DECIZIE   Nr. 379 din  7 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, precum si ale art. 322 pct. 7, art. 327 alin. 1 si art. 379 alin. 1 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 848 din 20 septembrie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ion Tiuca             - procuror
    Ingrid Alina Tudora   - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 alin. (2) din Legea bancara nr. 58/1998, precum si ale art. 322 pct. 7, art. 327 alin. 1 si art. 379 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "ELEMAR STAR" - S.R.L. din Calarasi, Marian Lazar si Lenuta Lazar in Dosarul nr. 2.549/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia comerciala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza este in stare de judecata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.
    In acest sens, cu privire la dispozitiile art. 58 alin. (2) din Legea bancara nr. 58/1998 si ale art. 379 alin. 1 din Codul de procedura civila, arata ca acestea nu au legatura cu solutionarea cauzei, astfel incat exceptia de neconstitutionalitate cu un atare obiect este inadmisibila. In ceea ce priveste celelalte dispozitii legale criticate, acestea reprezinta norme de procedura ce nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorii exceptiei si, ca atare, sustinerea privind neconstitutionalitatea lor este neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 9 februarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 2.549/2004, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 alin. (2) din Legea bancara nr. 58/1998, precum si ale art. 322 pct. 7, art. 327 alin. 1 si art. 379 alin. 1 din Codul de procedura civila. Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "ELEMAR STAR" - S.R.L. din Calarasi, Marian Lazar si Lenuta Lazar intr-o cauza ce are ca obiect solutionarea cererii de revizuire formulate impotriva Deciziei nr. 126 din 20 ianuarie 2004, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, intr-o argumentare ampla, in care, pe langa invocarea unor texte constitutionale considerate a fi incalcate, se fac numeroase referiri la dispozitii din Codul de procedura civila, din Codul civil, din alte legi, precum si la jurisprudenta unor instante judecatoresti, inclusiv la hotarari pronuntate in alte cauze in care sunt parti, autorii exceptiei sustin, in esenta, urmatoarele:
    Dispozitiile art. 56 alin. (2) din Legea nr. 58/1998, potrivit carora contractele de credit financiar si garantiile reale si personale constituie titlu executoriu, incalca prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (2), art. 21 si 123 devenit, dupa republicarea Constitutiei, art. 124. Autorii exceptiei sustin ca prevederile legale criticate care dau putere de titlu executoriu contractelor de credit bancar, precum si garantiilor reale si personale contravin unor dispozitii din legislatia civila si procesual civila, referindu-se in acest sens la unele hotarari pronuntate de instantele judecatoresti. Se mai arata, in sustinerea exceptiei, ca "dispozitiile Legii nr. 58/1998 si normele sale de aplicare incalca prevederile art. 15 din Constitutia Romaniei, conform carora <<Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile>>."
    De asemenea, autorii exceptiei sustin ca dispozitiile art. 327 alin. 1, raportate la prevederile art. 1201 din Codul civil si art. 322 pct. 7 din Codul de procedura civila, nu au in vedere anumite competente ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, competente evidentiate de practica judiciara a acestei instante, si "permit invocarea autoritatii de lucru judecat a unei hotarari pronuntate intr-un dosar anterior, al carui obiect (...) este diferit de obiectul dosarului in curs de solutionare", ceea ce creeaza un prejudiciu autorului exceptiei. De asemenea, apreciaza ca aceste texte legale "opereaza, practic, selectiv, in functie de instanta de judecata investita cu judecarea pricinii".
    In ceea ce priveste dispozitiile art. 379 alin. 1 din Codul de procedura civila, autorii exceptiei apreciaza ca sunt neconstitutionale, intrucat permit executarea silita a unui imobil in lipsa incuviintarii instantei de recurs care a pronuntat o hotarare judecatoreasca irevocabila, astfel incat, "scriptic, acest text de lege impune constituirea titlului executoriu inaintea inceperii urmaririi si executarii silite". Asa fiind, arata ca art. 379 din Codul de procedura civila contravine prevederilor art. 51 [devenit art. 1 alin. (5) in Constitutia republicata], ale art. 16 alin. (1) si (2), precum si ale art. 123 [devenit art. 124 alin. (1) si (2) in Constitutia republicata].
    Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala considera ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, iar textele de lege vizate de autorul exceptiei nu contravin prevederilor constitutionale invocate. Totodata arata ca in cauza de fata, ce are ca obiect o cerere de revizuire, nu pot fi examinate, sub aspectul controlului de constitutionalitate, decat dispozitiile referitoare la conditiile de admisibilitate a revizuirii, reglementate la art. 322 pct. 7 din Codul de procedura civila, nu si cele ale art. 56 alin. (2) din Legea nr. 58/1998, ale art. 327 alin. 1 sau ale art. 379 alin. 1 din Codul de procedura civila, care nu au legatura cu solutionarea cauzei. Instanta arata ca sustinerea exceptiei este prolixa si confuza, fara a se motiva in vreun fel neconstitutionalitatea art. 322 pct. 7 din Codul de procedura civila, ceea ce face imposibila exprimarea unui punct de vedere argumentat cu privire la acest articol.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata ca dispozitiile art. 322 pct. 7 din Codul de procedura civila reprezinta o reglementare stabilita prin lege, conforma cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, care asigura in mod egal accesul la justitie tuturor persoanelor interesate in exercitarea acelorasi drepturi si interese legitime, inclusiv prin folosirea mijloacelor procedurale privind promovarea cererii de revizuire a unei hotarari judecatoresti. Totodata mentioneaza ca exceptia, astfel cum a fost formulata, nu contine nici o critica de neconstitutionalitate referitoare la art. 322 pct. 7 din Codul de procedura civila. In ceea ce priveste celelalte dispozitii legale mentionate ca obiect al exceptiei, Guvernul observa ca acestea nu au legatura cu solutionarea cauzei.
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. In acest sens arata ca nu poate fi retinuta critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale criticate fata de art. 16 din Constitutie, intrucat textele de lege criticate se aplica tuturor persoanelor prevazute in ipoteza normei legale, fara nici o discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, apreciaza ca nu poate fi retinuta nici contrarietatea cu prevederile art. 21 si 124 din Constitutie, deoarece dispozitiile criticate contin norme de procedura, referitoare la modul de solutionare a cererii de revizuire, pe care legiuitorul este liber sa le adopte potrivit competentei sale stabilite de art. 126 alin. (2) din Constitutie. De altfel, textele legale criticate asigura accesul liber si egal la o instanta independenta si impartiala, contribuind la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si la indeplinirea conditiilor unui proces echitabil. Avocatul Poporului arata ca nu se incalca nici dreptul la aparare al revizuentului, intrucat prin exercitarea cailor de atac impotriva hotararii instantei, date asupra revizuirii, se ofera acestuia suficiente garantii pentru a formula pretentii si aparari.
    Cu referire la prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie, opineaza in sensul lipsei lor de relevanta in cauza de fata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 56 alin. (2) din Legea bancara nr. 58/1998, precum si ale art. 322 pct. 7, art. 327 alin. 1 si art. 379 alin. 1 din Codul de procedura civila.
    Cu privire la dispozitiile art. 56 alin. (2) din Legea bancara nr. 58/1998, anterior sesizarii Curtii Constitutionale acest act normativ a fost republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005, cu un nou titlu, si anume Legea privind activitatea bancara, iar ca urmare a renumerotarii textelor art. 56 alin. (2) a devenit art. 79 alin. (2), avand acelasi continut. Ca atare, Curtea urmeaza a se pronunta asupra acestor din urma dispozitii legale, potrivit carora "Contractele de credit bancar, precum si garantiile reale si personale, constituite in scopul garantarii creditului bancar, constituie titluri executorii".
    In ceea ce priveste dispozitiile art. 322 pct. 7, art. 327 alin. 1 (raportat la dispozitiile art. 322 pct. 7 si art. 720^9 din Codul de procedura civila, precum si la art. 1201 din Codul civil) si ale art. 379 alin. 1 (raportat la art. 404^1 alin. 1 si art. 404^2 din Codul de procedura civila), acestea au urmatorul continut:
    - Art. 322 pct. 7: "Revizuirea unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari date de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri: [...]
    7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.
    Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs. In cazul cand una dintre instante este Curtea Suprema de Justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta;";
    - Art. 327 alin. 1: "Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare."
    Art. 379 alin. 1, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 144 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, are urmatoarea redactare: "Nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat pentru o creanta certa, lichida si exigibila."
    Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21, art. 24, art. 51 [devenit art. 1 alin. (5) in Constitutia republicata], precum si art. 123 [devenit art. 124 alin. (1) si (2)], care au urmatorul continut:
    - Art. 1 alin. (5): "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
    - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.";
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.";
    - Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
    (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
    - Art. 124: "(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.
    (2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorii acesteia fac abstractie de competenta Curtii si procedeaza la o analiza critica exhaustiva a intregului proces, cu infatisarea pe larg a ceea ce se pretinde a constitui erori de judecata savarsite de instante in diferitele faze procesuale, considerand ca sorgintea acestor erori nu se afla in aplicarea gresita a legii, ci in caracterul neconstitutional al textelor de lege incidente.
    Or, neconstitutionalitatea reprezinta o stare organica a unei norme juridice legale si nu poate fi dedusa dintr-o interpretare discutabila, realizata in procesul de aplicare a sa la o situatie concreta, care constituie obiectul competentei exclusive a instantelor de judecata.
    Curtea constata, ca fata de obiectul cauzei de fata, si anume revizuire, in temeiul art. 322 pct. 7 din Codul de procedura civila, critica de neconstitutionalitate cu referire la dispozitiile art. 79 alin. (2) din Legea nr. 58/1998 si ale art. 379 alin. 1 din Codul de procedura civila nu poate fi primita, intrucat reglementarile cuprinse in aceste articole de lege nu au legatura cu solutionarea litigiului, astfel incat exceptia de neconstitutionalitate cu un atare obiect urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila, in conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
    In ceea ce priveste dispozitiile art. 322 pct. 7 si ale art. 327 alin. 1 din Codul de procedura civila, acestea reprezinta norme de procedura care nu releva insa nici o contradictie cu textele constitutionale de referinta invocate, asa incat, cu referire la acestea, exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara si ale art. 379 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "ELEMAR STAR" - S.R.L. din Calarasi, Marian Lazar si Lenuta Lazar in Dosarul nr. 2.549/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia comerciala.
    2. Respinge, ca fiind neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 7 si ale art. 327 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de aceiasi autori in dosarul mai sus mentionat.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 7 iulie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Ingrid Alina Tudora