DECIZIE Nr. 412 din 12 octombrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1
alin. 7 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1041 din 10 noiembrie 2004
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedura penala, ridicata de
Eugeniu Trif in Dosarul nr. 41/2004 al Judecatoriei Alba Iulia.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul pe fond, pune concluzii
de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca
textul de lege criticat nu incalca prevederile constitutionale invocate de
autorul exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 2 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 41/2004,
Judecatoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedura
penala. Exceptia a fost ridicata de petentul Eugeniu Trif intr-o cauza avand ca
obiect plangerea impotriva Ordonantei nr. 298/P/2003 a Parchetului de pe langa
Tribunalul Alba.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de
lege criticat incalca dreptul de acces liber la justitie si dreptul la aparare,
prin aceea ca nu permite o probatiune completa, eficienta, cel care a facut
plangerea impotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere
in judecata avand dreptul de a depune ca probe, potrivit textului de lege
criticat, numai "inscrisuri noi".
Judecatoria Alba Iulia apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata. Arata in acest sens ca, prin restrangerea doar la
"inscrisuri noi" a mijloacelor de proba admise in cadrul solutionarii
unei plangeri impotriva rezolutiei sau a ordonantei procurorului, nu este
incalcat dreptul la aparare si nici accesul liber la justitie al petentului,
avand in vedere solutiile care, in conformitate cu dispozitiile art. 278^1
alin. 8 din Codul de procedura penala, pot fi date de instanta unei astfel de
plangeri. Astfel, in ipoteza in care se constata ca urmarirea penala nu este
completa, instanta trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau a
redeschiderii urmaririi penale, procurorul fiind obligat sa se conformeze
dispozitiilor date de instanta, dreptul la aparare al petentului fiind in acest
fel garantat. De asemenea, atunci cand probele existente la dosar nu sunt
suficiente pentru judecarea cauzei, instanta retine cauza spre rejudecare,
dispozitiile privind judecata in prima instanta aplicandu-se in mod
corespunzator, ceea ce inseamna ca petentul are posibilitatea de a solicita
administrarea oricarei probe pe care o considera necesara. Totodata se arata ca
plangerea prevazuta de art. 278^1 din Codul de procedura penala a fost
conceputa de legiuitor ca o cale de atac in cadrul careia instanta analizeaza
legalitatea si temeinicia ordonantei sau a rezolutiei procurorului, asa incat
este firesc ca instanta, cu ocazia solutionarii acesteia, sa se raporteze la
"lucrarile si materialul din dosarul cauzei" care au fost avute in
vedere de catre procuror si pe care se intemeiaza solutia.
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit
dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si
functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificarile ulterioare, a fost
solicitat punctul de vedere al acestei institutii.
Guvernul apreciaza ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor
constitutionale, respectiv celor din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, invocate de autorul exceptiei. Ca
urmare, se considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate nu incalca
prevederile constitutionale ale art. 21, intrucat acestea, reglementand
plangerea impotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere
in judecata, asigura intocmai accesul liber la justitie. In ceea ce priveste
critica de neconstitutionalitate formulata in raport de dispozitiile art. 24
din Constitutie, se apreciaza ca aceasta este neintemeiata, intrucat textul de
lege supus controlului de constitutionalitate acorda partilor toate garantiile
procesuale, inclusiv dreptul de a fi asistate de un aparator in tot cursul
procesului penal. Referitor la prevederile art. 11 si 20 din Constitutie,
republicata, invocate de asemenea in motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate, se apreciaza ca acestea nu sunt incidente in cauza.
In concluzie, Avocatul Poporului considera ca exceptia este neintemeiata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
278^1 alin. 7 din Codul de procedura penala, potrivit carora: "Instanta,
judecand plangerea, verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza
lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi
prezentate."
Autorul exceptiei considera ca acest text legal este contrar prevederilor
constitutionale ale art. 11, 20, 21 si 24, care au urmatorul continut:
- Art. 11 "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu
buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din
dreptul intern.
(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte
cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai
dupa revizuirea Constitutiei.";
- Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si
libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in
care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
De asemenea, autorul exceptiei invoca si incalcarea prevederilor art. 7 si
8 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, referitoare la egalitatea in
fata legii, respectiv la dreptul persoanei la o satisfactie efectiva din partea
instantelor juridice nationale competente impotriva actelor care violeaza
drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute acesteia prin Constitutie si
lege, a prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si
a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil,
precum si a prevederilor art. 14 din Pactul international cu privire la
drepturile civile si politice, care consacra, de asemenea, garantii pentru
realizarea unui proces echitabil.
Examinand textul de lege criticat prin raportare la prevederile
constitutionale si la reglementarile internationale invocate in motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca nu exista nici o
contradictie intre acestea.
Astfel, limitarea mijloacelor de proba care pot fi administrate la
judecarea plangerii impotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de
netrimitere in judecata, realizata prin dispozitiile art. 278^1 alin. 7 din
Codul de procedura penala, este justificata avand in vedere natura juridica a
acestei plangeri, care nu vizeaza judecarea propriu-zisa a cauzei penale, ci
constituie un mijloc procedural prin care se realizeaza o examinare a
rezolutiei sau a ordonantei procurorului atacate, sub aspectul legalitatii
acesteia. Ca urmare, este firesc ca, in vederea solutionarii plangerii,
instanta sa verifice pe baza lucrarilor si a materialului existente in dosarul
cauzei, care au fost avute in vedere de procuror la emiterea ordonantei sau a
rezolutiei de netrimitere in judecata atacate, daca aceasta solutie a fost sau
nu dispusa cu respectarea dispozitiilor legale.
Asa fiind, nu poate fi primita critica potrivit careia dispozitiile art.
278^1 alin. 7 din Codul de procedura penala incalca dreptul de acces liber la
justitie, plangerea reglementata de dispozitiile art. 278^1 din Codul de
procedura penala fiind, in sine, o garantie a realizarii acestui drept.
Stabilirea unor reguli speciale de procedura in cazul judecarii plangerii
impotriva rezolutiei sau a ordonantei procurorului de netrimitere in judecata
(cum este si regula potrivit careia singurele probe admise sunt inscrisurile
noi) este realizata de legiuitor in exercitarea competentei sale
constitutionale si nu incalca liberul acces la justitie, Curtea Constitutionala
statuand in acest sens ca "legiuitorul poate institui, in considerarea
unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, ca si modalitatile de
exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justitie
presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a utiliza aceste
proceduri, in formele si in modalitatile instituite de lege". (Decizia
Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
Curtea retine totodata ca textul de lege criticat nu aduce atingere
dreptului la un proces echitabil, respectiv dreptului la aparare, asa cum sunt
acestea consfintite de prevederile constitutionale si de reglementarile
internationale invocate, cata vreme petentul are deplina libertate de a
demonstra in fata instantei de judecata nelegalitatea actului atacat, in raport
de lucrarile si materialul din dosarul cauzei, precum si posibilitatea
prezentarii unor probe suplimentare fata de cele deja administrate, respectiv
"inscrisuri noi".
Faptul ca aceste drepturi fundamentale nu sunt cu nimic ingradite prin
dispozitiile legale supuse criticilor de neconstitutionalitate rezulta si din
reglementarea, prin dispozitiile art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedura
penala, a solutiilor ce pot fi date de instanta plangerii impotriva
rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata. Astfel,
indiferent de solutia pronuntata, instanta de judecata apreciaza si cu privire
la probele administrate in dosarul de urmarire penala, inclusiv sub aspectul
daca acestea sunt sau nu suficiente pentru a fundamenta solutia organului de
cercetare penala. Admitand plangerea si desfiintand rezolutia sau ordonanta
atacata, instanta poate sa dispuna fie trimiterea cauzei procurorului "in
vederea inceperii sau a redeschiderii urmaririi penale, dupa caz" [art.
278^1 alin. 8 lit. b) din Codul de procedura penala], fie, atunci cand probele
existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, retinerea cauzei spre
judecare, "dispozitiile privind judecarea in prima instanta si caile de
atac, aplicandu-se in mod corespunzator". [art. 278^1 alin. 8 lit. b) din
Codul de procedura penala]. In ambele situatii, atat dreptul la aparare, cat si
dreptul la un proces echitabil al petentului sunt pe deplin asigurate, acesta
avand posibilitatea sa se prevaleze de toate garantiile procesuale ce
caracterizeaza aceste drepturi, inclusiv de posibilitatea de a solicita
administrarea oricarui mijloc de proba prevazut de lege. Chiar si in situatia
in care instanta, in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedura
penala, "respinge plangerea, prin sentinta, mentinand solutia din
rezolutia sau ordonanta atacata", atat dreptul la aparare, cat si dreptul
la un proces echitabil al petentului sunt garantate prin posibilitatea data de
dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala de a ataca, cu
recurs, hotararea instantei de judecata.
De altfel, Curtea s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedura penala prin Decizia
nr. 354 din 23 septembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2004, statuand ca aceste dispozitii sunt
constitutionale. Atat considerentele, cat si solutia pronuntata in aceasta
decizie isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, neintervenind elemente
noi de natura sa duca la reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin.
7 din Codul de procedura penala, ridicata de Eugeniu Trif in Dosarul nr.
41/2004 al Judecatoriei Alba Iulia.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 12 octombrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu