Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Decizia Nr.392 din 05.06.2019

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 privind implementarea Programului guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar"
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala a Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. din 19 iulie 2019



SmartCity1

Valer Dorneanu - preşedinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 privind implementarea Programului guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar", obiecţie formulată de Preşedintele României.2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.322 din 25 aprilie 2019 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.094A/2019.3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia precizează că înţelege să critice sub aspect intrinsec unele prevederi cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 privind implementarea Programului guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar", care a fost integrată în totalitate în legea de aprobare adoptată de Parlament, menţionând că în jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale s-a statuat că viciile de neconstituţionalitate ale unei ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă emise de Guvern nu pot fi acoperite prin aprobarea ei prin lege de către Parlament (Decizia nr. 584 din 13 iunie 2007).4. Astfel, cu privire la prevederile art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, se susţine că încalcă dispoziţiile art. 26, prin raportare la art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie. În argumentarea acestei critici se arată că Programul guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar" are ca obiect înfiinţarea unui cont special de economisire sub formă de depozit, ai cărui beneficiari sunt cetăţenii români care nu au împlinit vârsta de 18 ani. Art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 prevede aspecte ce ţin de deschiderea contului individual de economii Junior Centenar, precizându-se că pe numele copilului se deschide automat la unităţile Trezoreriei Statului contul individual de economii Junior Centenar, fără a fi necesară o cerere din partea unuia dintre părinţi, din partea reprezentantului legal al copilului sau a împuternicitului acestuia, iar coordonatele contului individual de economii Junior Centenar şi condiţiile de utilizare se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Conform art. 2 alin. (1) din Normele de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice, ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al preşedintelui Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză nr. 99/75/4/2019, în scopul deschiderii automate a acestor conturi, Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare transmite Trezoreriei Statului Sector 1 un fişier care conţine datele de identificare ale copiilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă, extrase din registrul naţional de evidenţă a persoanelor.5. Invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la incidenţa actelor obligatorii ale Uniunii Europene în cadrul controlului de constituţionalitate, respectiv Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015 şi Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, paragraful 72, autorul obiecţiei susţine încălcarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), care a devenit aplicabil începând cu data de 25 mai 2018. Precizează că actul european menţionat prezintă relevanţă constituţională prin raportare la dispoziţiile art. 26 din Constituţie potrivit cărora autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.6. În acest sens, arată că, în conformitate cu art. 6 alin. (1) lit. c) din Regulamentul general pentru protecţia datelor, „Prelucrarea este legală numai dacă şi în măsura în care se aplică cel puţin una dintre următoarele condiţii: (...) (c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului". Aşadar, printre condiţiile unei prelucrări legale se regăseşte şi cazul în care operatorul are o obligaţie legală în acest sens, cum este şi situaţia de faţă, în care Trezoreria Statului este obligată să creeze conturi pentru fiecare minor din România. Cu toate acestea, Regulamentul general privind protecţia datelor instituie o serie de garanţii cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Potrivit art. 14 din acesta, în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obţinute de la persoana vizată, operatorul furnizează persoanei vizate anumite informaţii, printre care, cu titlu de exemplu, se numără: identitatea şi datele de contact ale operatorului şi, după caz, ale reprezentantului acestuia; datele de contact ale responsabilului cu protecţia datelor, după caz; scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal, precum şi temeiul juridic al prelucrării; categoriile de date cu caracter personal vizate; destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, după caz. Prevederile art. 14 alin. (2)-(4) din regulament dezvoltă această obligaţie de informare pe care operatorul de date cu caracter personal o are. În acelaşi timp, art. 14 alin. (5) lit. c) din acelaşi regulament instituie o excepţie de la obligaţia de informare în situaţia în care „obţinerea sau divulgarea datelor este prevăzută în mod expres de dreptul Uniunii sau de dreptul intern sub incidenţa căruia intră operatorul şi care prevede măsuri adecvate pentru a proteja interesele legitime ale persoanei vizate".7. Prin urmare, dacă o astfel de prelucrare a datelor este prevăzută de dreptul intern, ea trebuie să fie reglementată de o asemenea manieră încât să prevadă şi garanţii sau măsuri adecvate pentru a proteja interesele legitime ale persoanei vizate care, în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, lipsesc. Or, prelucrarea unui asemenea volum de date - practic, toate datele personale ale tuturor minorilor din România - în lipsa oricăror garanţii prevăzute în lege cu privire la securitatea acestora, nu numai că este o operaţiune care contravine normei europene precizate, dar este şi una disproporţionată, prin raportare la volumul de date şi la faptul că prelucrarea vizează toţi minorii din România, chiar dacă doar o parte dintre reprezentanţii lor legali vor opta în mod efectiv pentru acest program guvernamental şi vor beneficia de acesta. Apreciază că, pentru respectarea principiului proporţionalităţii, legiuitorul ar fi putut să reglementeze un mecanism prin care datele personale să fie folosite şi prelucrate în scopul creării unui cont la Trezoreria Statului doar în cazul în care potenţialii beneficiari, prin reprezentanţii lor legali, îşi manifestau interesul şi îşi exprimau un acord de voinţă pentru participarea la acest program guvernamental. Mai mult, prevederi din Regulamentul general de protecţie a datelor, cum sunt cele ale art. 32 referitoare la securitatea prelucrării datelor, impun operatorilor asigurarea unui nivel de securitate corespunzător riscului pentru drepturile şi libertăţile persoanelor fizice.8. Autorul obiecţiei mai arată că sintagma „coordonatele contului individual (...) şi condiţiile de utilizare", care se referă la elementele care se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, este una neclară, nerezultând cu exactitate ce anume se publică pe site-ul instituţiei şi dacă aceste coordonate ale contului includ date cu caracter personal, caz în care s-ar aduce o atingere directă dreptului la viaţă privată al minorilor.9. Având în vedere reglementarea lacunară şi disproporţionată în raport cu scopul urmărit, se susţine că prevederile art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 încalcă art. 26 din Constituţie, prin raportare la obligaţiile statului român ce decurg din art. 148 alin. (2) şi (4) din Legea fundamentală şi din prevederile Regulamentului general privind protecţia datelor.10. O a doua critică de neconstituţionalitate formulată vizează prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din ordonanţa de urgenţă care stabilesc modul de deschidere a conturilor individuale de economii Junior Centenar, precum şi modalitatea în care se pot realiza depunerile de sume de bani în aceste conturi, precum şi art. 2 alin. (6) din aceeaşi ordonanţă, care stabileşte că sumele existente în contul individual de economii Junior Centenar nu pot fi retrase până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, enumerând situaţiile care constituie excepţii de la această regulă. În legătură cu acestea se susţine că sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5), art. 44 şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.11. Autorul obiecţiei apreciază, în primul rând, că nu este clară natura juridică a raportului reglementat prin lege între beneficiarii programului şi statul român, reprezentat prin Trezoreria Statului. Prin modul în care Programul guvernamental „Junior Centenar" este reglementat, contractul dintre reprezentanţii legali ai minorilor şi Trezorerie se aseamănă cu un contract de adeziune, clauzele sale esenţiale fiind prestabilite, cealaltă parte neavând decât să le accepte ca atare, similar prevederilor art. 1.175 din Codul civil. Cu toate acestea, dispoziţiile ordonanţei de urgenţă prevăd drepturi şi obligaţii proprii mecanismului nou-instituit, ceea ce conduce la concluzia că între beneficiari, prin reprezentanţii lor legali, şi Trezoreria Statului s-ar încheia un contract nenumit, căruia, potrivit art. 1.168 din Codul civil i se aplică prevederile generale din cod, iar dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult. Or, din analiza prevederilor ordonanţei de urgenţă nu rezultă cu claritate natura juridică a acestui contract şi nici dacă în urma depunerilor de sume în conturile beneficiarilor este transferat dreptul de proprietate asupra sumelor de bani.12. Sub acest aspect, arată că, într-o primă situaţie, aceea în care dreptul de proprietate asupra sumelor de bani depuse nu este transferat către Trezoreria Statului, nu este clar care este momentul la care iau naştere drepturile şi obligaţiile celor două părţi şi nici când este exprimat consimţământul pentru încheierea contractului, condiţie esenţială pentru validitatea unui astfel de contract. Dacă în cazul unui contract de depozit există o manifestare de voinţă şi un consimţământ al deponentului pentru încheierea unui contract de depozit, în cazul de faţă, conturile sunt deschise în mod automat la Trezoreria Statului. Din această perspectivă, nu este clar dacă raportul juridic dintre beneficiar şi Trezoreria Statului ia naştere chiar prin efectul legii sau, din contră, se naşte la momentul primei depuneri în contul respectiv. Susţine că s-ar putea deduce că Trezoreria Statului nu poate folosi sumele de bani depuse, nefiind realizat un transfer al dreptului de proprietate, iar beneficiarul îşi păstrează prerogativa dispoziţiei acestora. 13. Normele de aplicare ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 cuprind unele elemente de bază ale raportului contractual, care, din modul său de reglementare, rezultă că este apropiat unuia de adeziune. Autorul obiecţiei apreciază însă că simpla depunere a unei sume de bani de către reprezentantul legal al minorului nu poate echivala cu o acceptare fără rezerve a unei oferte de a contracta şi nici cu un consimţământ exprimat în mod expres. De asemenea, în cazul în care prima depunere se realizează de către o altă persoană (spre exemplu, o rudă a minorului), aceasta nu poate echivala cu exprimarea consimţământului din partea reprezentantului legal al beneficiarului.14. În ipoteza în care s-ar interpreta că mecanismul nou-instituit presupune un transfer al dreptului de proprietate, prin modul său de reglementare, acesta se apropie de dispoziţiile care reglementează depozitul de fonduri. Potrivit art. 2.191 alin. (1) din Codul civil care reglementează depozitul de fonduri, prin constituirea unui depozit de fonduri la o instituţie de credit, aceasta dobândeşte proprietatea asupra sumelor de bani depuse şi este obligată să restituie aceeaşi cantitate monetară, de aceeaşi specie, la termenul convenit sau, după caz, oricând, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de părţi ori, în lipsă, de uzanţe. În acelaşi timp, art. 2.184 din Codul civil reglementează dreptul de a dispune de soldul creditor în orice moment, cu respectarea termenului de preaviz, dacă acesta a fost convenit de părţi. Aşadar, normele de drept comun stabilesc posibilitatea deponentului de a dispune de suma respectivă, cu respectarea unui termen de preaviz. Cu toate acestea, prin efectul prevederilor art. 2 alin. (6) din actul normativ criticat, este instituită o interdicţie de retragere a sumelor depuse până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, cu unele excepţii, care se referă la starea de sănătate a titularului sau la decesul acestuia. Din modalitatea în care normele criticate sunt redactate, este posibilă şi interpretarea conform căreia, prin depunerea sumei de bani, reprezentantul legal sau celelalte persoane care fac o depunere renunţă la prerogativa dispoziţiei din conţinutul dreptului de proprietate. Or, o atare renunţare trebuie să fie realizată pe baza unui consimţământ informat al persoanei respective.15. Autorul obiecţiei apreciază că, din modul în care acest mecanism este reglementat, prevederile art. 1 alin. (3), alin. (5) şi art. 2 alin. (6) încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Arată că, în situaţia în care nu are loc un transfer al dreptului de proprietate asupra sumelor de bani depuse, prin interdicţia de a dispune de respectivele sume de bani până la împlinirea vârstei de 18 ani de către beneficiar se aduce atingere chiar dreptului de proprietate. Precizează, în acest sens, că, în lumina art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, garantarea şi ocrotirea proprietăţii nu sunt realizate doar în raport cu alte persoane aflate pe poziţii de egalitate juridică în raport cu titularul dreptului, ci şi în raport cu statul sau unităţile administrativ-teritoriale şi cu măsurile care ar putea fi luate de acestea din poziţii de putere. Expresia acestei protecţii a dreptului de proprietate este dată de conţinutul art. 44 alin. (3) şi (4) din Constituţie care se referă atât la expropriere, cât şi la naţionalizarea bunurilor.16. Menţionează că, în aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, atunci când măsurile autorităţilor nu reprezintă o adevărată privare de proprietate, este important ca aceste măsuri să nu aducă atingere înseşi substanţei dreptului şi să respecte principiul proporţionalităţii între mijloacele folosite şi scopul urmărit - cerinţă a limitărilor dreptului de proprietate. Principiul proporţionalităţii derivă din necesitatea asigurării unui just echilibru între exigenţele generale ale comunităţii şi imperativele de apărare a drepturilor fundamentale ale individului.17. Din această perspectivă, arată că Programul guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar" a fost înfiinţat cu scopul de a consolida sistemul economic prin economisire şi de a asigura un surplus financiar pentru copii la vârsta de 18 ani. Cu toate acestea, interdicţia instituită de legiuitor prin conţinutul art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, aceea de a nu permite retragerea sumelor depuse până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, apare ca fiind disproporţionată în raport cu obiectivul urmărit. Acest aspect, corelat cu neclaritatea modului de punere în practică a mecanismului şi a momentului în care ia naştere raportul juridic între beneficiari şi stat în cadrul acestui program guvernamental, este de natură să aducă atingere chiar substanţei dreptului de proprietate, argument susţinut şi de faptul că singurele excepţii în care reprezentantul legal al minorului poate dispune de respectivele sume de bani sunt cele care privesc starea de sănătate a acestuia şi decesul, fără a lua în calcul alte cauze, cum ar fi un impas financiar al respectivei familii, nevoia de asigurare a altor cheltuieli ce îl privesc pe minor (cheltuieli de subzistenţă, cheltuieli educaţionale etc).18. Mai mult, norma menţionată contravine şi dispoziţiilor de drept comun prevăzute la art. 2.191 alin. (1) din Codul civil care reglementează depozitul de fonduri, ce prevăd posibilitatea deponentului de a primi suma de bani, la cerere, cu respectarea unui termen de preaviz.19. Chiar dacă măsura instituită prin acest program guvernamental este una ce stabileşte o limită legală în considerarea unui interes general - un interes economic al statului -, modul în care această limită legală este reglementată conduce la golirea de conţinut a dreptului. 20. Nu în ultimul rând, chiar dacă prima de la stat este una în valoare de 600 de lei, fiind unică pentru intervalul de un an de zile, potrivit art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, este instituit un plafon maxim de 100.000 de euro pentru depunerile în aceste conturi. Critică şi faptul că nu este reglementat niciun aspect referitor la situaţia în care sumele depuse în respectivele conturi provin din activităţi ilicite şi ar putea face obiectul confiscării, aspect ce demonstrează încă o dată încălcarea standardelor de calitate a legii.21. În consecinţă, apreciază că dispoziţiile art. 1 alin. (3), (5) şi (6) şi cele ale art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 încalcă şi prevederile art. 53 din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale, prin nesocotirea principiului proporţionalităţii.22. Cea de-a treia critică de neconstituţionalitate formulată vizează art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, susţinându-se că ar contraveni art. 1 alin. (5), art. 44 şi art. 53 din Constituţie şi art. 1 al Protocolului nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În motivarea criticii, se arată că textul menţionat instituie o obligaţie clară în sarcina adoptatorilor de a depune anual suma de 1.200 de lei în conturile minorilor adoptaţi deschise de Trezoreria Statului, încălcându-li-se dreptul de proprietate, fără ca aceştia să aibă posibilitatea de a opta pentru înscrierea sau nu în acest program guvernamental, spre deosebire de părinţii minorilor care nu sunt adoptaţi. Dacă în cazul minorilor care nu sunt adoptaţi nu este clar momentul la care se naşte raportul juridic ce priveşte acest program guvernamental şi nici momentul la care este exprimat un consimţământ în cunoştinţă de cauză, în situaţia minorilor adoptaţi, acest acord de voinţă lipseşte complet, adoptatorii fiind supuşi, prin efectul legii, la o sarcină financiară excesivă, încălcându-se în mod direct dreptul fundamental la proprietate.23. Mai mult, în Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei şi, în special, în capitolul VIII - Monitorizare şi activităţi postadopţie nu se regăseşte nicăieri o astfel de obligaţie în sarcina adoptatorului, cea de a depune anual o sumă de bani în scopul economisirii, într-un cont al persoanei adoptate. În aceste condiţii, legea supusă controlului de constituţionalitate stabileşte o nouă obligaţie în sarcina adoptatorului, în cadrul acestui mecanism de protecţie socială, cea de a depune 1.200 de lei anual în contul deschis automat de Trezoreria Statului. O astfel de prevedere instituie o limitare a exerciţiului dreptului de proprietate, contrară art. 53 din Constituţie.24. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.25. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ceea ce priveşte critica referitoare la lipsa garanţiilor pentru protecţia datelor cu caracter personal în cazul deschiderii automate a conturilor individuale de economii Junior Centenar, precizează că Trezoreria Statului Sector 1, ca structură de specialitate a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, are calitatea de operator de date cu caracter personal în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Ordonanţa Guvernului nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi potrivit anumitor ordine ale ministrului finanţelor publice, respectiv ale preşedintelui Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală. 26. Cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, art. 6 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) 2016/679 prevede că prelucrarea este legală numai dacă şi în măsura în care se aplică cel puţin una dintre condiţiile enumerate, respectiv prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului, astfel cum este situaţia în cazul de faţă, întrucât Trezoreria Statului Sector 1 preia datele cu caracter personal pentru îndeplinirea obligaţiei legale de a deschide conturile de economii.27. Referitor la invocarea, în motivarea obiecţiei, a dispoziţiilor art. 14 din Regulamentul (UE) 2016/679, care prevăd obligaţia operatorului de date cu caracter personal care nu au fost obţinute de la persoana vizată să furnizeze o serie de informaţii, printre care identitatea şi datele de contact ale operatorului, scopurile în care sunt preluate datele cu caracter personal, precum şi temeiul juridic al preluării, arată că, în conformitate cu alin. (3) lit. a) din cadrul aceluiaşi articol, operatorul trebuie să îşi îndeplinească obligaţia de informare într-un termen rezonabil după obţinerea datelor cu caracter personal, dar nu mai mare de o lună, ţinând-se seama de circumstanţele specifice în care sunt prelucrate datele cu caracter personal. Astfel, obligaţia de informare a persoanelor ale căror date cu caracter personal au fost obţinute trebuie îndeplinită ulterior obţinerii acestor date, iar condiţiile în care aceasta operează sunt reglementate expres în Regulamentul (UE) 2016/679, nefiind necesară o nouă detaliere în legea supusă controlului de constituţionalitate. 28. De asemenea, potrivit regulamentului menţionat, persoanele ale căror date cu caracter personal au fost obţinute au drept de acces la datele cu caracter personal, dreptul la rectificarea sau ştergerea datelor cu caracter personal, dreptul la restricţionarea prelucrării şi dreptul la opoziţie. Mai mult, datele cu caracter personal sunt păstrate atât timp cât este necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor legale, în raport cu persoana vizată şi pentru a asigura conformitatea cu obligaţiile legale instituite în sarcina Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală, după care sunt arhivate potrivit legislaţiei aplicabile.29. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 26 din Constituţie prin preluarea datelor cu caracter personal fără acordul persoanei vizate, face trimitere, mutatis mutandis, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 128 din 10 martie 2015, referitoare la stocarea datelor cu caracter personal în lipsa consimţământului expres al tuturor persoanelor aflate în sala de judecată, întrucât preluarea datelor cu caracter personal de către Trezoreria Statului Sector 1 reprezintă o obligaţie legală a acesteia, vizează toate persoanele care au vârsta până în 18 ani şi reprezintă o operaţiune care nu este de natură a aduce atingere dispoziţiilor art. 26 din Legea fundamentală. Totodată, dreptul de acces la datele prelucrate aparţine numai persoanelor ale căror date personale au fost preluate, nu şi terţilor.30. De asemenea, nu poate fi reţinută nici susţinerea autorului sesizării privitoare la pretinsa neclaritate a art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 pe considerentul că nu rezultă cu exactitate ce anume se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice şi dacă aceste coordonate ale contului includ date cu caracter personal, caz în care s-ar aduce o atingere directă dreptului la viaţă privată al minorilor. În acest sens, precizează că, în realitate, coordonatele contului individual de economii Junior Centenar sunt reprezentate de codul IBAN aferent contului şi denumirea acestuia, la fel ca în cazul oricărui alt cont deschis la Trezoreria Statului. În Instrucţiunile nr. 52.917 din 17 decembrie 2018*) privind coordonatele Contului individual de economii Junior Centenar care se deschide conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, emise de Ministerul Finanţelor Publice, este prevăzut că se deschide la Trezoreria Statului Sector 1, începând cu data de 1 ianuarie 2019, contul special de economisire sub formă de depozit 46.01.01 „Cont individual de economii Junior Centenar", iar Codul IBAN aferent este RO17TREZ70460101XXXXXXX.31. Cu privire la condiţiile de utilizare a Contului individual de economii Junior Centenar, arată că dispoziţiile art. 1 alin. (3) trebuie coroborate cu cele ale art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, care prevăd că procedura de deschidere, funcţionare şi de utilizare a conturilor individuale de economii Junior Centenar la unităţile Trezoreriei Statului, modalitatea de retragere a sumelor în situaţii excepţionale, precum şi metodologia de calcul şi modalitatea de acordare a dobânzilor aferente disponibilităţilor păstrate în conturile de depozit se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al preşedintelui Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. În acord cu aceste prevederi, condiţiile de utilizare au fost stabilite prin Ordinul nr. 99/75/4/2019 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018. Aşadar, apreciază că prevederile criticate nu aduc atingere dispoziţiilor art. 26 prin raportare la art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, deoarece norma este clară, iar condiţiile în care are loc prelucrarea datelor cu caracter personal, precum şi drepturile şi garanţiile persoanelor vizate sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679, nefiind necesară o nouă detaliere în legea supusă controlului de constituţionalitate.32. În ceea priveşte critica referitoare la faptul că nu rezultă cu claritate natura juridică a acestui contract şi nici dacă în urma depunerilor în contul beneficiarilor este transferat dreptul de proprietate asupra sumelor de bani, consideră că nu poate fi reţinută, întrucât dispoziţiile ordonanţei de urgenţă sunt foarte clare, prevăzând în mod expres că acest cont este de depozit. Apreciază că, având în vedere natura juridică de cont de depozit şi obiectul contractului reprezentat de sume de bani, discuţia prezentată în sesizare cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra sumelor de bani este irelevantă. Art. 2.105 *) Instrucţiunile nr. 52.917/2018 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.alin. (1) din Codul civil prevede regula comună în materia contractului de depozit atunci când sunt remise fonduri băneşti şi dispune că acestea devin proprietatea celui care le primeşte. De asemenea, în cazul depozitului bancar, art. 2.191 alin. (1) din Codul civil prevede că instituţia de credit dobândeşte proprietatea asupra sumelor de bani depuse. Astfel, nu există niciun dubiu cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra sumelor depuse. În consecinţă, susţinerile privitoare la atingerea dreptului de proprietate şi, implicit, a art. 44 şi a art. 53 din Legea fundamentală, în situaţia în care nu are loc un transfer al dreptului de proprietate asupra sumelor de bani depuse, prin interdicţia de a dispune de respectivele sume de bani până la împlinirea vârstei de 18 ani, sunt, de asemenea, irelevante.33. Mai arată că, întrucât contul individual de economii Junior Centenar este un cont de depozit care are scadenţa la împlinirea vârstei de 18 ani a beneficiarului, este un cont de depozit pe termen lung, în acord cu dispoziţiile legale care nu instituie un anumit termen maxim pentru scadenţă pe care contul de depozit să fie nevoit să îl respecte şi pe care dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 să îl încalce. În ceea ce priveşte interdicţia de retragere a sumelor existente în cont până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, arată că dispoziţiile criticate reprezintă norme speciale, care derogă de la dreptul comun reglementat în Codul civil. 34. Referitor la momentul naşterii raportului juridic dintre beneficiar şi Trezoreria Statului, susţine că acesta are loc la data depunerii în cont a primei sume de bani, astfel cum este reglementat în normele de aplicare ale ordonanţei de urgenţă. 35. Prin urmare, art. 1 alin. (3) şi alin. (5) şi art. 2 alin. (6) din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 nu încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece este prevăzută în mod expres natura juridică a contractului de depozit şi, de asemenea, reiese cu claritate că momentul la care contul este activat este cel al depunerii primei sume de bani. Totodată, având în vedere că dreptul de proprietate asupra sumelor de bani depuse este transferat, nu poate fi reţinută o eventuală încălcare a art. 44 şi art. 53 din Legea fundamentală sau a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.36. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale şi convenţionale care garantează şi protejează dreptul de proprietate privată pe motiv că art. 5 din ordonanţa de urgenţă instituie în sarcina adoptatorilor obligaţia de a depune anual suma de 1.200 de lei în conturile minorilor adoptaţi deschise la Trezoreria Statului, consideră că este o concluzie ce rezultă dintr-o interpretare eronată. Prin acest text de lege s-a specificat dreptul adoptatorilor de a depune suma anuală minimă, urmărindu-se, totodată, degrevarea statului de obligaţia de depunere a sumei minime anuale. În susţinerea argumentului că art. 5 alin. (3) din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 instituie un drept, iar nu o obligaţie, arată că pot fi aduse şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi (2) din normele de aplicare a ordonanţei de urgenţă, care prevăd că în contul individual de economii Junior Centenar, reprezentanţii legali ai copiilor sau alte persoane, inclusiv adoptatorii, după caz, pot efectua plăţi prin virament bancar şi/sau prin mandat poştal prin oficiile Companiei Naţionale „Poşta Română" - S.A. sau pot efectua depunerea de sume în numerar la orice unitate teritorială a Trezoreriei Statului.37. Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:38. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.39. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 privind implementarea Programului guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar". Criticile formulate de autorul obiecţiei vizează, punctual, prevederile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 2 alin. (6) şi art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 4 decembrie 2018, care au următoarea redactare:

Art. 1 alin. (3) şi (5): „(3) Contul individual de economii Junior Centenar se deschide pe numele copilului, automat, la unităţile Trezoreriei Statului, fără a fi necesară o cerere din partea unuia dintre părinţi, din partea reprezentantului legal al copilului sau a împuternicitului acestuia. Coordonatele contului individual de economii Junior Centenar şi condiţiile de utilizare se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. (...)
(5) În contul individual de economii Junior Centenar se pot depune de către reprezentantul legal al titularului sau de către alte persoane, oricând, sume de bani în lei, prin virament, mandat poştal prin oficiile Companiei Naţionale «Poşta Română» - S.A. sau în numerar prin casieriile unităţilor Trezoreriei Statului.";

Art. 2 alin. (6): „(6) Sumele existente în contul individual de economii Junior Centenar nu pot fi retrase până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, cu excepţia următoarelor situaţii: a)în cazul achitării cheltuielilor de sănătate pentru tratarea titularului contului în cazul bolilor cu risc de deces al acestuia, respectiv: boli infecţioase, boli rare, afecţiuni oncologice, malformaţii congenitale, boli hematologice, diabet, accidente domestice şi intoxicaţii; b)în cazul achitării cheltuielilor pentru suportul serviciilor medico-sociale de care beneficiază titularul contului cu tulburări pervazive de dezvoltare, respectiv în cazul achitării cheltuielilor de recuperare medicală complexă psihoneuromotorie; c)în cazul decesului titularului contului.";

Art. 5 alin. (3): „(3) În cazul în care copiii prevăzuţi la alin. (1) sunt adoptaţi [copiii ocrotiţi prin serviciile publice şi private specializate pentru protecţia copilului], începând cu data adopţiei, depunerea sumei anuale minime de 1.200 lei revine adoptatorilor."40. Dispoziţiile din Legea fundamentală invocate în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 26 - Viaţa intimă, familială şi privată, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 148 alin. (2) şi (4) privitor la prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene şi a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Se face referire, de asemenea, şi la prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privitoare la protecţia proprietăţii private.
(1) Admisibilitatea obiecţiei de neconstituţionalitate41. Verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a prezentei obiecţii de neconstituţionalitate, prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, trebuie realizată sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanţa constituţională, precum şi al obiectului controlului de constituţionalitate. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că primele două condiţii se referă la regularitatea sesizării instanţei constituţionale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competenţă, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea antereferită, constatarea neîndeplinirii uneia având efecte dirimante şi făcând inutilă analiza celorlalte condiţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 334 din 10 mai 2018 sau Decizia nr. 385 din 5 iunie 2018). 42. În ceea ce priveşte titularul dreptului de sesizare, prezenta obiecţie de neconstituţionalitate a fost formulată de Preşedintele României, căruia art. 146 lit. a) din Constituţie şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 îi conferă dreptul de a sesiza Curtea Constituţională pentru exercitarea controlului de constituţionalitate a priori. 43. Cu privire la termenul în care poate fi sesizată Curtea Constituţională, legea criticată în cauza de faţă a fost trimisă Preşedintelui României spre promulgare în data de 10 aprilie 2019, iar obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată şi înregistrată la Curtea Constituţională în data de 25 aprilie 2019. Aşadar, Curtea a fost legal sesizată în interiorul termenului de promulgare de 20 de zile prevăzut de art. 77 alin. (1) din Constituţie. 44. Referitor la obiectul sesizării, Curtea observă că legea supusă controlului de constituţionalitate, adoptată de Parlament, dar nepromulgată, are un articol unic, prin care se aprobă, fără niciun fel de modificări sau completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, într-o asemenea ipoteză, după aprobarea de către Parlament a ordonanţei de urgenţă (sau, după caz, a ordonanţei), controlul de constituţionalitate se exercită faţă de legea de aprobare, al cărei conţinut este reprezentat chiar de ordonanţa guvernamentală. Ordonanţele Guvernului aprobate de Parlament prin lege încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare şi devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din raţiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă şi elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern. Aşadar, legea de aprobare integrează în totalitate prevederile din ordonanţa de urgenţă aprobată, iar, prin aprobare, ordonanţa de urgenţă încetează să mai existe ca act juridic normativ distinct; aprobarea dă naştere însă unui act normativ nou, în care este absorbită ordonanţa de urgenţă. 45. Ca atare, întrucât devin parte integrantă a legii de aprobare, dispoziţiile ordonanţei de urgenţă pot fi supuse controlului de constituţionalitate în condiţiile art. 146 lit. a) din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 1.039 din 9 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 21 august 2009, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 25 din 16 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 18 februarie 2019. 46. În consecinţă, Curtea constată că obiectul sesizării de neconstituţionalitate se încadrează în dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţie, fiind întrunită şi această condiţie de admisibilitate.
(2) Analiza obiecţiei de neconstituţionalitate47. Prima critică formulată de autorul obiecţiei de neconstituţionalitate vizează prevederile frazei a doua a art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, potrivit cărora „coordonatele contului individual de economii Junior Centenar şi condiţiile de utilizare se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice", fiind formulată prin prisma dispoziţiilor art. 26 din Legea fundamentală referitor la dreptul la viaţă intimă, familială şi privată şi a celor ale Regulamentului UE 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) - act european în legătură cu care autorul obiecţiei apreciază că prezintă relevanţă constituţională, prin raportare la 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie. 48. Autorul obiecţiei susţine, în esenţă, că prelucrarea datelor cu caracter personal ale copiilor beneficiari ai conturilor în discuţie nu este reglementată de o asemenea manieră încât să prevadă şi garanţii sau măsuri adecvate pentru a proteja interesele legitime ale persoanei vizate. Această afirmaţie o susţine prin faptul că art. 2 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al preşedintelui Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză nr. 99/75/4/2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 23 ianuarie 2019, stabileşte că, în scopul deschiderii automate a acestor conturi, Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare transmite Trezoreriei Statului Sector 1 un fişier care conţine datele de identificare ale copiilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă, extrase din registrul naţional de evidenţă a persoanelor. 49. În analiza acestor critici, Curtea reţine că datele cu caracter personal fac parte din sfera atributelor definitorii ale fiecărui individ, astfel că atingerile aduse securităţii acestora pot vulnerabiliza statutul social al persoanelor fizice vizate, cu consecinţa nesocotirii dreptului consacrat prin art. 26 din Constituţie, putând ajunge, în funcţie de gravitatea acestora, să pună în pericol şi alte valori fundamentale, precum integritatea fizică sau psihică a persoanei. Conţinutul normativ al prevederilor criticate nu pune însă în discuţie problematica protecţiei datelor cu caracter personal. 50. Autorul obiecţiei de neconstituţionalitate conferă relevanţă constituţională, prin raportare la art. 148 alin. (2) din Constituţie, dispoziţiilor Regulamentului UE 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor). În realitate, regulamentul menţionat nu constituie un standard de rang constituţional prin prisma căruia să se exercite controlul de constituţionalitate, ca normă interpusă. Acesta a fost adoptat în scopul asigurării unui cadru legal unitar la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene prin care să fie reglementat un mecanism eficient de protejare a datelor cu caracter personal, dând expresie dreptului recunoscut fiecărei persoane, prin prevederile art. 16 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, la ocrotirea acestor date. Concomitent, valoarea de rang constituţional protejată este cea consacrată în art. 26 din Legea fundamentală, respectiv dreptul la viaţă intimă, acesta având prevalenţă din perspectivă constituţională. 51. Având forţă obligatorie pentru toate statele membre ale Uniunii Europene şi fiind, prin natura sa, un act european cu aplicabilitate directă, regulamentul la care se referă autorul obiecţiei face parte integrantă din legislaţia naţională, impunând reguli obligatorii cărora toţi operatorii naţionali de date cu caracter personal trebuie să li se supună, indiferent de actul normativ naţional în care sunt reglementate activitatea, competenţele şi atribuţiile acestora şi indiferent de domeniul de aplicare al acestuia. 52. Prin urmare, şi în cauza de faţă, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 vor fi interpretate şi aplicate în lumina dispoziţiilor obligatorii ale Regulamentului (UE) 2016/679, cărora toţi operatorii de date cu caracter personal trebuie să li se supună. Acestea detaliază şi explicitează condiţiile în care se efectuează operaţiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal şi exigenţele pe care operatorii trebuie să le îndeplinească pentru ca gestionarea datelor de acest tip să se realizeze în siguranţă. Relevante, în acest sens, sunt, de exemplu, prevederile art. 25 şi 32 din Regulament, care impun implementarea, la nivelul operatorilor, de măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, destinate protecţiei datelor şi asigurării unui nivel de securitate corespunzător riscurilor potenţiale. Astfel, sub aspect practic, transmiterea fişierului care conţine datele de identificare ale copiilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de ordonanţă de către Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare spre Trezoreria Statului Sector 1, operaţiune instituită prin Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, se va realiza cu respectarea prescripţiilor Regulamentului (UE) 2016/679, precum şi ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 26 iulie 2018, care oferă garanţii suficiente cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, concretizate, în special, în obligaţiile care revin, potrivit regulamentului citat, autorităţilor publice care au calitatea de operatori de date cu caracter personal. De aceea, lipsa unor garanţii prevăzute distinct în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 nu afectează securitatea datelor cu caracter personal ale copiilor beneficiari ai conturilor în discuţie. 53. Se mai critică lipsa de claritate a sintagmei „coordonatele contului individual de economii Junior Centenar şi condiţiile de utilizare", cuprinsă în teza a doua a art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, întrucât nu rezultă cu exactitate ce anume se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice şi dacă aceste coordonate ale contului includ date cu caracter personal, caz în care s-ar aduce o atingere directă dreptului la viaţă privată al minorilor. 54. Sub acest aspect, Curtea reţine că soluţia legislativă cuprinsă în textul criticat are în vedere coordonatele contului individual de economii Junior Centenar, constând în aşa-numitul cod IBAN (International Bank Account Number), care reprezintă un număr unic de identificare, format din 24 de caractere, ce permite individualizarea în sistemul informatic al instituţiei financiare a beneficiarului plăţii, fără ca datele de identificare ale acestuia să devină însă publice. Aşadar, teza a doua a art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, potrivit căreia „Coordonatele contului individual de economii Junior Centenar şi condiţiile de utilizare se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice", nu implică niciun fel de operaţiune care să se încadreze în conceptul de prelucrare a datelor cu caracter personal, în condiţiile în care datele cu caracter personal sunt reprezentate, potrivit art. 4 pct. 1 din Regulament, de „orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă („persoana vizată") (...), în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale", iar prin „prelucrare" se înţelege, conform definiţiei cuprinse în art. 4 pct. 2 din Regulament, „orice operaţiune sau set de operaţiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziţie în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricţionarea, ştergerea sau distrugerea". Prin urmare, Curtea constată că nu poate fi reţinută incidenţa prevederilor art. 26 din Constituţie referitoare la protecţia vieţii intime, familiale sau private. 55. Autorul obiecţiei de neconstituţionalitate susţine, totodată, că prelucrarea unui asemenea volum de date este o operaţiune disproporţionată, prin raportare la faptul că prelucrarea vizează toţi minorii din România, chiar dacă doar o parte dintre reprezentanţii lor legali vor opta în mod efectiv pentru acest program guvernamental şi vor beneficia de acesta. În opinia autorului obiecţiei, pentru respectarea principiului proporţionalităţii, legiuitorul ar fi putut să reglementeze un mecanism prin care datele personale să fie folosite şi prelucrate în scopul creării unui cont la Trezoreria Statului doar în cazul în care potenţialii beneficiari, prin reprezentanţii lor legali, îşi manifestau interesul şi îşi exprimau un acord de voinţă pentru participarea la acest program guvernamental. Faţă de aceste critici, Curtea subliniază că, indiferent de volumul datelor prelucrate, se menţin obligaţiile operatorilor referitoare la respectarea garanţiilor corespunzătoare pentru asigurarea securităţii tuturor datelor cu caracter personal manipulate de aceştia, fiind, aşadar, irelevantă eventuala diminuare, prin modalitatea sugerată de autorul obiecţiei, a numărului copiilor ale căror date personale ar fi prelucrate. 56. O altă critică de neconstituţionalitate constă în pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, garantat şi protejat prin dispoziţiile art. 44 din Constituţie, încălcare determinată, în esenţă, de lipsa de claritate a modului în care este reglementată natura juridică a contractului care se încheie între beneficiarii programului, prin reprezentanţii lor legali, şi statul român, prin Trezoreria Statului, şi, implicit, de imprecizia cu privire la natura juridică a raportului stabilit între aceştia. 57. În argumentarea acestei afirmaţii se arată că, din modul în care este reglementat Programul guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar", contractul dintre reprezentanţii legali ai minorilor şi Trezorerie se aseamănă cu un contract de adeziune, clauzele sale esenţiale fiind prestabilite de una dintre părţi, cealaltă parte neavând decât să le accepte ca atare, similar prevederilor din art. 1.175 din Codul civil. Cu toate acestea, întrucât ordonanţa de urgenţă prevede drepturi şi obligaţii proprii mecanismului nou-instituit, rezultă că între beneficiari, prin reprezentanţii lor legali, şi Trezoreria Statului s-ar încheia un contract nenumit. Se susţine că din analiza prevederilor ordonanţei de urgenţă nu rezultă însă cu claritate natura juridică a acestui contract şi nici dacă, în urma depunerilor în conturile beneficiarilor, este transferat dreptul de proprietate asupra sumelor de bani. 58. Sub acest aspect, Curtea constată că nu poate reţine invocarea, în susţinerea neconstituţionalităţii, a lipsei de claritate a reglementării stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, având în vedere menţiunea expresă din cuprinsul art. 1 alin. (1) al acesteia, care stabileşte că Programul guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar" are ca obiect înfiinţarea unui cont special de economisire sub formă de depozit. Aşadar, nu există nicio incertitudine cu privire la natura juridică a contractului, aceasta fiind explicit precizată în chiar primul articol al actului normativ criticat. Particularitatea acestuia rezidă în faptul că este un depozit cu afectaţiune specială, fiind destinat acumulării unei sume de bani care să reprezinte un capital financiar iniţial pentru tânărul de 18 ani, de care acesta să poată dispune liber după împlinirea acestei vârste. 59. Prin reglementarea legală a posibilităţii constituirii unui asemenea tip de depozit şi prin stabilirea regulilor dedicate acestuia, deosebite de cele care guvernează depozitul de fonduri în general, intenţia legiuitorului a fost, în principal, aceea de a veni în sprijinul tinerilor care, prin împlinirea vârstei majoratului, ies de sub autoritatea părintească şi dobândesc, potrivit legii, capacitate deplină de exerciţiu, dar care nu au încă resurse financiare obţinute din surse proprii care să le permită continuarea dezvoltării şi formării intelectuale şi profesionale în lipsa susţinerii financiare a părinţilor sau a reprezentanţilor legali. Constituirea acestui fond bănesc se realizează prin depunerea pe parcursul copilăriei, de către părinţi sau orice altă persoană, fiind vorba, aşadar, despre un contract cu executare succesivă în timp. Prin depunerea anuală a sumei minime fixate prin prevederile ordonanţei de urgenţă se asigură şi obţinerea primei de stat care suplimentează depunerile realizate efectiv, ca o gratificare a tânărului odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, aptă să contribuie la formarea unui capital care să îi permită autonomizarea şi integrarea în societate într-o manieră cât mai favorabilă acestuia. Curtea observă, de altfel, că raţiunea reglementării prin lege a acestei varietăţi de depozit rezidă, în cele din urmă, în prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie care consacră caracterul de stat social al statului român şi în cele ale art. 49 alin. (1) din Legea fundamentală care conferă copiilor şi tinerilor un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor. 60. Ordonanţa de urgenţă criticată atribuie aşadar contractului încheiat în cadrul Programului guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar" natura juridică a unui contract de depozit cu afectaţiune specială. Este adevărat că acesta prezintă caracteristicile unui contract de adeziune, ale cărui clauze sunt impuse de una dintre părţi, în speţă statul, dar cealaltă parte dispune de opţiunea de a adera voluntar la acestea sau de a le refuza în bloc. Prevederile ordonanţei constituie prin ele însele oferta de a contracta, care va fi acceptată prin efectuarea primei depuneri în contul copilului sau va fi refuzată prin ignorarea acestei posibilităţi. Aşadar, manifestarea de voinţă constând în încheierea contractului de depozit se materializează prin efectuarea primei depuneri, moment care se asimilează cu exprimarea consimţământului pentru încheierea acestuia, reprezentând, în acelaşi timp, şi momentul de la care iau naştere în mod concret raporturile juridice specifice. 61. Depozitul astfel reglementat are o fizionomie specifică, datorită caracteristicilor pe care i le imprimă faptul că modul de aderare este propriu contractelor de adeziune, caracteristică generată, în principal, de clauza impusă categoric referitoare la imposibilitatea restituirii sumelor înainte de împlinirea vârstei de 18 ani de către beneficiarul depozitului, cu excepţiile prevăzute de art. 2 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă. Clauzele acestuia sunt într-adevăr impuse, ceea ce îl încadrează în contractele de adeziune, păstrând, în acelaşi timp, şi caracteristicile contractului de depozit de fonduri, întrucât respectă inclusiv prevederile art. 2.191 din Codul civil referitor la restituirea sumelor depuse, instituţia de credit având obligaţia de a restitui la termenul convenit suma depusă, adică la împlinirea de către beneficiar a vârstei de 18 ani. 62. Aşadar, sub aspectul modului de încheiere, este un contract de adeziune, iar din perspectiva obiectului acestuia, reprezintă un depozit de fonduri. În conţinutul normativ al capitolului XV din Codul civil se regăseşte reglementarea legală a contului bancar curent şi a altor contracte bancare, secţiunea a doua a acestuia fiind dedicată depozitului bancar, în cadrul căreia art. 2191 alin. (1), referitor la depozitul de fonduri, prevede că, prin constituirea unui depozit de fonduri la o instituţie de credit, aceasta dobândeşte proprietatea asupra sumelor de bani depuse. Teza a doua a aceluiaşi articol impune instituţiei de credit obligaţia de a restitui „aceeaşi cantitate monetară, de aceeaşi specie, la termenul convenit sau, după caz, oricând, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de părţi ori, în lipsă, de uzanţe". Aşadar, fiind un contract translativ de proprietate, sumele de bani depuse în contul alocat depozitului de fonduri intră în patrimoniul instituţiei de credit care, astfel cum prevede art. 2.191 alin. (1) din Codul civil, are obligaţia să restituie la termen beneficiarului depozitului suma depusă. În consecinţă, discuţia antamată de autorul obiecţiei referitoare la afectarea dreptului de proprietate privată al deponentului şi al beneficiarului asupra sumelor de bani depuse, prin faptul că acestea sunt blocate în contul beneficiarului până la împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani, este lipsită de obiect, de vreme ce deponentul pierde în momentul depunerii proprietatea asupra sumelor depuse, iar beneficiarul o dobândeşte abia la momentul retragerii acestora. 63. Autorul obiecţiei nu motivează de ce apreciază că depunerea unei sume de bani de către reprezentantul legal al minorului nu poate echivala cu o acceptare fără rezerve a unei oferte de a contracta şi nici cu un consimţământ exprimat în mod expres. Curtea observă că încheierea contractului a fost prevăzută de legiuitor într-o manieră simplificată, tocmai pentru a accesibiliza procedura şi pentru a facilita activarea acestui tip de cont în beneficiul copilului. Faptul că este posibil ca, în practică, prima depunere să se realizeze de către o altă persoană decât reprezentatul legal al minorului nu este de natură să nesocotească prevederile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate. Prin simplul fapt al depunerii, deponentul acceptă să transfere proprietatea asupra sumelor de bani către instituţia de credit până la scadenţa depozitului, când aceasta va fi transferată beneficiarului depozitului. Aşadar, întrucât depunerea este în beneficiul copilului, procurându-i acestuia un avantaj, interesele patrimoniale ale minorului nu sunt vătămate în niciun fel, dar, în acelaşi timp, nici deponentului nu îi este nesocotit în mod neconstituţional dreptul de proprietate privată, el fiind liber să depună sau nu în respectivul cont, cunoscând clauzele specifice acestui tip de depozit. Dacă indisponibilizarea sumelor până la data majoratului beneficiarului este apreciată de deponent ca necorespunzătoare viziunii sale, are posibilitatea de a opta pentru un alt produs de economisire, respectiv un alt tip de depozit, deschis la o instituţie de credit la alegerea sa, care să îi ofere beneficiarului sau împuternicitului dreptul de a solicita eliberarea sumelor înainte de scadenţă, prin această alegere pierzând însă avantajele preconizate de prevederile speciale ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, respectiv prima de stat anuală şi dobânda preferenţială. 64. Din toate cele arătate, Curtea constată că nu se pune problema lipsei de claritate şi previzibilitate a prevederilor art. 1 alin. (3), alin. (5) şi art. 2 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă, de vreme ce regulile care guvernează încheierea şi stingerea raporturilor contractuale sunt stabilite în mod inechivoc, deponentul având cunoştinţă de conţinutul tuturor clauzelor şi având posibilitatea să accepte sau nu condiţiile impuse prin dispoziţiile legale care instituie modul de utilizare a acestui tip de depozit. În plus, nu se poate reţine nici pretinsa nesocotire a dispoziţiilor art. 44 din Legea fundamentală, având în vedere că dreptul de proprietate asupra sumelor este transferat în momentul depunerii în patrimoniul instituţiei de credit, respectiv Trezoreria Statului, astfel că nu mai este susceptibil de a fi apărat de dispoziţiile constituţionale dedicate acestuia. 65. Totodată, sub aspectul naturii juridice a contractului în discuţie, autorul obiecţiei face referire şi la contractele nenumite, apreciind că ar putea fi încadrat în această categorie. Curtea observă însă că art. 1.168 din Codul civil defineşte contractele nenumite ca fiind acele contracte nereglementate prin lege, situaţie care nu este aplicabilă în cauză, întrucât însuşi actul normativ criticat este cel care cuprinde regulile aplicabile încheierii, executării şi încetării acestui contract. 66. În concluzie, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile autorului sesizării referitoare la pretinsa lipsă de precizie şi claritate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 cu privire la natura juridică a contractului care se încheie între beneficiarii programului, prin reprezentanţii lor legali, şi statul român. Sintetizând, Curtea reţine că actul normativ menţionat stabileşte regulile specifice implementării Programului guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar", legiuitorul conferindu-i contractului încheiat în baza acestuia caracterul de depozit cu afectaţiune specială, căruia îi sunt aplicabile, în ceea ce priveşte transferul dreptului de proprietate, prevederile art. 2.191 alin. (1) din Codul civil, cu particularitatea referitoare la momentul retragerii, detaliată în art. 2 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă. Acesta prezintă, totodată, caracteristicile unui contract de adeziune, întrucât clauzele sale sunt stabilite prin actul normativ care îl consacră, împrejurare ce demonstrează, în acelaşi timp, că nu este vorba despre un contract nenumit căruia să i se aplice regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult, potrivit art. 1.168 din Codul civil, ci de un contract a cărui reglementare este realizată printr-un act normativ special edictat în acest scop, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018. Indiferent de încadrarea într-una din categoriile de contracte prevăzute de Codul civil, regimul juridic al acestuia este fixat în mod clar şi explicit prin actul normativ menţionat, regulile care îl guvernează fiind suficient de precise şi previzibile încât să întrunească exigenţele referitoare la calitatea legii, deduse din art. 1 alin. (5) din Constituţie. Totodată, de vreme ce contractul în discuţie este un contract de depozit cu afectaţiune specială, vor fi aplicabile, în eventualitatea lipsei din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, regulile corespunzătoare contractelor de depozit, cuprinse în art. 2.191 din Codul civil, cu excepţiile descrise anterior. 67. Curtea constată, de asemenea, că invocarea prevederilor art. 44 alin. (3) şi (4) din Legea fundamentală privitoare la expropriere şi naţionalizare este improprie, aceste moduri de pierdere a proprietăţii nefiind incidente în ipoteza normativă criticată. Concluzia este evidentă, ţinând cont de faptul că naţionalizarea şi exproprierea reprezintă modalităţi de trecere silită a unor bunuri din proprietatea privată în cea publică, fără niciun fel de despăgubire, în primul caz, respectiv cu dreaptă şi prealabilă despăgubire în cel de-al doilea. 68. Se mai susţine că interdicţia instituită de legiuitor prin conţinutul art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 de a retrage sumele depuse, până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, apare ca fiind disproporţionată în raport cu obiectivul urmărit. O astfel de afirmaţie este însă o apreciere pur subiectivă. Scopul urmărit de legiuitor prin crearea cadrului normativ pentru Programul guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar" îl reprezintă, pe de o parte, stimularea atragerii de fonduri băneşti prin depunerile făcute în contul deschis la Trezoreria Statului, în numele copiilor, şi, pe de altă parte, acumularea unui fond substanţial de care să beneficieze copiii titulari ai contului la împlinirea vârstei de 18 ani. Aceste deziderate se realizează prin două măsuri apte să atragă interesul posibililor deponenţi: acordarea unei prime la depunerea anuală a sumei de 1200 lei, primă egală cu jumătate din cuantumul acestei sume minime care condiţionează obţinerea primei menţionate şi, totodată, oferirea unei dobânzi preferenţiale, de 3% pe an, indiferent dacă pe parcursului unui an va fi depusă suma minimă obligatorie pentru acordarea primei de stat şi indiferent dacă, în situaţiile excepţionale prevăzute de art. 2 alin. (6) din ordonanţă, suma acumulată este retrasă înainte de scadenţă, adică înainte de împlinirea vârstei de 18 ani de către beneficiar. 69. Autorul obiecţiei critică şi faptul că singurele situaţii în care reprezentantul legal al minorului poate dispune de respectivele sume de bani sunt cele care privesc starea de sănătate a acestuia şi decesul, fără a lua în calcul alte cauze, cum ar fi un impas financiar al respectivei familii sau nevoia de asigurare a altor cheltuieli ce îl privesc pe minor (cheltuieli de subzistenţă, cheltuieli educaţionale etc). Curtea observă că ipotezele menţionate de autorul obiecţiei intră în sfera altor acte normative care asigură măsuri de protecţie specială copiilor, cum ar fi alocaţiile de stat (Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2012) sau stimulentele de integrare şcolară, precum bursele sociale acordate anumitor categorii de copii, aşa cum sunt cei orfani, cei care suferă de anumite afecţiuni sau care provin din familii în care venitul lunar net mediu pe membru de familie este mai mic decât salariul de bază minim net pe economie (a se vedea art. 12 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011). De altfel, astfel de susţineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci de oportunitate şi adecvare a reglementării la finalitatea legislativă propusă. 70. În ceea ce priveşte critica referitoare la faptul că prevederile art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 contravin şi dispoziţiilor art. 2.191 alin. (1) din Codul civil care reglementează depozitul de fonduri, consacrând posibilitatea deponentului de a primi suma de bani, la cerere, cu nerespectarea unui termen de preaviz, Curtea constată că nu poate fi reţinută, întrucât controlul de constituţionalitate se realizează prin raportare la textele şi principiile cuprinse în Legea fundamentală, iar nu prin compararea cu prevederi cuprinse în acte normative inferioare ca forţă juridică acesteia. În acest sens este jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, reprezentată, de exemplu prin Decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 5 iunie 2003, sau Decizia nr. 44 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 10 iunie 2013. De altfel, aşa cum s-a arătat mai sus, ordonanţa de urgenţă criticată reglementează un tip special de depozit care oferă beneficiul unei prime anuale şi al unei dobânzi avantajoase, în considerarea cărora s-a stabilit că scadenţa depozitului va fi în mod obligatoriu la împlinirea vârstei de 18 ani de către titularul contului, termen acceptat implicit şi în legătură cu care normele criticate prevăd că se poate modifica prin intervenirea unei situaţii de natură să pună în pericol viaţa sau integritatea fizică şi psihică a copilului titular al contului de depozit, urmând ca suma acumulată până la acel moment, inclusiv, dacă este cazul, primele de stat corespunzătoare şi dobânda, să fie eliberate în scopul utilizării acestora pentru îndepărtarea stării de pericol apărute în ceea ce priveşte copilul. 71. În fine, referitor la plafonul de 100.000 euro stabilit ca sumă maximă anuală de depunere, Curtea constată că se justifică prin intenţia legiuitorului de a contracara riscul utilizării acestui tip de cont ca mecanism de disimulare a unor eventuale activităţi nelegale, prin transformarea produsului unor infracţiuni sau prin efectuarea de diverse operaţiuni speculative. În acelaşi sens, legiuitorul a prevăzut, în art. 1 alin. (6) din ordonanţă, că „Sumele existente în contul individual de economii Junior Centenar nu pot face obiectul unei tranzacţii, nu pot fi cesionate sau gajate, sub sancţiunea nulităţii actelor respective". 72. În aceeaşi ordine de idei se mai arată că legea nu reglementează niciun aspect referitor la situaţia în care sumele depuse în respectivele conturi provin din activităţi ilicite şi ar putea face obiectul confiscării, ceea ce ar nesocoti standardele de calitate a legii. Faţă de această critică, Curtea reţine că este evident că, în măsura în care, în cadrul unui proces penal, se demonstrează că sumele depuse în contul individual de economii „Junior Centenar" provin din săvârşirea unei infracţiuni, acestea vor fi supuse confiscării, în conformitate cu normele procedural penale. 73. Autorul obiecţiei mai sugerează că, deşi cuantumul depunerii poate ajunge până la echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, prima oferită de stat rămâne de 600 lei. Or, ţine de aprecierea legiuitorului, care a optat pentru acordarea primei de stat într-un cuantum fix anual stabilit prin ordonanţă pentru suma minimă depusă obligatoriu, iar nu la o valoare proporţională cu suma acumulată anual în contul beneficiarului, în condiţiile în care această primă reprezintă o gratificaţie din partea statului destinată să servească dezvoltării ulterioare a tânărului şi, în acelaşi timp, un stimulent pentru economisire. 74. Pentru toate aceste motive, Curtea apreciază că prevederile art. 2 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă criticată nu sunt de natură să contravină dispoziţiilor art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii sau celor ale art. 44 din Constituţie şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ambele referitoare la protecţia dreptului de proprietate privată. 75. Autorul obiecţiei critică şi prevederile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, potrivit cărora, în cazul în care copiii ocrotiţi prin serviciile publice şi private specializate pentru protecţia copilului sunt adoptaţi, depunerea sumei anuale minime de 1.200 lei revine adoptatorilor, începând cu data adopţiei. Se susţine că se încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât se instituie o obligaţie în sarcina adoptatorilor, fără ca aceştia să aibă posibilitatea de a opta pentru înscrierea sau nu în acest program guvernamental, spre deosebire de părinţii minorilor care nu sunt adoptaţi. 76. Curtea constată că nu poate reţine o astfel de critică, întrucât textul la care se referă trebuie interpretat prin coroborare cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din ordonanţa de urgenţă, care stabilesc posibilitatea reprezentantului legal al titularului contului de a depune sume de bani. Or, în momentul adopţiei, adoptatorul dobândeşte autoritatea părintească, precum şi toate drepturile şi obligaţiile specifice părinţilor, ca urmare a încetării legăturilor de familie fireşti şi asumarea de către adoptator a întregii responsabilităţi a creşterii şi educării copilului. Acesta devine reprezentant legal al copilului, astfel că se încadrează în norma cuprinsă în art. 1 alin. (5) din ordonanţa de urgenţă şi, ca atare, dispune de opţiunea de a depune sau nu suma minimă de 1.200 lei în contul individual de economii Junior Centenar. 77. Art. 5 alin. (3) al ordonanţei de urgenţă marchează, de fapt, încetarea, la momentul adopţiei, a obligaţiei instituite la alin. (1) al aceluiaşi articol în sarcina statului de a efectua, din bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, depunerea anuală minimă pentru copiii ocrotiţi prin serviciile publice şi private specializate pentru protecţia copilului. 78. De altfel, dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi (2) din Normele de aplicare ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 explicitează în acest spirit prevederile art. 5 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă, precizând că în contul individual de economii Junior Centenar pot efectua plăţi reprezentanţii legali ai copiilor sau alte persoane, inclusiv adoptatorii, după caz. 79. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi constată că prevederile Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 privind implementarea Programului guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar" sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 iunie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu OPINIE SEPARATĂ În dezacord cu soluţia pronunţată, cu majoritate de voturi, de Curtea Constituţională formulăm prezenta opinie separată, considerând că sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României s-ar fi impus a fi admisă şi constatată neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (3), alin. (5) şi alin. (6), art. 2 alin. (6) şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 (privind implementarea Programului guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar", ordonanţă care a fost integrată în totalitate, fără niciun fel de modificări sau completări, în Legea de aprobare adoptată de Parlament), prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), art. 26, art. 44, art. 53, art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie şi art. 1 al Protocolului nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului, pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare: 1. Art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 încalcă dispoziţiile art. 26 prin raportare la 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie Potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, programul guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar" are ca obiect înfiinţarea unui cont special de economisire sub formă de depozit, denumit cont individual de economii Junior Centenar. Beneficiarii acestui program sunt cetăţenii români care nu au împlinit vârsta de 18 ani. În dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 sunt reglementate aspecte ce ţin de deschiderea contului Junior Centenar, respectiv: „Contul individual de economii Junior Centenar se deschide pe numele copilului automat la unităţile Trezoreriei Statului, fără a fi necesară o cerere din partea unuia dintre părinţi, din partea reprezentantului legal al copilului sau a împuternicitului acestuia. Coordonatele contului individual de economii Junior Centenar şi condiţiile de utilizare se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice". Ca urmare a acestei ordonanţe, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză au emis Ordinul nr. 99/75/4/2019 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 privind implementarea Programului guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar". Potrivit art. 2 alin. (1) din aceste norme: „În scopul deschiderii automate a conturilor prevăzute la art. 1, Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare transmite Trezoreriei Statului Sector 1 un fişier care conţine datele de identificare ale copiilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţă, extrase din registrul naţional de evidenţă a persoanelor". Faţă de conţinutul dispoziţiilor legale mai sus menţionate ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 constatăm că prelucrarea unui asemenea volum de date (practic, toate datele personale ale tuturor minorilor din România) în lipsa oricăror garanţii prevăzute în lege cu privire la securitatea acestora, reprezintă: • nu numai o operaţiune care contravine Regulamentului UE 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor); • dar şi o operaţiune disproporţionată prin raportare la volumul de date şi la faptul că prelucrarea vizează toţi minorii din România, chiar dacă doar o parte dintre reprezentanţii lor legali vor opta, în mod efectiv, pentru acest program guvernamental şi vor beneficia de acesta. Regulamentul UE 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) a fost adoptat în anul 2016 şi s-a aplicat începând cu data de 25 mai 2018, fiind elaborat cu scopul oferirii unei mai bune protecţii a datelor cu caracter personal, drept fundamental prevăzut de art. 8 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi art. 16 alin. (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. În jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, şi Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011) Curtea Constituţională a reţinut că, în ceea ce priveşte incidenţa actelor obligatorii ale Uniunii Europene în cadrul controlului de constituţionalitate, „folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituţionalitate ca normă interpusă celei de referinţă implică, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă trebuie să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei - unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate". Pe de altă parte, în Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019, paragraful 72, Curtea a reţinut că „actele de drept european care au caracter obligatoriu sunt regulamentele (act legislativ care trebuie aplicat în integralitatea sa, în toate statele membre), directivele (act legislativ care stabileşte un obiectiv pe care trebuie să îl atingă toate statele membre, fiecare dintre ele având însă libertatea de a decide asupra modalităţilor de îndeplinire a obiectivului stabilit) şi deciziile (act legislativ direct aplicabil şi obligatoriu pentru toţi cei cărora li se adresează; destinatarii săi pot fi statele membre sau chiar întreprinderile)". Faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale mai sus menţionată, constatăm că Regulamentul general privind protecţia datelor îndeplineşte ambele condiţii dezvoltate în această jurisprudenţă, fiind un act obligatoriu, cu un conţinut clar, ale cărui prevederi au o relevanţă constituţională, prin raportare la dispoziţiile art. 26 din Constituţie potrivit cărora „Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată". Potrivit art. 6 alin. (1) lit. c) din Regulamentul general pentru protecţia datelor: „Prelucrarea este legală numai dacă şi în măsura în care se aplică cel puţin una dintre următoarele condiţii: (...) (c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului". Aşadar, printre condiţiile unei prelucrări legale se regăseşte şi situaţia în care operatorul are o obligaţie legală în acest sens, cum este şi situaţia de faţă, în care Trezoreria Statului este obligată să creeze conturi pentru fiecare minor din România. Cu toate acestea, Regulamentul general privind protecţia datelor instituie o serie de garanţii cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Astfel, potrivit art. 14 din Regulamentul general privind protecţia datelor, în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obţinute de la persoana vizată, operatorul furnizează persoanei vizate o serie de informaţii, printre care, cu titlu de exemplu, se numără: (a) identitatea şi datele de contact ale operatorului şi, după caz, ale reprezentantului acestuia; (b) datele de contact ale responsabilului cu protecţia datelor, după caz; (c) scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal, precum şi temeiul juridic al prelucrării; (d) categoriile de date cu caracter personal vizate; (e) destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, după caz. Prevederile art. 14 alin. (2)-(4) din Regulamentul general privind protecţia datelor dezvoltă această obligaţie de informare pe care operatorul de date cu caracter personal o are. Totodată, art. 14 alin. (5) lit. c) din Regulamentul general privind protecţia datelor instituie o excepţie de la obligaţia de informare, în situaţia în care „obţinerea sau divulgarea datelor este prevăzută în mod expres de dreptul Uniunii sau de dreptul intern sub incidenţa căruia intră operatorul şi care prevede măsuri adecvate pentru a proteja interesele legitime ale persoanei vizate". Faţă de dispoziţiile legale mai sus menţionate ale Regulamentului general privind protecţia datelor, apreciem că, dacă o astfel de prelucrare a datelor este prevăzută de dreptul intern, ea trebuie să fie reglementată de o asemenea manieră încât să prevadă şi garanţii sau măsuri adecvate pentru a proteja interesele legitime ale persoanei vizate, garanţii care, în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, nu există. În lipsa unor asemenea garanţii, prin Ordinul ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al preşedintelui Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză nr. 99/75/4/2019 menţionat anterior s-a reglementat faptul că „În scopul deschiderii automate a conturilor prevăzute la art. 1, Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare transmite Trezoreriei Statului Sector 1 un fişier care conţine datele de identificare ale copiilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţă, extrase din registrul naţional de evidenţă a persoanelor". Considerăm că, pentru respectarea principiului proporţionalităţii, legiuitorul ar fi trebuit să reglementeze un mecanism prin care datele personale puteau fi folosite şi prelucrate, în scopul creării unui cont la Trezoreria Statului, doar în cazul în care potenţialii beneficiari, prin reprezentanţii lor legali, îşi manifestau interesul şi îşi exprimau un acord de voinţă pentru participarea la acest program guvernamental. Mai mult, prevederi din Regulamentul general privind protecţia datelor - precum sunt cele ale art. 32 referitoare la securitatea prelucrării datelor - impun operatorilor o serie de garanţii pe parcursul unor astfel de operaţiuni: „Având în vedere stadiul actual al dezvoltării, costurile implementării şi natura, domeniul de aplicare, contextul şi scopurile prelucrării, precum şi riscul cu diferite grade de probabilitate şi gravitate pentru drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, operatorul şi persoana împuternicită de acesta implementează măsuri tehnice şi organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător acestui risc (...)". Nu în ultimul rând, sintagma „coordonatele contului individual (...) şi condiţiile de utilizare" care se referă la elementele care „se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice" este una neclară, nerezultând cu exactitate ce anume se publică pe site-ul instituţiei şi dacă aceste coordonate ale contului includ date cu caracter personal, caz în care s-ar aduce o atingere directă dreptului la viaţă privată al minorilor. Având în vedere reglementarea lacunară şi disproporţionată în raport cu scopul urmărit, prevederile art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2016 încalcă art. 26 din Constituţie, prin raportare la obligaţiile statului român ce decurg din art. 148 alin. (2) şi (4) din Legea fundamentală şi din prevederile Regulamentului general privind protecţia datelor. 2. Art. 1 alin. (3), (5) şi (6) şi art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 44 şi art. 53 din Constituţie, precum şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului Potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, programul guvernamental are drept obiect înfiinţarea unui cont special de economisire, sub formă de depozit. Dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 stabilesc modul de deschidere a conturilor individuale de economii Junior Centenar, precum şi modalitatea în care se pot realiza depunerile de sume de bani în aceste conturi. Totodată, conform prevederilor art. 2 alin. (6) din ordonanţă: „Sumele existente în contul individual de economii Junior Centenar nu pot fi retrase până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, cu excepţia următoarelor situaţii: a)în cazul achitării cheltuielilor de sănătate pentru tratarea titularului contului în cazul bolilor cu risc de deces al acestuia, respectiv: boli infecţioase, boli rare, afecţiuni oncologice, malformaţii congenitale, boli hematologice, diabet, accidente domestice şi intoxicaţii; b)în cazul achitării cheltuielilor pentru suportul serviciilor medico-sociale de care beneficiază titularul contului cu tulburări pervazive de dezvoltare, respectiv în cazul achitării cheltuielilor de recuperare medicală complexă psihoneuromotorie; c)în cazul decesului titularului contului;".Examinând aceste dispoziţii ale ordonanţei constatăm că: pe de o parte, nu este clară natura juridică a raportului reglementat prin lege între beneficiarii programului şi statul român, reprezentat prin Trezoreria Statului; pe de altă parte, nu rezultă, cu claritate, dacă în urma depunerilor de sume de bani în conturile beneficiarilor este transferat dreptul de proprietate asupra acestora.A. Astfel, în situaţia în care s-ar interpreta că dreptul de proprietate asupra sumelor de bani depuse nu este transferat către Trezoreria Statului, nu este clar care este momentul la care iau naştere drepturile şi obligaţiile celor două părţi şi când este exprimat consimţământul pentru încheierea unui asemenea contract, condiţie esenţială pentru validitatea contractului. Dacă în cazul unui contract de depozit există o manifestare de voinţă şi un consimţământ al deponentului pentru încheierea unui contract de depozit, în cazul de faţă, conturile sunt deschise în mod automat la Trezoreria Statului. Din această perspectivă, nu este clar dacă raportul juridic dintre beneficiar şi Trezoreria Statului ia naştere chiar prin efectul legii sau, din contră, se naşte la momentul primei depuneri în contul respectiv. În acest caz, s-ar putea deduce că Trezoreria Statului nu poate folosi sumele de bani depuse, nefiind realizat un transfer al dreptului de proprietate, iar beneficiarul îşi păstrează prerogativa dispoziţiei acestora. Mai mult, potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 „în contul individual de economii Junior Centenar se pot depune, de către reprezentantul legal al titularului sau de către alte persoane, oricând sume de bani în lei, prin virament, mandat poştal prin oficiile Poştei Române sau în numerar prin casieriile unităţilor Trezoreriei Statului". Din modul deficitar de redactare a normei nu rezultă dacă la acel moment are loc un transfer al dreptului de proprietate asupra sumei de bani. Normele de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, aprobate prin Ordinul nr. 99/75/4/2019 menţionat anterior, cuprind unele elemente de bază ale raportului contractual, care, din modul de reglementare demonstrează mai departe o apropiere faţă de contractul de adeziune, clauzele sale esenţiale fiind prestabilite, cealaltă parte neavând decât să le accepte ca atare, similar prevederilor din art. 1.175 din Codul civil. Potrivit art. 1.182 din Codul civil, „contractul se încheie prin negocierea lui de către părţi sau prin acceptarea fără rezerve a unei oferte de a contracta". Considerăm că simpla depunere a unei sume de bani de către reprezentantul legal al minorului nu poate echivala cu o acceptare fără rezerve a unei oferte de a contracta şi nici cu un consimţământ exprimat în mod expres. De asemenea, în cazul în care prima depunere se realizează de către o altă persoană (spre exemplu, o rudă a unui minor), aceasta nu poate echivala cu exprimarea consimţământului din partea reprezentantului legal al beneficiarului. B. În ipoteza în care s-ar interpreta că mecanismul nou-instituit presupune un transfer al dreptului de proprietate, prin modul său de reglementare, acesta se apropie de dispoziţiile care reglementează depozitul de fonduri. Potrivit art. 2.191 alin. (1) din Codul civil care reglementează Depozitul de fonduri, „Prin constituirea unui depozit de fonduri la o instituţie de credit, aceasta dobândeşte proprietatea asupra sumelor de bani depuse şi este obligată să restituie aceeaşi cantitate monetară, de aceeaşi specie, la termenul convenit sau, după caz, oricând, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de părţi ori, în lipsă, de uzanţe". În acelaşi timp, art. 2.184 cu care debutează capitolul XV „Contul bancar curent şi alte contracte bancare" din Codul civil, reglementează dreptul de a dispune de soldul creditor „În cazul în care depozitul bancar, creditul sau orice altă operaţiune bancară se realizează prin contul curent, titularul contului poate să dispună în orice moment de soldul creditor al contului, cu respectarea termenului de preaviz, dacă acesta a fost convenit de părţi". Aşadar, deşi normele de drept comun stabilesc posibilitatea deponentului de a dispune de suma respectivă, cu respectarea unui termen de preaviz, cu toate acestea, prin efectul prevederilor art. 2 alin. (6) din ordonanţa criticată, este instituită o interdicţie - de retragere a sumelor depuse - până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, cu 3 excepţii care se referă la starea de sănătate a titularului sau la decesul acestuia. Din modul în care normele criticate sunt redactate, este susceptibilă şi interpretarea conform căreia prin depunerea sumei de bani, reprezentantul legal sau celelalte persoane care fac o depunere renunţă la prerogativa dispoziţiei din conţinutul dreptului de proprietate. Or, o atare renunţare trebuie să fie realizată pe baza unui consimţământ informat al persoanei respective. În jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014 şi Decizia nr. 562 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 23 octombrie 2017), Curtea Constituţională a statuat că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligaţia de a edicta norme care să respecte standardele legii referitoare la claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate, toate acestea reprezentând o cerinţă de rang constituţional. Totodată, instanţa de control constituţional a constatat că, deşi normele de tehnică legislativă nu au valoare constituţională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesare (a se vedea Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012 şi Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 30 octombrie 2014). Din modul în care acest mecanism este reglementat, constatăm că prevederile art. 1 alin. (3) şi alin. (5) şi art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, în situaţia în care nu are loc un transfer al dreptului de proprietate asupra sumelor de bani depuse, prin interdicţia de a dispune de respectivele sume de bani până la împlinirea vârstei de 18 ani de către beneficiar, se aduce atingere chiar dreptului de proprietate. Potrivit art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular". Garantarea şi ocrotirea proprietăţii nu sunt realizate doar în raport cu alte persoane aflate pe poziţii de egalitate juridică în raport cu titularul dreptului, ci şi în raport cu statul sau unităţile administrativ teritoriale şi cu măsurile care ar putea fi luate de acestea din poziţii de putere. Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului, „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor". În aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului, în jurisprudenţă s-a reţinut că, atunci când măsurile autorităţilor nu reprezintă o adevărată privare de proprietate, este important ca aceste măsuri să nu aducă atingere însăşi substanţei dreptului şi să respecte principiul proporţionalităţii între mijloacele folosite şi scopul urmărit - cerinţă a limitărilor dreptului de proprietate. Principiul proporţionalităţii derivă din necesitatea asigurării unui just echilibru între exigenţele generale ale comunităţii şi imperativele de apărare a drepturilor fundamentale ale individului. Din această perspectivă, deşi programul guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar" a fost înfiinţat cu scopul de a asigura un surplus financiar pentru copii la împlinirea vârstei de 18 ani, cu toate acestea, interdicţia instituită de legiuitor prin conţinutul art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, respectiv aceea de a nu permite retragerea sumelor depuse până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, apare ca fiind disproporţionată în raport cu obiectivul urmărit. Acest aspect, corelat cu neclaritatea modului de punere în practică a mecanismului şi a momentului în care ia naştere raportul juridic între beneficiari şi stat în cadrul acestui program guvernamental, este de natură să aducă atingere chiar substanţei dreptului de proprietate. Acest argument este susţinut şi de faptul că, singurele excepţii în care reprezentantul legal al minorului poate dispune de respectivele sume de bani sunt cele care privesc starea de sănătate a acestuia şi decesul, fără a lua în calcul alte cauze, cum ar fi un impas financiar al respectivei familii, nevoia de asigurare a altor cheltuieli ce îl privesc pe minor (cheltuieli de subzistenţă, cheltuieli educaţionale ş.a.). Nu în ultimul rând, chiar dacă prima de la stat - de care anual beneficiază titularii de cont, începând cu anul 2019 până la împlinirea vârstei de 18 ani - este una în valoare de 600 de lei, potrivit art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, este instituit un plafon maximal de 100.000 de euro pentru depunerile în aceste conturi. Totodată, conform art. 1 alin. (6) din ordonanţă: „Sumele existente în contul individual de economii Junior Centenar nu pot face obiectul unei tranzacţii, nu pot fi cesionate sau gajate, sub sancţiunea nulităţii actelor respective". Constatăm că legea nu reglementează niciun aspect referitor la situaţia în care sumele depuse în respectivele conturi provin din activităţi ilicite şi ar putea face obiectul confiscării, aspect ce demonstrează încă o dată încălcarea standardelor de calitate a legii. În consecinţă, faţă de cele expuse mai sus, dispoziţiile art. 1 alin. (3), (5) şi (6) şi cele ale art. 2 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 încalcă şi prevederile art. 53 din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale, prin nesocotirea principiului proporţionalităţii. 3. Art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 44 şi art. 53 din Constituţie şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului Articolul 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 statuează că:
(1) În cazul copiilor ocrotiţi prin serviciile publice şi private specializate pentru protecţia copilului, depunerea anuală minimă de 1.200 lei se efectuează din bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
(2) Virarea se efectuează în luna decembrie a fiecărui an, pe baza situaţiilor certificate şi transmise de către autoritatea tutelară la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.
(3) În cazul în care copiii prevăzuţi la alin. (1) sunt adoptaţi, începând cu data adopţiei, depunerea sumei anuale minime de 1.200 lei revine adoptatorilor.Din examinarea dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 rezultă că, în cazul în care copiii ocrotiţi prin serviciile publice şi private specializate pentru protecţia copilului sunt adoptaţi, depunerea sumei anuale minime de 1.200 lei [sumă prevăzută în art. 2 alin. (1) din ordonanţă] revine adoptatorilor, începând cu data adopţiei. Dacă în cazul minorilor care nu sunt ocrotiţi prin serviciile publice şi private specializate pentru protecţia copilului, norma dezvoltată de art. 5 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 este şi de această dată neclară şi creează premisele încălcării dispoziţiilor constituţionale amintite la punctul 2 din prezenta opinie separată, în cazul de faţă se instituie chiar o obligaţie clară în sarcina adoptatorilor de a depune anual suma de 1.200 de lei în conturile minorilor adoptaţi deschise de Trezoreria Statului. În această situaţie sunt încălcate, în mod direct, dispoziţiile art. 44 din Constituţie si ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului, considerentele dezvoltate la punctul anterior menţinându-şi valabilitatea şi în această situaţie. Practic, norma obligă toţi adoptatorii să depună suma de 1.200 de lei anual, încălcându-le dreptul de proprietate, fără ca aceştia să aibă posibilitatea de a opta pentru înscrierea sau nu în acest program guvernamental, spre deosebire de minorii care nu sunt adoptaţi. Dacă în cazul minorilor care nu sunt adoptaţi nu este clar momentul la care se naşte raportul juridic ce priveşte acest program guvernamental şi nici momentul la care este exprimat un consimţământ în cunoştinţă de cauză, în situaţia minorilor adoptaţi, acest acord de voinţă lipseşte complet, adoptatorii fiind supuşi, prin efectul legii la o sarcină financiară excesivă, încălcându-li-se, în mod direct, dreptul fundamental de proprietate privată prevăzut în art. 44 din Constituţie şi în art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului. Mai mult, analizând dispoziţiile Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei şi în special a celor cuprinse în capitolul nr. VIII intitulat „Monitorizare şi activităţi postadopţie", constatăm că în lege nu se regăseşte o astfel de obligaţie în sarcina adoptatorului, respectiv aceea de a depune anual o sumă de bani în scopul economisirii, într-un cont al persoanei adoptate. În aceste condiţii, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 şi Legea de aprobare a acesteia supuse controlului de constituţionalitate în prezenta cauză stabilesc o nouă obligaţie în sarcina adoptatorului, în cadrul acestui mecanism de protecţie socială, respectiv cea de a depune suma de 1.200 de lei anual în contul deschis automat de Trezoreria Statului. O astfel de prevedere instituie o limitare a exerciţiului dreptului de proprietate contrar prevederilor art. 53 din Constituţie. Faţă de argumentele expuse mai sus, apreciem că dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 contravin art. 1 alin. (5), art. 44 şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului. * * * Pentru toate considerentele expuse mai sus apreciem că sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României s-ar fi impus a fi admisă şi constatată neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (3), alin. (5) şi alin. (6), art. 2 alin. (6) şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 (privind implementarea Programului guvernamental „gROwth Contul individual de economii Junior Centenar", ordonanţă care a fost integrată în totalitate în Legea de aprobare adoptată de Parlament), prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), art. 26, art. 44, art. 53, art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie şi art. 1 al Protocolului nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului. Judecător, dr. Livia Doina Stanciu



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 392/2019

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 392 din 2019
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 6156 2016
    Ai nevoie de un împrumut personal sau de afaceri? Contactați-ne prin e-mail la: (chasebanktransferdesk@gmail.com)
ANONIM a comentat Hotărârea 737 2018
    O zi buna Aveți nevoie de un împrumut pentru fiecare scop? Te afli într-o problemă financiară? Bridge Finance este garantat în furnizarea de servicii financiare clienților cu o dobândă favorabilă. Împrumuturile noastre sunt ușoare și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem potrivi orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2% la bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați imediat prin (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Ordin 28 2019
     Ärge muretsege enam selle pärast, et oleme teie jaoks siin! Kas vajate ettevõtluse jaoks kiirlaenu või peate maksma arveid 2% intressimääraga? Pakume ärilaenu, isiklikku laenu, eluasemelaenu, autolaenu, õppelaenu, võlgade konsolideerimise laenu e.t.c. olenemata teie krediidiskoorist. Finantsteenuste osutamisel oma arvukatele klientidele üle kogu maailma oleme garanteeritud. Maksimaalne kestus on 1 kuni 30 aastat. Meie laen ulatub 5 000 eurost (viis tuhat dollarit) kuni 50 000 000 000 000. (Viiskümmend miljonit eurot). Laenutame ka USA-s DOLLARE, EURO ja POUNDS! Lisateabe saamiseks võtke meiega ühendust selle e-posti teel: (Kplendes@outlook.com) Whatssapp +12052177288
ANONIM a comentat OUG 17 2017
    Este vorba despre un creditor privat de împrumut profesional, care este înregistrat să acorde împrumuturi cu o dobândă scăzută de 3%. Lucrează cu o echipă de experți în calitate de personal și acordă împrumuturi în aceeași zi. Tot felul de împrumuturi, cum ar fi împrumuturi de urgență, împrumuturi pe bani grei, împrumuturi de consolidare a datoriilor, auto, vehicule, împrumuturi pentru camioane, împrumut pentru afaceri, finanțare / finanțare, credite ipotecare, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi pentru agricultură, împrumuturi pentru construcții, finanțare pentru proiecte, împrumut pentru a începe un proiect și multe altele. Contactați-vă (rodfinancing@gmail.com) WhatsApp: +14693515949 Site web: https://rodfinancing3.wixsite.com/rodfinancing
ANONIM a comentat Ordin 1251 2010
    Este vorba despre un creditor privat de împrumut profesional, care este înregistrat să acorde împrumuturi cu o dobândă scăzută de 3%. Lucrează cu o echipă de experți în calitate de personal și acordă împrumuturi în aceeași zi. Tot felul de împrumuturi, cum ar fi împrumuturi de urgență, împrumuturi pe bani grei, împrumuturi de consolidare a datoriilor, auto, vehicule, împrumuturi pentru camioane, împrumut pentru afaceri, finanțare / finanțare, credite ipotecare, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi pentru agricultură, împrumuturi pentru construcții, finanțare pentru proiecte, împrumut pentru a începe un proiect și multe altele. Contactați-vă (rodfinancing@gmail.com) WhatsApp: +14693515949 Site web: https://rodfinancing3.wixsite.com/rodfinancing
ANONIM a comentat Hotărârea 737 2018
    Este vorba despre un creditor privat de împrumut profesional, care este înregistrat să acorde împrumuturi cu o dobândă scăzută de 3%. Lucrează cu o echipă de experți în calitate de personal și acordă împrumuturi în aceeași zi. Tot felul de împrumuturi, cum ar fi împrumuturi de urgență, împrumuturi pe bani grei, împrumuturi de consolidare a datoriilor, auto, vehicule, împrumuturi pentru camioane, împrumut pentru afaceri, finanțare / finanțare, credite ipotecare, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi pentru agricultură, împrumuturi pentru construcții, finanțare pentru proiecte, împrumut pentru a începe un proiect și multe altele. Contactați-vă (rodfinancing@gmail.com) WhatsApp: +14693515949 Site web: https://rodfinancing3.wixsite.com/rodfinancing
ANONIM a comentat OUG 26 2017
    Bună ziua domnule / doamnă,   Fericirea zilei tuturor! Sunt creditor și investitor privat. Aveți nevoie de un împrumut legitim, onest, serios și rapid? Te pot ajuta cu împrumuturi de garanție 100%, ofer împrumuturi pentru afaceri și personal la 3%, finanțăm și tot felul de proiecte. Pentru mai multe informații, contactați-ne la adresa: mariereillyfinancialaid@gmail.com Toate cele bune Marie Reilly
ANONIM a comentat Ordin 17 2019
    Salutare tuturor! Sunt Maria, locuiesc în prezent în Bălți, Moldova. În prezent sunt văduvă cu Doi copii și am rămas blocată într-o situație financiară în octombrie și a trebuit să mă refinanțez și să îmi plătesc facturile. Am încercat să caut împrumuturi de la diverse firme de împrumut, atât private cât și corporative, dar niciodată cu succes, iar majoritatea băncilor mi-au refuzat creditul. Dar, așa cum ar avea Dumnezeu, am fost prezentat unui Cooperativ Runs de către un bărbat al lui Dumnezeu, un creditor privat de împrumut care mi-a acordat un împrumut de 80.000 euro și astăzi sunt proprietar de afaceri și copiii mei se descurcă bine în acest moment, dacă trebuie să contactați orice firmă cu referire la asigurarea unui împrumut fără garanție, fără cec de credit, niciun co-semnatar cu doar 2% dobândă și planuri de rambursare mai bune și program, vă rugăm să contactați domnul Dante Paola prin e-mail: dantecooperativehelp@hotmail.com El nu știe că fac asta, dar acum sunt atât de fericit și am decis să îi las pe oameni să știe mai multe despre el și, de asemenea, vreau ca Dumnezeu să-l binecuvânteze mai mult. Îl puteți contacta prin e-mailul său: dantecooperativehelp@hotmail.com pentru apel rapid de chat sau whatsapp / +35677926593 Mulțumiri Maria
ANONIM a comentat Legea 330 2004
    Sunt Marie Reilly, o creditoare privată și legitimă. Căutați un împrumut de afaceri, împrumut de Crăciun, împrumuturi personale, împrumuturi ipotecare, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi de consolidare negarantate, garanție, capital de risc, etc ... Sau pur și simplu refuzați împrumutul de la o bancă sau instituție financiară pentru unul sau mai multe motive? Sunteți soluțiile potrivite pentru credit! Oferim împrumuturi pentru companii și persoane fizice cu o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3%. Deci, dacă sunteți interesat de un împrumut urgent și garantat. Pentru mai multe informații, vă rugăm să ne trimiteți un e-mail astăzi Via: mariereillyfinancialaid@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 32 2019
    Împrumuturile sunt disponibile Aveți nevoie de împrumut în numerar personal, de afaceri, împrumut negarantat, obțineți un capital de lucru negarantat? Avem programe de împrumut adaptate Pentru orice profil aplicați un împrumut cu noi astăzi pentru a vă satisface nevoile de afaceri. Operațiune; Împrumut rapid și simplu Proces rapid de aplicare Aprobări în 24-72 de ore Împrumut opțional pentru taxe Finanțare în mai puțin de 5 zile SERVICII DE ÎMprumut INCLUS: ================================ *Imprumuturi personale. * Împrumuturi de afaceri. * Împrumuturi pentru investiții. * Împrumuturi de extindere a afacerilor. * Împrumuturi cu bani grei * Credite pentru construcții. * Împrumut pentru cardul de credit * Împrumut de consolidare a datoriei Oferim consultanță financiară pentru clienți, companii care caută finanțare de datorii / împrumuturi și caută capital de lucru pentru a începe o afacere nouă sau pentru a extinde afacerile existente. Părțile interesate, vă rugăm să ne contactați pentru informații suplimentare Poștă; Howardfinancialaid@yahoo.com Whatsapp: +1 (573) 279-4038 Adresa companiei: West Ave, Hawthorne, CA.
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 392/2019
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu