Decizia Nr.397 din 26.04.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36, art. 37, art. 64 alin. (5) şi art. 72 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Energie&Eco Pyt“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.310/98/2011/a1 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.517D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că nu corespunde exigenţelor dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 4 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 2.310/98/2011/a1, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36, art. 37, art. 64 alin. (5) şi art. 72 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Energie&Eco Pyt“ - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii împotriva hotărârii adunării generale a creditorilor, întemeiată pe prevederile Legii nr. 85/2006.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că refuzul de o manieră obstructivă de a i se permite exercitarea dreptului la vot în adunarea generală a creditorilor, precum şi procedura neprevăzută de lege - aceea de consultare a celorlalţi creditori în vederea consemnării susţinerii de nelegalitate a adunării şi obstrucţionarea dreptului la cuvânt în adunarea creditorilor conduc la concluzia unei lipse de imparţialitate a administratorului judiciar. Or, dreptul la libera exprimare şi dreptul la vot, dar şi de a accede în comitetul creditorilor nu este îngrădit nici prin legea specială şi nici prin Constituţie.Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 36, art. 37, art. 64 alin. (5) şi art. 72 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 36: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.“;

– Art. 37: „În vederea aplicării prevederilor art. 36, prin sentinţa de deschidere a procedurii judecătorul-sindic va dispune comunicarea acesteia către instanţele judecătoreşti în a căror jurisdicţie se află sediul debitorului declarat la registrul comerţului şi tuturor băncilor unde debitorul are deschise conturi.“;

– Art. 64 alin. (5): „(5) Titularii creanţelor sub condiţie suspensivă la data deschiderii procedurii, inclusiv creanţele a căror valorificare este condiţionată de executarea în prealabil a debitorului principal, vor fi îndreptăţiţi să voteze şi să participe la distribuiri numai după îndeplinirea condiţiei respective.“;

– Art. 72 alin. (3): „(3) Tabelul preliminar de creanţe va fi, totodată, afişat de grefă la uşa instanţei, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de afişare, şi va fi comunicat debitorului. După afişare, creditorii înscrişi în tabelul preliminar de creanţe pot participa la adunările creditorilor.“În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt menţionate prevederile constituţionale referitoare la dreptul la liberă exprimare şi dreptul la vot. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă următoarele: Pe de o parte, autoarea acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, respectiv nu indică textele constituţionale pretins a fi încălcate, ci face o trimitere generică la încălcarea dreptului la vot şi la libera exprimare în adunarea generală a creditorilor şi în comitetul creditorilor, expunând situaţia de fapt a speţei, neexistând nicio legătură între textele criticate şi prevederile constituţionale menţionate. În aceste condiţii, Curtea constată că textele de referinţă invocate nu sunt suficient de precise şi clare, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, cum, de altfel, a statuat şi prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012. De asemenea, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate trebuie să îndeplinească anumite exigenţe de ordin structural, respectiv autorul acesteia trebuie să indice textul legal criticat, prevederile constituţionale considerate a fi încălcate şi motivarea în concret a pretinsei contrarietăţi a textului dedus controlului de constituţionalitate. Simpla menţionare a unor texte constituţionale nu satisface exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate“. Pe de altă parte, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate are în vedere o omisiune legislativă, respectiv o completare a acestora în sensul stabilirii unei „proceduri neprevăzută de lege - aceea de consultare a celorlalţi creditori în vederea consemnării susţinerii de nelegalitate a adunării“. Referitor la omisiunea legislativă, Curtea observă că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Faţă de cele prezentate, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum este formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36, art. 37, art. 64 alin. (5) şi art. 72 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Energie&Eco Pyt“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.310/98/2011/a1 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 aprilie 2012. PREŞEDINTE, PETRE LĂZĂROIU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu