DECIZIE Nr. 408 din 14 iulie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin.
(1) din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de
utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 706 din 4 august 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Dana Titian - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind
introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania,
exceptie ridicata de Ion Manole si Constantin Paunescu in Dosarul nr.
2.011/CAF/2005 al Tribunalului Arges - Sectia civila.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ridicate, aratand ca dispozitiile legale criticate nu
contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si ale art. 44 alin. (1) si (2) din
Constitutie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 25 aprilie 2005, pronuntata in Dosarul nr.
2.011/CAF/2005, Tribunalul Arges - Sectia civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4
alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului
de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, exceptie ridicata de
Ion Manole si Constantin Paunescu intr-o cauza avand ca obiect solutionarea
unei plangeri impotriva unui act administrativ prin care autorilor exceptiei li
s-a refuzat plata tarifului de utilizare a retelei de drumuri publice numai pe
durata folosirii acesteia.
In motivarea exceptiei, autorii acesteia sustin ca prevederile art. 4 alin.
(1) din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 "afecteaza drepturile [...]
economice [ale autorilor exceptiei si] anihileaza egalitatea de sanse de care
ar trebui sa se bucure toti cetatenii Romaniei", in conformitate cu
dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie.
Autorii exceptiei arata ca textul de lege criticat impunand tuturor
utilizatorilor romani plata tarifului de utilizare a retelei de drumuri
nationale din Romania pe o perioada de 12 luni, indiferent de perioada de
folosire a acesteia, cu exceptia "vehiculelor expres prevazute in lege sau
atunci cand vehiculul este radiat din circulatie", nu tine cont de
"specificul activitatii din apicultura in general si a stuparitului
pastoral in special, [aceste activitati realizandu-se] sezonier in perioada
lunilor aprilie - august, cand se efectueaza maximum 7 - 10 operatiuni de
transport al albinelor la diverse baze melifere, durata unui [asemenea
transport] neputand depasi 5 - 6 ore in decursul unei zile, intrucat ar
periclita viata materialului biologic". In consecinta, "se elimina
egalitatea de sanse oferita tuturor cetatenilor atat timp cat un utilizator
care deruleaza o afacere utilizand drumul national pentru activitati de
transport timp de 12 luni [are] posibilitatea realizarii unui castig proportional
si cu continuitate", in timp ce autorii exceptiei, datorita specificului
activitatii economice desfasurate, nu au "posibilitatea reala de a o
realiza cu continuitate, profitul fiind diminuat corespunzator".
Totodata autorii exceptiei considera ca "daca un cetatean roman intra
in posesia unui vehicul inmatriculat in strainatate, il poate utiliza in scop
personal, folosind drumurile publice o zi, 7 zile, 30 de zile [si] este obligat
sa plateasca tariful de utilizare pentru aceasta perioada, iar [autorii exceptiei],
in aceleasi conditii si cu aceleasi vehicule [inmatriculate in Romania]"
sunt obligati sa plateasca tariful de utilizare a retelei de drumuri nationale
din Romania pe o perioada de 12 luni. In consecinta, "cel care are
vehiculul inmatriculat in strainatate se bucura de privilegii in raport cu
utilizatorul roman".
Se mai apreciaza ca plata acestei taxe este echivalenta cu efectuarea unei
plati nedatorate, contrar prevederilor art. 1092 din Codul civil, potrivit
caruia orice plata presupune o datorie".
Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile Codului fiscal "obliga
proprietarii mijloacelor de transport sa plateasca un impozit anual pentru
acestea, indiferent daca le au inscrise in circulatie, daca circula sau nu cu
ele, daca le utilizeaza sau nu in scopuri profitabile sau neprofitabile".
Astfel, obligarea autorilor exceptiei "de a plati tariful de utilizare
pentru 12 luni in conditiile in care beneficiaza de drumurile nationale
proprietate publica a statului numai 7 - 10 zile pe an (deci si pentru perioada
cat nu sunt folosite in interes de transport) inseamna ca [acestia sunt]
obligati la plata de doua ori a impozitului pe autovehicule, o data ca taxa si
impozit local si o data ca tarif impus pentru perioada de neutilizare,
instituindu-se [astfel] un regim discriminatoriu in raport cu ceilalti
utilizatori permanenti".
De asemenea, se arata ca exista anumite necorelari legislative intre
prevederile art. 1 alin. (7), ale art. 1 alin. (8) si ale art. 4 alin. (1) din
Ordonanta Guvernului nr. 15/2002.
Tribunalul Arges - Sectia civila considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este intemeiata, intrucat prevederile legale criticate
"au caracter discriminatoriu pentru utilizatorii romani, in sensul ca,
stabilind obligatia de plata a taxelor pentru 12 luni, incalca dispozitiile
art. 1 alin. (7) si (8) din lege, taxa [trebuind sa fie] datorata in raport cu
perioada de utilizare de o zi, 7 zile, 30 de zile, 6 luni, 12 luni".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In argumentarea acestui punct de vedere, se arata ca dispozitiile legale
criticate nu incalca textul art. 16 din Constitutie, intrucat "se aplica
tuturor celor aflati in situatia prevazuta in ipoteza normei legale, respectiv
utilizatorii romani, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare".
Totodata Guvernul arata ca, in conformitate cu jurisprudenta Curtii
Constitutionale, "principiul egalitatii in drepturi si al nediscriminarii
nu are semnificatia introducerii uniformitatii in ceea ce priveste tratamentul
juridic aplicabil subiectelor de drept", astfel incat "reglementarea
diferita cu privire la utilizatorii romani si straini [a achitarii tarifului de
utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania] se intemeiaza rational si
obiectiv pe faptul ca utilizatorii straini sunt persoane nerezidente in
Romania, durata de utilizare a drumurilor nationale din Romania de catre
acestia fiind una temporara".
In ceea ce priveste invocarea unor neconcordante intre prevederile art. 4
alin. (1), respectiv ale art. 1 alin. (7) si (8) din Ordonanta Guvernului nr.
15/2002, Guvernul apreciaza ca aceste aspecte "se refera la modul de
aplicare si interpretare a legii [...], sub acest aspect exceptia fiind
inadmisibila".
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata
este neintemeiata, intrucat "prevederile legale indicate referitoare la
tariful de utilizare care trebuie achitat pentru perioada de parcurs si
stationare nu contin elemente de natura sa determine un tratament inegal sau
discriminatoriu intre utilizatorii de vehicule inmatriculate in Romania si se
aplica, in mod egal, tuturor celor aflati in situatia prevazuta de ipoteza
normei legale, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare".
Totodata, pentru determinarea intelesului principiului egalitatii, Avocatul
Poporului invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 283 din 3 iulie 2003.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
4 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului
de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 424/2002, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002. Ulterior, prevederile
legale criticate au fost modificate prin dispozitiile art. I pct. 4 din
Ordonanta Guvernului nr. 51/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 680 din 28 iulie 2004, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 415/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.002 din 1 noiembrie 2004 si, in prezent, au urmatorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Utilizatorii romani vor achita distribuitorilor tariful
de utilizare, obligatoriu pentru perioade de parcurs si stationare de cate 12
luni, cu posibilitatea achitarii in 4 rate trimestriale."
Textul constitutional invocat in mod expres in sustinerea exceptiei este
cel al art. 16 alin. (1). Totusi, Curtea observa ca, prin referirile pe care le
fac autorii exceptiei in motivarea criticii lor cu privire la plata nedatorata,
acestia, in mod indirect, invoca in sustinerea exceptiei si incalcarea
dispozitiilor art. 44 alin. (1) si (2) teza intai din Constitutie. Textele
constitutionale considerate a fi incalcate au urmatorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
- Art. 44 alin. (1) si (2) teza intai: "(1) Dreptul de proprietate,
precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele
acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. [...]."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca, in
esenta, autorii acesteia apreciaza ca obligatia impusa tuturor utilizatorilor
romani de plata a tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din
Romania pe o perioada de 12 luni, indiferent de perioada de folosire a acesteia,
fara a se tine seama de specificul activitatii economice pe care acestia o
desfasoara, este de natura a incalca dispozitiile constitutionale privind
egalitatea in drepturi si dreptul la proprietate.
Curtea observa ca, potrivit expunerii de motive a Guvernului la Legea nr.
424/2002, Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 a fost emisa pentru aplicarea in
Romania a prevederilor Directivei 1999/62/EC a Parlamentului European si a
Consiliului din 17 iunie 1999 privind taxarea vehiculelor grele de marfa pentru
utilizarea anumitor infrastructuri, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. 187 din 20 iulie 1999. In conformitate cu textul art. 6 pct. 2
lit. a) din Directiva mentionata, statele membre ale Uniunii Europene pot
aplica reduceri sau exceptari la plata tarifului de utilizare a drumurilor
vehiculelor folosite in scopul apararii civile sau nationale, a celor folosite
de pompieri si alte servicii de urgenta, a celor ale politiei sau a vehiculelor
folosite pentru intretinerea drumurilor, prevedere ce se reflecta in textul
art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002. De asemenea, Curtea observa ca,
potrivit dispozitiilor art. 6 pct. 2 lit. b) din aceeasi directiva, reduceri
sau exceptari la plata tarifului de utilizare a drumurilor vehiculelor se pot
acorda si "vehiculelor care circula numai in mod ocazional pe drumurile
publice ale statului membru in care sunt inmatriculate si sunt utilizate de
persoanele fizice sau juridice a caror activitate principala nu este
transportul bunurilor, cu conditia ca transporturile efectuate de aceste
vehicule sa nu cauzeze distorsiuni ale concurentei, sub rezerva acordului
Comisiei". In consecinta, Curtea constata ca legiuitorul a inteles sa nu
acorde aceasta facilitate vehiculelor in cauza in considerarea faptului ca are
dreptul exclusiv sa aprecieze asupra reducerilor sau exceptiilor de la plata
tarifului de utilizare a drumurilor publice, atat in cadrul libertatii de
legiferare, cat si in raport cu prevederile directivei mentionate, cu conditia
existentei acordului Comisiei.
Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei sale, in acord cu cea a Curtii
Europene a Drepturilor Omului, principiul egalitatii presupune aplicarea in mod
imperativ a aceluiasi regim juridic unor situatii care, in functie de scopul
urmarit, nu sunt diferite, fiind vorba de situatii similare. In consecinta,
Curtea constata ca neaplicarea unor scutiri sau reduceri de la plata tarifului
de utilizare a drumurilor publice, avand in vedere faptul ca scopul art. 4
alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 a fost acela de a impune un
tarif uniform tuturor utilizatorilor romani, nu este de natura a incalca
prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie.
De asemenea, Curtea retine ca aplicarea unui tratament diferentiat
utilizatorilor straini in raport cu utilizatorii romani, in ceea ce priveste
achitarea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania,
este justificata in mod obiectiv si rational prin faptul ca pentru vehiculele
inmatriculate in strainatate exista posibilitatea obiectiva a verificarii
duratei de utilizare a drumurilor publice, in raport cu data intrarii si
iesirii din tara, in timp ce pentru vehiculele inmatriculate in tara nu se
poate exercita practic un control asupra duratei reale a utilizarii retelei de
drumuri publice. In consecinta, Curtea constata ca nici din acest punct de
vedere nu se pune problema incalcarii dispozitiilor art. 16 alin. (1) din
Constitutie.
Totodata Curtea retine ca prevederile criticate nu opereaza nicidecum un
transfer de proprietate, astfel incat nici dispozitiile constitutionale
referitoare la dreptul de proprietate nu sunt incalcate.
In ceea ce priveste critica autorilor exceptiei in sensul existentei unor
necorelari legislative intre anumite dispozitii ale Ordonantei Guvernului nr.
15/2002, Curtea retine ca, in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
instanta de contencios constitutional realizeaza un control de
constitutionalitate a legilor si altor acte normative, problemele privind
coordonarea legislativa revenind autoritatii legiuitoare.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1)
din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de
utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, exceptie ridicata de Ion
Manole si Constantin Paunescu in Dosarul nr. 2.011/CAF/2005 al Tribunalului
Arges - Sectia civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iulie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Benke Karoly