DECIZIE Nr.
415 din 3 mai 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanta
Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 391 din 11 iunie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 2 lit. c) din
Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei
financiar-valutare, excepţie ridicată de Ana Czirjek în Dosarul nr.
1.678/320/2006 (nr. vechi 8.762/7.120/2006) al Judecătoriei Târgu Mureş.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, sens în care arată că textul de lege criticat nu contravine
dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 9 februarie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 1.678/320/2006 (nr. vechi
8.762/7.120/2006), Judecătoria Târgu Mureş a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996
privind întărirea disciplinei financiar-valutare. Excepţia
a fost ridicată de Ana Czirjek într-o cauză ce are ca obiect plângerea
formulată împotriva Procesului-verbal de contravenţie seria F nr. 0125200 din
11 iulie 2006 întocmit de Garda Financiară Mureş.
In motivarea excepţiei autorul
acesteia susţine că prin stabilirea unui plafon maxim al plăţilor în numerar pe
care le pot efectua persoanele juridice şi prin sancţionarea cu amenzi
disproporţional de mari a depăşirii acestui plafon se acţionează în folosul
băncilor şi al statului, încălcându-se principiul egalităţii în drepturi. In
urma acestei discriminări, băncile câştigă, iar agenţii economici pierd.
Totodată, această
reglementare legală împiedică exercitarea activităţii economice şi libera
iniţiativă, reprimându-se voinţa agentului economic de a-şi stinge obligaţiile
şi de a-şi încasa creanţele în modul pe care îl consideră cel mai potrivit.
Judecătoria Târgu Mureş apreciază că excepţia ridicată nu este întemeiată, întrucât
dispoziţiile de lege criticate se aplică fără nicio distincţie între persoanele
juridice de drept public sau de drept privat. Cât priveşte faptul că băncile
primesc un comision pentru plăţile efectuate prin decont bancar, arată că acest
lucru ţine de specificul activităţii bancare şi reprezintă o plată a
serviciilor efectuate, acest aspect nefiind contrar Constituţiei şi
neinstituind vreo discriminare. De asemenea, arată că accesul la o activitate
economică şi libera iniţiativă se exercită în condiţiile legii.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. In acest sens, arată că
principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, iar situaţii diferite pot
impune şi justifică instituirea unor regimuri juridice diferite. De asemenea,
arată că art. 16 alin. (1) din Constituţie se adresează cetăţenilor, iar nu
persoanelor juridice în raporturile cu alte persoane juridice. Cât priveşte
critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 45 din
Constituţie, consideră că, de fapt, autorul excepţiei are în vedere aspecte de
aplicare a legii, întrucât art. 5 alin. 2 lit. c) şi art. 6 din Ordonanţa
Guvernului nr. 15/1996 permit o largă marjă de apreciere din partea
autorităţilor publice a sancţiunii ce poate fi aplicată.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, având în vedere că
acestea nu instituie un tratament juridic diferenţiat pentru agenţii economici,
ci se aplică tuturor în aceleaşi condiţii. De asemenea, arată că accesul
persoanei la o activitate economică şi libera iniţiativă sunt garantate de
Constituţie numai dacă se exercită în condiţiile legii.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr.
15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 31
ianuarie 1996, aprobată prin Legea nr. 131/1996,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 264 din 28 octombrie 1996, aşa cum au fost
modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/1997 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 26 august 1997, şi aprobată cu modificări prin Legea
nr. 88/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 29 aprilie 1998, precum şi
prin Ordonanţa Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri
financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004, aprobată
prin Legea nr. 507/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004.
Acest text de lege are
următorul conţinut:
Art. 5 alin. 2 lit. c): „Prin
excepţie de la prevederile alineatului precedent persoanele juridice pot
efectua plăţi în numerar în următoarele cazuri: [...]
c) plăţi către persoane juridice în limita unui
plafon zilnic maxim de 100.000.000 lei, plăţile către o singură persoană
juridică fiind admise în limita unui plafon zilnic în sumă de 50.000.000 lei.
Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi
servicii, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 50.000.000 lei. Se
admit plăţi către o singură persoană juridică în limita unui plafon zilnic în
numerar în sumă de 100.000.000 lei, în cazul plăţilor către reţelele de
magazine de tipul Cash & Carry, care sunt organizate şi funcţionează în
baza legislaţiei în vigoare. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar
către astfel de magazine, pentru facturile a căror valoare este mai mare de
100.000.000 lei."
In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege
criticate încalcă următoarele prevederi constituţionale: art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în drepturi şi art. 45 privind libertatea economică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că reglementarea legală a condiţiilor în care persoanele juridice pot
efectua zilnic plăţi în numerar s-a impus pentru întărirea disciplinei
financiare, prevenirea evaziunii fiscale, cât şi pentru asigurarea circulaţiei
monetare în condiţii optime. Aceste reglementări asigură îndeplinirea
obligaţiei statului, prevăzute de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie,
de a asigura „protejarea intereselor naţionale în activitatea economică,
financiară şi valutară".
Dispoziţiile de lege criticate se aplică în mod egal
tuturor persoanelor juridice care efectuează plăţi şi încasări în numerar, fără
privilegii şi fără discriminări. Băncile, ca mijlocitori de plăţi şi încasări
între agenţi economici, nu se află în aceeaşi situaţie cu celelalte persoane
juridice, iar comisionul reprezintă o plată pentru serviciile efectuate. In
ceea ce priveşte pretinsa poziţie privilegiată a statului, Curtea constată că
art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 nu creează o
situaţie privilegiată pentru stat, ci asigură îndeplinirea obligaţiilor
constituţionale ce revin acestuia.
In sfârşit, Curtea reţine că, potrivit prevederilor
art. 45 din Constituţie, accesul persoanei la o activitate economică şi libera
iniţiativă pot fi exercitate numai în condiţiile legii. Or, dispoziţiile legale
supuse controlului de constituţionalitate nu îngrădesc în niciun fel
exerciţiul dreptului de acces la o activitate economică şi nici al liberei
iniţiative, reglementând doar condiţiile în care pot fi efectuate plăţile şi
încasările în numerar.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996
privind întărirea disciplinei financiar-valutare, excepţie ridicată de Ana
Czirjek în Dosarul nr. 1.678/320/2006 (nr. vechi 8.762/7.120/2006) al
Judecătoriei Târgu Mureş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea