DECIZIE Nr. 39*) din 10 aprilie 1996
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 174 din 2 august 1996
*) Definitiva prin nerecurare.
Ioan Deleanu - presedinte
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Raul Petrescu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
129 si ale art. 130 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
invocata de reclamantele Koncz Maria si Stoica Maria in cauzele civile ce fac
obiectul dosarelor nr. 4.507/1995 si nr. 10.806/1995 ale Judecatoriei Targu
Mures.
Presedintele completului de judecata declara sedinta deschisa.
La apelul nominal facut de magistratul-asistent au fost prezente Koncz
Maria, reclamanta, Stoica Rozalia si Voicu Elena, parate. Lipsa celelalte
parti, desi au fost legal citate.
Cauza, in stare de judecata. Se da cuvantul pe fond partilor.
Dintre partile prezente intervine reclamanta Koncz Maria, care solicita
admiterea exceptiei. Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea
exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece are ca obiect "modul de
constituire" a completului de judecata, ce implica numarul de judecatori
care il compun. Or, arata reprezentantul Ministerului Public, nici un text din
Constitutie nu prevede ca modul de constituire a completului de judecata ar
reprezenta motiv de neconstitutionalitate. In acest sens, nu exista
contradictie intre dispozitiile art. 129 si 130 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca si ale art. 124 din Constitutie.
Mai mentioneaza ca o situatie juridica similara o au functionarii publici,
ale caror acte savarsite nu sunt lovite de nulitate in lipsa unei legi a
functionarului public.
Presedintele completului de judecata declara dezbaterile inchise.
Curtea,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 21 noiembrie 1995, Curtea Constitutionala a fost
sesizata de catre Judecatoria Targu Mures cu exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 129 si 130 din Legea nr. 92/1992.
Exceptia a fost invocata de reclamanta Koncz Maria in cauza civila ce face
obiectul Dosarului nr. 4.507/1995.
O sesizare cu un continut identic a fost inaintata Curtii de aceeasi
judecatorie printr-o incheiere din aceeasi data. Exceptia a fost invocata de
catre reclamanta Stoica Maria in cauza civila ce face obiectul Dosarului nr.
10.806/1995.
Instanta, din oficiu, a pus in discutia partilor conexarea celor doua
cauze.
Ambele reclamante au ridicat exceptii referitoare la nelegalitatea
constituirii completului de judecata, intrucat presedintele acestuia nu a fost
numit ca judecator, potrivit art. 124 din Constitutie, de catre Presedintele
Romaniei, respectiv nu a devenit inamovibil in termenul de 2 ani prevazut de
art. 129 din Legea nr. 92/1992; in aceste conditii, actele efectuate de acesta
sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit art. 54 din Legea nr. 92/1992.
Judecatoria Targu Mures considera ca exceptia este intemeiata, dispozitiile
art. 129 alin. 2 si ale art. 130 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 contravenind
prevederilor art. 124 si 130 din Constitutie. Instanta isi motiveaza opinia
aratand ca termenul de 2 ani, prevazut la art. 129 alin. 2 din lege, "este
un termen determinat, un termen imperativ inauntrul caruia trebuia sa se
efectueze numirea judecatorilor in conditiile prevazute de actul normativ
mentionat". Avand in vedere ca numirea judecatorilor nu s-a efectuat in
acest termen, rezulta ca dispozitiile art. 124 alin. (1) din Constitutia
Romaniei nu au fost respectate.
Se mai arata, in motivarea data de instanta, ca, intrucat art. 129 si 130
din Legea nr. 92/1992 sunt cuprinse in titlul cu privire la dispozitiile finale
si tranzitorii, legiuitorul a inteles ca termenul de 2 ani sa vizeze o situatie
de exceptie; or, exceptiile fiind de stricta interpretare, dispozitiile art.
130 nu-si mai pot gasi aplicare dupa epuizarea termenului de 2 ani,
contravenind astfel dispozitiilor art. 124 din Constitutie. De asemenea,
instanta considera ca, daca inamovibilitatea a fost instituita de Constitutia
Romaniei ca o garantie a independentei judecatorului, termenul "de
recomandare", prevazut de art. 129 alin. 2 din Legea nr. 92/1992, a dus la
incalcarea dispozitiilor sus-mentionate, precum si a prevederilor art. 124 din
Constitutie. Rezulta, din cele aratate in opinia instantei, ca dispozitiile
art. 129 alin. 2 si ale art. 130 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 sunt
constitutionale numai in masura in care termenul de 2 ani prevazut de lege
"este imperativ, iar nu de recomandare, astfel cum a fost
interpretat".
In conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
s-au cerut puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptiile de
neconstitutionalitate sunt neintemeiate pentru urmatoarele motive:
Textele art. 129 alin. 2 si ale art. 130 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 sunt
constitutionale, intrucat reglementeaza conditiile in care se aduc la
indeplinire dispozitiile art. 124 din Constitutie.
Sustinerea ca textele criticate ar contraveni si prevederilor art. 130 si
133 din Constitutie, care se refera la organizarea Ministerului Public si,
respectiv, la competenta si prezidarea Consiliului Superior al Magistraturii,
este, de asemenea, neintemeiata, deoarece nu exista nici o legatura intre acele
dispozitii, care sa poata constitui obiectul unei exceptii de
neconstitutionalitate.
Depasirea termenului de 2 ani prevazut la art. 129 alin. 2 din Legea nr.
92/1992 reprezinta o problema de aplicare a legii si nu de constitutionalitate
a textelor criticate.
Guvernul mai arata, in punctul sau de vedere, ca, potrivit prevederilor
codurilor de procedura civila si penala, lipsa inamovibilitatii nu constituie
motiv de recuzare sau abtinere a judecatorilor, ori de nulitate a actelor
efectuate, desi aceste coduri au fost amplu modificate ulterior intrarii in
vigoare a Legii nr. 92/1992.
Camera Deputatilor si Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
avand in vedere incheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului,
raportul intocmit de judecatorul-raportor si observand dispozitiile art. 129 si
130 din Legea nr. 92/1992 raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Constata ca, potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 12 si 23 din
Legea nr. 47/1992, este competenta sa solutioneze exceptia.
Exceptia de neconstitutionalitate, in forma in care a fost invocata de
reclamante, priveste nelegalitatea constituirii completului de judecata si
nicidecum o contradictie intre prevederile Legii nr. 92/1992 si cele ale
Constitutiei.
Numirea judecatorilor de catre Presedintele Romaniei, potrivit art. 124 din
Constitutie, reprezinta o garantie constitutionala de baza a regimului de
separatie a puterilor in definirea statutului constitutional al autoritatii
judecatoresti.
Art. 129 alin. 2 din Legea nr. 92/1992, prin care se stabileste termenul de
2 ani pentru numirea judecatorilor de catre Presedintele Romaniei, nu este
potrivnic prevederilor art. 124 din Constitutie. Institutiile democratice ale
tarii nu pot fi create decat in cadrul unui proces de durata. Legea a stabilit
in vederea acordarii inamovibilitatii un termen de 2 ani, o asemenea
reglementare fiind constitutionala. Chiar daca termenul astfel stabilit nu a
fost respectat, aceasta nu inseamna ca, in lipsa unei prevederi legale exprese,
actele savarsite de judecatori dupa expirarea acestui termen ar fi "lovite
de nulitate absoluta". La aceasta concluzie conduc si prevederile exprese
ale art. 151 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "institutiile
republicii, existente la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii,
raman in functiune pana la constituirea celor noi".
Constitutionalitatea unei legi adoptate ulterior Constitutiei presupune
raportarea textelor sale la prevederile constitutionale in momentul intrarii in
vigoare a legii respective.
O asemenea lege nu poate, asadar, deveni neconstitutionala ulterior
intrarii sale in vigoare, cata vreme nici prevederile acesteia si nici cele ale
Constitutiei nu au suferit vreo modificare. Tot ceea ce se intampla dupa
intrarea in vigoare a legii tine de interpretarea si de aplicarea - sau de
neaplicarea - acesteia, iar nu de constitutionalitatea ei. Asa fiind, in speta,
faptul ca termenul stabilit de art. 129 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 a expirat
nu priveste constitutionalitatea dispozitiei legale care instituie termenul, ci
o chestiune de respectare a legii, Curtea Constitutionala nefiind competenta sa
examineze plangeri sau sesizari avand un asemenea obiect. Argumentele aduse de
Judecatoria Targu Mures in sprijinul exceptiei de neconstitutionalitate se
refera nemijlocit la concordanta dintre art. 129 alin. 2 din Legea nr. 92/1992,
pe de o parte, si art. 124 si 130 din Constitutie, pe de alta parte. Pornind de
la constatarea ca termenul de 2 ani prevazut la art. 129 alin. 2 din Legea nr.
92/1992 are un caracter imperativ, instanta considera totusi ca, in conditiile
in care el nu a fost respectat, s-a considerat, prin "interpretarea care a
fost data", ca este vorba, de fapt, despre un termen de recomandare.
Punctul de vedere astfel exprimat de instanta nu poate fi primit. Imprejurarea
ca, in practica, termenul de 2 ani nu a fost respectat, dovedindu-se
insuficient, nu poate sa schimbe natura juridica a unui termen, transferandu-l
din categoria celor imperative intr-o alta categorie.
Natura juridica a unei norme juridice nu poate depinde de imprejurari
legate de aplicarea sa practica.
Argumentarea adusa de Judecatoria Targu Mures in sprijinul exceptiei de
neconstitutionalitate duce inevitabil la concluzia ca, daca termenul de 2 ani
stabilit prin art. 129 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 ar fi fost respectat,
textul respectiv era in deplin acord cu Constitutia, iar neconstitutionalitatea
se datoreaza nerespectarii termenului si dateaza din momentul implinirii
acestuia, ceea ce nu poate fi admis.
Pe de alta parte, indiferent daca au caracter imperativ, supletiv ori numai
"de recomandare", normele juridice sunt sau nu constitutionale in
functie de cuprinsul lor, iar nu in raport cu categoria din care fac parte. O
"norma de recomandare" nu este, prin definitie, neconstitutionala,
cum sustine instanta in argumentarea adusa in sprijinul exceptiei de
neconstitutionalitate a art. 129 alin. 2 din Legea nr. 92/1992.
In aceste conditii, natura juridica a termenului in discutie nu are nici o
concludenta in problema constitutionalitatii art. 129 alin. 2 din Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. In acest caz, discutia nu se poarta
asupra termenului avand sensul de modalitate a unui act juridic, ci asupra unui
termen inteles ca un interval de timp pe care legea il stabileste pentru
indeplinirea anumitor operatiuni privind aplicarea prevederilor sale.
Urmarile nerespectarii termenului astfel stabilit nu pot influenta
validitatea actelor privind infaptuirea justitiei, intervenite dupa expirarea
acestuia.
Argumentand punctul sau de vedere, Judecatoria Targu Mures admite ca
prevederile art. 129 alin. 2 si ale art. 130 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 sunt
constitutionale numai daca termenul de 2 ani prevazut de lege este imperativ,
iar nu de recomandare, "astfel cum a fost interpretat". Legea nr.
92/1992 nu caracterizeaza in nici un fel termenul in discutie si nici nu
contine elemente care ar ingadui sa se considere ca este vorba despre un termen
"de recomandare".
In orice caz, Curtea Constitutionala nu este si nu poate fi chemata sa
aprecieze asupra modului in care o lege a fost interpretata, ci numai cu
privire la conformitatea ei cu Constitutia.
In temeiul unei asemenea calificari a termenului de 2 ani, stabilit de
Legea nr. 92/1992, instanta adauga la argumentele ce tind sa demonstreze
neconstitutionalitatea art. 129 alin. 2 din lege unele sustineri ce parasesc
sfera argumentarii juridice, capatand conotatii politice cu caracter strain
acesteia, deci care nu pot interesa in cauza. Se considera, in esenta, ca,
intrucat este vorba despre un termen "de recomandare", acesta poate
fi nelimitat, astfel incat exista judecatori ce nu vor fi niciodata inamovibili,
ceea ce apare in contradictie cu art. 124 din Constitutie. Se ajunge, astfel,
la concluzia ca ar fi incalcat principiul constitutional al independentei
judecatorilor.
Asa cum este consacrata in Constitutie si in Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca, inamovibilitatea este o garantie a bunei
administrari a justitiei si a independentei si impartialitatii judecatorului.
Ea nu este consacrata numai in interesul judecatorului, ci si in cel al
justitiei. De aceea legiuitorul a inteles sa stabileasca conditii speciale
pentru numirea in functie a magistratilor. Acest sistem de exigente instituit
pentru numirea magistratilor are menirea sa realizeze efectiv principiul
independentei judecatorilor, concomitent cu asigurarea profesionalismului si
prestigiului justitiei. Inamovibilitatea priveste statutul judecatorului, nu
aptitudinea lui de a face parte din completul de judecata.
Cat priveste sustinerea potrivit careia textele criticate ar contraveni
art. 130 si 133 din Constitutie, se retine ca prevederile acestora,
reglementand rolul Ministerului Public, respectiv atributiile Consiliului
Superior al Magistraturii, nu au nici o legatura cu cauza de fata, care se
refera la inamovibilitatea judecatorilor.
Rezulta deci ca nici invocarea acestor dispozitii constitutionale nu
confera un temei valabil pentru admiterea exceptiei de neconstitutionalitate
formulate.
Pornind de la o caracterizare proprie asupra naturii reglementarii legale,
autorii exceptiei ajung la o concluzie contrara sensului real al acestei
reglementari, legea neinterzicand dobandirea inamovibilitatii, ci numai
conditionand-o de indeplinirea anumitor exigente si forme procedurale.
Fata de considerentele expuse, avand in vedere dispozitiile art. 129 si 130
din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, in temeiul art. 144
lit. c) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 25
alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Conexarea Dosarului nr. 146 C/1995 la Dosarul nr. 145 C/1995.
2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 129 si
130 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, invocata de Koncz
Maria si Stoica Maria in dosarele nr. 4.507/1995 si nr. 10.806/1995 ale Judecatoriei
Targu Mures.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 10 aprilie 1996.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Deleanu
Magistrat-asistent,
Maria Bratu