judecatoresti definitive pentru contraventii nu se mai executa.";
Art. 6: "Gratierea nu se aplica celor care nu au inceput executarea
pedepsei inchisorii, a masurii internarii intr-un centru de reeducare sau a
sanctiunii contraventionale, deoarece s-au sustras de la executarea acestora,
precum si celor care au inceput executarea, dar ulterior s-au sustras."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile
legale criticate sunt incalcate prevederile art. 4 alin. (2) si ale art. 16
alin. (1) din Constitutie, al caror continut este urmatorul:
Art. 4 alin. (2): "Romania este patria comuna si indivizibila a
tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine
etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de
avere sau de origine sociala.";
Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 stabilesc anumite conditii
pentru aplicarea gratierii unor sanctiuni cu inchisoare si a unor sanctiuni
contraventionale.
Gratierea colectiva constituie un act de clementa pe care legiuitorul il
adopta, in temeiul art. 73 alin. (3) lit. i) din Constitutie, republicata, in
scopul inlaturarii executarii sanctiunilor juridice aplicate pentru comiterea
unor fapte penale sau contraventionale.
In exercitarea competentei sale, legiuitorul are deplina libertate de a
stabili conditiile gratierii, referitoare la oricare dintre elementele
raspunderii juridice, si anume categoriile de fapte antisociale pentru care
s-au aplicat pedepse sau alte sanctiuni (infractiuni sau contraventii),
categoriile de sanctiuni aplicate faptuitorilor si cuantumul acestora, persoana
faptuitorilor si forma de vinovatie retinuta in sarcina lor (intentie, culpa),
precum si cu privire la alte elemente privind limitele gratierii (totala sau
partiala) si consecintele comiterii unor noi fapte antisociale de catre
persoanele care au beneficiat de actul de clementa.
Problema aplicarii principiului egalitatii in fata legii nu se poate pune
decat in cadrul normativ mentionat, in care gratierea trebuie aplicata in mod
nediscriminatoriu fata de toate persoanele care indeplinesc conditiile
stabilite prin legea de gratiere.
Curtea Constitutionala nu are competenta sa mareasca sau sa restranga
limitele gratierii, stabilite prin legea adoptata de Parlament, si nici nu
poate sa constate ca se impunea gratierea altor categorii de sanctiuni, pentru
ca, daca ar proceda in acest mod, s-ar substitui puterii legiuitoare, ceea ce
ar contraveni principiilor statului de drept, consacrate prin Constitutie.
Asadar, este neintemeiata sustinerea autorului exceptiei, in sensul ca
omiterea de la beneficiul gratierii a persoanelor carora li s-au aplicat
sanctiuni administrative in conformitate cu dispozitiile art. 91 din Codul
penal este neconstitutionala.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d), art. 147 alin.
(4), art. 4 alin. (2) si art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, precum
si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 si 6 din
Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si
sanctiuni, exceptie ridicata din oficiu de Tribunalul Bucuresti - Sectia I
penala in Dosarul nr. 1.553/2003 al aceleiasi instante de judecata.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 11 noiembrie 2003.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Afrodita Laura Tutunaru