Decizia Nr.40 din 03.02.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 143 din 26 februarie 2015

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Ingrid Alina Tudora	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Florin Gheorghe Hudrea în Dosarul nr. 5.031/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 942D/2014.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar note scrise prin care reiterează motivele de neconstituţionalitate invocate în faţa instanţei de judecată, în sensul admiterii acesteia.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că autorul acesteia îşi fundamentează critica pe o confuzie între instituţia administrării probelor prin avocat sau consilier juridic şi instituţia reprezentării/asistării părţilor prin avocaţi, care ţine de exercitarea dreptului la apărare. Apreciază că soluţia legislativă criticată este pe deplin justificată, ea având în vedere încurajarea părţilor de a recurge la o astfel de procedură de administrare a probelor, degrevând instanţele judecătoreşti de o fază a cercetării procesului, fază care se poate realiza, astfel, în condiţii de celeritate. Ca atare, soluţia de restituire totală sau parţială a taxelor judiciare de timbru are o justificare legitimă raportată la scopul urmărit de legiuitor şi nu reprezintă o încălcare a normelor constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:5. Prin Încheierea din 11 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.031/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florin Gheorghe Hudrea într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, în contradictoriu cu Guvernul României.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 45 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale şi contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece prevăd faptul că taxa judiciară de timbru se restituie doar în cazul în care probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici, nu şi atunci când acţiunea este susţinută personal de către reclamant, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o situaţie discriminatorie.7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neîntemeiată. Astfel, arată că prin prevederile legale deduse controlului de constituţionalitate legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite, în condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea procedurii de judecată intră în competenţa sa exclusivă.10. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 45 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituţionale. În acest sens, apreciază că nu există o discriminare între părţile care îşi formulează singure propriile apărări şi părţile care, prin avocat sau consilier juridic, au uzat de procedura administrării probelor în modalitatea reglementată de art. 366-388 din Codul de procedură civilă.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi care au următorul conţinut:
(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: [...]h)când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici; 14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reglementează situaţiile în care poate interveni restituirea integrală, parţială sau proporţională a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, precum şi procedura care trebuie urmată pentru redobândirea lor, în prezenta cauză fiind criticată ipoteza prevăzută la alin. (1) lit. h) a acestui articol, când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici, situaţie în care se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluţionat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.16. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste prevederi legale sunt discriminatorii, deoarece prevăd posibilitatea ca taxa judiciară de timbru să se restituie în cazul în care probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici, dar nu şi atunci când acţiunea este susţinută personal de către reclamant.17. Faţă de critica formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele care vor fi arătate în cele ce urmează.18. Codul de procedură civilă - Legea nr. 134/2010 - consacră regula potrivit căreia administrarea probelor se face în faţa instanţei de judecată sesizate, în camera de consiliu, dacă legea nu dispune altfel (art. 261), în ordinea stabilită de instanţă, înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului (art. 260). Astfel, în situaţia în care partea optează pentru reprezentarea propriilor interese în faţa instanţei de judecată, administrarea probelor se va face în faţa instanţei de judecată, potrivit principiului nemijlocirii, înlesnind instanţei cunoaşterea directă a probelor ce vor putea fundamenta temeinicia hotărârii pronunţate; aceasta presupune declanşarea unui proces, implică o serie de cheltuieli şi, în consecinţă, dat fiind tocmai caracterul de serviciu public al justiţiei, care nu poate fi învestită în mod gratuit, legiuitorul a apreciat că restituirea taxei de timbru în această situaţie nu se justifică.19. Pe de altă parte, administrarea probelor de către avocaţi sau consilieri juridici, instituţie introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, din perspectiva căreia a fost formulată critica de neconstituţionalitate din prezenta cauză, reprezintă o procedură derogatorie de la dreptul comun în materie de probaţiune, consacrată în cartea a II-a, cap. I, secţiunea a II-a, subsecţiunea a 4-a din Codul de procedură civilă, în art. 366-388. Această procedură le conferă avocaţilor, respectiv consilierilor juridici care reprezintă părţile, posibilitatea ca, în anumite condiţii, să administreze ei înşişi dovezile necesare pentru soluţionarea cauzei civile. Prin introducerea posibilităţii administrării probelor prin avocaţi se creează doar o aparentă excepţie de la principiul nemijlocirii din procesul civil, deoarece întreaga operaţiune de cercetare a probelor se realizează sub controlul şi aprobarea instanţei de judecată.20. În contextul celor mai sus menţionate, Curtea reţine că există două modalităţi distincte de administrare a probelor, şi anume o primă situaţie în care părţile aleg să îşi probeze, personal, pretenţiile şi apărările în faţa instanţei de judecată, şi o a doua modalitate, derogatorie de la dreptul comun în materie de probaţiune, reprezentată de procedura administrării probelor prin avocat sau consilier juridic, astfel cum aceasta este reglementată în cuprinsul art. 366-388 din Codul de procedură civilă.21. Prin procedura administrării probelor de către avocaţi sau consilieri juridici, legiuitorul a avut în vedere soluţionarea cu celeritate a litigiilor deduse judecăţii, o mai mare responsabilizare a părţilor şi a celor care asistă sau reprezintă interesele acestora pe plan procesual şi, nu în cele din urmă, decongestionarea instanţelor de judecată în această etapă a administrării probelor. Aşa fiind, Curtea apreciază că reglementarea legală criticată cuprinsă în art. 45 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reprezintă o măsură de politică legislativă care îşi găseşte justificarea în intenţia legiuitorului de a degreva instanţa de judecată de o parte din atribuţii şi „delegarea“ acestora în sarcina avocaţilor/ consilierilor juridici.22. În consecinţă, având în vedere cele două modalităţi distincte de administrare a probelor, respectiv situaţia când probele sunt administrate de către avocaţi sau consilieri juridici, potrivit procedurii derogatorii reglementate prin art. 366-388 din Codul de procedură civilă, şi cea în care partea optează pentru reprezentarea nemijlocită a propriilor interese în faţa instanţei de judecată, situaţie în care se găseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât nu există o situaţie comparabilă între aceste două proceduri, Curtea apreciază că nu poate fi reţinută critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, în sensul instituirii unei situaţii discriminatorii prin art. 45 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prevederile legale criticate aplicându-se în egală măsură persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică.23. De altfel, prin Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005, spre exemplu, Curtea a reţinut că, „în considerarea dispoziţiilor art. 139 alin. (1) din Constituţie, este la latitudinea legiuitorului stabilirea atât a modului de timbrare a cererilor, cât şi a cazurilor în care se justifică restituirea taxei de timbru“. În acelaşi sens, este şi Decizia nr. 480 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2014, prin care Curtea a statuat că restituirea taxele judiciare de timbru „reprezintă o opţiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcţie de specificul situaţiilor concrete“.24. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin Gheorghe Hudrea în Dosarul nr. 5.031/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 45 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 3 februarie 2015.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora