DECIZIE Nr.
369 din 26 noiembrie 2007
privind publicarea in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Hotararii arbitrale din 20 noiembrie
2007 privind determinarea remuneratiei procentuale datorate producatorilor de
videograme reprezentati de Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania (U.P.F.R.),
reprezentand dreptul de retransmitere prin cablu si dreptul la remuneratia
compensatorie pentru copia privata
ACT EMIS DE:
OFICIUL ROMAN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 836 din 6 decembrie 2007
Având în vedere dispoziţiile art. 1312 alin. (8)
din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu
modificările şi completările ulterioare, şi Referatul Direcţiei registre,
gestiune colectivă şi relaţii publice nr. SDG/2.544 din 26 noiembrie 2007,
în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi ale art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind
organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare
îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,
directorul general al Oficiului Român pentru
Drepturile de Autor emite următoarea decizie:
Art. 1. - Se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I, Hotărârea arbitrala
din 20 noiembrie 2007 privind determinarea remuneraţiei procentuale datorate
producătorilor de videograme reprezentaţi de Uniunea Producătorilor de
Fonograme din România (U.P.F.R.), reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu şi dreptul la
remuneraţia compensatorie pentru copia privată.
Art. 2. - Prezenta decizie intră în vigoare la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Directorul general al Oficiului Român pentru
Drepturile de Autor,
Laurentiu Oprea
OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
CORPUL DE ARBITRI
HOTĂRÂRE ARBITRALA din 20 noiembrie 2007
privind determinarea remuneraţiei procentuale
datorate producătorilor de videograme reprezentaţi de Uniunea Producătorilor de
Fonograme din România (U.P.F.R.), reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu şi dreptul la remuneraţia
compensatorie pentru copia privată
Complet de arbitri:
- Lucian Belcea
- Toma Dragomir
- Georgeta Duţescu
- Gheorghe Gheorghiu
- Ernest Popovici
Având în vedere cererea formulată de Uniunea
Producătorilor de Fonograme din România (U.P.F.R.), cu sediul în Bucureşti, bd. Nicolae Titulescu nr. 88 B, sectorul 1,
care solicită declanşarea procedurii de arbitraj în relaţia cu Uniunea
Producătorilor de Film şi Audiovizual din România -Asociaţia Română de Gestiune
a Operelor din Audiovizual (U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A.), cu sediul în
Bucureşti, str. Dem. I. Dobrescu nr. 4-6, sectorul 1, privind determinarea remuneraţiei procentuale datorate
producătorilor de videograme reprezentaţi de U.P.F.R., reprezentând dreptul de
retransmitere prin cablu şi dreptul la remuneraţia compensatorie pentru copia
privată, din sumele colectate pentru aceste domenii de U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A.,
în calitate de colector al remuneraţiilor cuvenite producătorilor din domeniul
audiovizual,
părţile au fost reprezentate în procedura de arbitraj
astfel: U.P.F.R., prin avocat Andreea Sîrbu, şi U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A., prin
vicepreşedinte Ionel Udrescu.
Ţinând seama de înscrisurile depuse de părţi pe durata
arbitrajului, de dezbaterile şi concluziile părţilor,
COMPLETUL DE ARBITRI
constată:
Ca urmare a cererii de arbitraj formulate de U.P.F.R.
şi înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturile de
Autor (O.R.D.A.) cu nr. SG/2.144 din 15
octombrie 2007, respectiv 9.784 din 15 octombrie 2007, determinarea
remuneraţiei procentuale datorate producătorilor de videograme reprezentaţi de
U.P.F.R., reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu şi dreptul la remuneraţia compensatorie
pentru copia privată, din sumele colectate pentru aceste domenii de U.P.F.A.R.
- A.R.G.O.A., în calitate de colector al remuneraţiilor cuvenite producătorilor
din domeniul audiovizual în aceste domenii, O.R.D.A.,
în temeiul prevederilor art. 1312 alin. (4)
din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,
la data de 22 octombrie 2007, a convocat părţile în vederea desemnării prin
tragere la sorţi a 5 arbitri titulari, care vor constitui completul de
arbitraj, şi a 3 arbitri de rezervă. Conform Procesului-verbal încheiat în data
de 22 octombrie 2007, părţile au procedat la tragerea la sorţi a arbitrilor,
iar ulterior O.R.D.A., în conformitate cu prevederile
art. 1312 alin. (5) din Legea nr. 8/1996,
cu modificările şi completările ulterioare, a convocat, în data de 29 octombrie
2007, la sediul său din Bucureşti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1,
arbitrii desemnaţi şi părţile, în vederea constituirii
completului de arbitraj.
Arbitrajul s-a desfăşurat la sediul O.R.D.A din
Bucureşti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1, în zilele de 1, 8 şi 15
noiembrie 2007. La termenul din 15 noiembrie 2007, părţile au formulat
concluzii asupra fondului cauzei, iar completul de arbitraj a amânat
pronunţarea pentru data de 20 noiembrie 2007, când, în temeiul art. 1312 alin.
(3)-(9) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare,
analizând actele şi lucrările dosarului cauzei, a pronunţat la sediul O.R.D.A
din Bucureşti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1, cu unanimitate de voturi,
prezenta hotărâre.
Din cuprinsul cererii de arbitraj formulate de U.P.F.R.
rezultă faptul că între părţile implicate au avut loc negocieri pentru
încheierea unui protocol, în mai multe rânduri, între
anii 2004-2007:
a) Referitor la
remuneraţia compensatorie pentru copia privată
In Procesul-verbal de negociere, încheiat de părţi în data
de 5 octombrie 2006, se reţine solicitarea de către U.P.F.R. a unui procent de
25% din remuneraţia compensatorie pentru copia privată colectată de U.P.F.A.R.
- A.R.G.O.A., în calitate de colector al remuneraţiilor cuvenite producătorilor
de opere audiovizuale. U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A. nu contestă dreptul la
remuneraţie compensatorie pentru copia privată cuvenită producătorilor de
videoclipuri muzicale şi nici posibilitatea ca acesta să fie repartizat direct
titularilor de drepturi, aşa cum rezultă din Procesul-verbal de negociere,
încheiat de părţi în data de 23 octombrie 2006. Totodată, U.P.F.A.R.
-A.R.G.O.A. nu este de acord cu procentul de 25% solicitat de U.P.F.R. şi
propune un procent de 1,86% pentru anul 2004, respectiv un procent de 0,91%
aferent anului 2005, pentru copia privată în domeniul audiovizual.
De asemenea, conform răspunsului U.P.F.A.R.
-A.R.G.O.A., transmis U.P.F.R. prin Adresa nr. 178 din 9 noiembrie 2006, se
arată că, în baza art. 129 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A. îi reprezintă pe „producătorii de videograme
pe bază de mandate", iar repartizarea sumelor colectate se realizează
conform „metodologiei aprobate prin adunarea generală şi avizată de
O.R.D.A.", sumele pentru anul 2004 repartizate producătorilor de
videoclipuri muzicale (cărora le-a acordat mandat) fiind de 1,86% (respectiv
521 lei) din suma colectată din copie privată, iar în anul 2005 - 0,91%
(respectiv, 618 lei).
U.P.F.R. afirmă, în continuarea cererii de arbitraj, că
U.PFA.R. -A.R.G.O.A. nu a făcut dovada repartiţiei remuneraţiei compensatorii
pentru copia privată vreunui membru al U.P.F.R. şi că acest organism de
gestiune colectivă trebuie să stabilească criteriile de repartiţie a sumelor
colectate către titularii de drepturi care nu sunt membri ai U.P.F.A.R.
-A.R.G.O.A.
In acest sens, U.P.F.R. propune
drept criteriu în funcţie de care trebuie stabilită remuneraţia pentru copia
privată „procentul de vânzări al materialelor audiovizuale conţinând
videoclipuri muzicale, concerte şi orice alte materiale audiovizuale aparţinând
caselor de discuri (DVD-uri cu muzică)", considerând că nu au nicio
relevanţă criteriile propuse de U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., respectiv „genul
operei", „durata", „zona de acoperire", „audienţa
canalului".
De asemenea, U.P.F.R. solicită acordarea unui procent
de 25% din remuneraţia compensatorie pentru copie privată aferentă operelor audiovizuale,
motivându-şi solicitarea prin proporţia DVD-urilor muzicale vândute, în
comparaţie cu DVD-urile cu filme. Totodată solicită ca această remuneraţie să
fie reţinută direct din remuneraţiile colectate în calitate de organism unic
colector al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată în domeniul sonor
şi audiovizual, din raţiuni economice (evitarea comisioanelor bancare,
administrative).
b) Referitor la dreptul de retransmitere prin cablu
U.P.F.R. îşi întemeiază cererea de arbitraj pe art. 121
alin. (5) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare,
respectiv pe faptul că, în situaţia în care există mai multe organisme de
gestiune colectivă în acelaşi domeniu, legea permite titularilor de drepturi să
opteze între acestea.
Astfel, producătorii de videoclipuri muzicale şi alte
materiale audiovizuale aparţinând caselor de discuri au optat să îşi gestioneze
acest drept prin intermediul U.P.F.R., acordând în acest sens mandat U.P.F.R.
In continuarea cererii, U.P.F.R. arată că, în situaţia
în care există în acelaşi domeniu două organisme de gestiune colectivă
(respectiv U.P.F.R. şi U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A.), iar titularii de drepturi (în
speţă fiind vorba de producătorii de videoclipuri muzicale) au optat ca
drepturile lor să fie exercitate de unul dintre cele două organisme de gestiune
colectivă, între acestea ar fi trebuit să se încheie un protocol în urma unei
negocieri.
Se arată că au avut loc negocieri între U.P.F.R. şi
U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., iniţiate de U.P.F.R., pentru stabilirea procentului
din ceea ce încasează U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A. din audiovizual pentru
retransmiterea prin cablu a videoclipurilor muzicale (întâlniri ce au avut loc
la data de 5 octombrie 2006, respectiv 23 octombrie 2006 şi 2 noiembrie 2006).
U.P.F.R. a propus un procent de 30% din încasările U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A.
pentru retransmiterea prin cablu a videoclipurilor muzicale în domeniul
audiovizual, motivând această solicitare prin conţinutul audiovizual al
programelor retransmise prin cablu, respectiv ponderea pe care o au
videoclipurile muzicale, concertele şi documentarele despre artişti în
programele TV. Faţă de acest procent, U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A. a propus un
procent de 1% şi, întrucât nu s-a ajuns la un acord,
U.P.F.R. a înaintat cererea de arbitraj.
De asemenea, în cererea de arbitraj se solicită, ca în
cazul copiei private, ca această remuneraţie să fie primită direct de la
Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor (U.C.M.R. -A.D.A.), ca organism colector al drepturilor de autor şi al drepturilor
conexe din retransmiterea prin cablu.
U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A. a depus întâmpinarea la
solicitările cuprinse în cererea de arbitraj depusă de U.P.F.R, prin Adresa
înregistrată la O.R.D.A cu nr. 10.596 din 5 noiembrie 2007, invocând
următoarele argumente:
Conform art. 1291
din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, „în cazul
gestiunii colective obligatorii, dacă un titular nu este asociat la niciun
organism, competenţa revine organismului de gestiune colectivă cu cel mai mare
număr de membri din domeniu". U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A. arată în cuprinsul
întâmpinării că U.P.F.R. se consideră reprezentantul tuturor producătorilor de
videoclipuri muzicale, chiar dacă aceştia au acordat sau nu mandat U.P.F.R.
Potrivit legii, susţine U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A.,
titularii de drepturi reprezentaţi de U.P.F.R. pot fi consideraţi membri ai
acestui organism de gestiune doar dacă au acordat un mandat în acest sens
acestui organism de gestiune. Se subliniază în acest sens faptul că ceilalţi
titulari de drepturi care nu sunt membri ai U.P.F.R. sunt reprezentaţi de
U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., ca principal organism de gestiune din domeniu.
Pentru copia privată, U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A. recunoaşte
producătorilor de videoclipuri dreptul la remuneraţie compensatorie, însă
consideră că este suficientă solicitarea de înregistrare în baza de date a
U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. a repertoriului acestora, ceea
ce ar conduce la virarea în cel mai scurt timp a sumelor cuvenite.
U.RF.A.R. -A.R.G.O.A. susţine că în cazul copiei
private ponderea cea mai mare o deţine fixarea pe diferite suporturi a programelor
difuzate pe diferite posturi de televiziune, a filmelor artistice, urmate de
manifestările sportive şi de emisiunile distractive.
De asemenea, U.RF.A.R. - A.R.G.O.A. consideră că
U.RF.R. include în producţia muzicală piaţa muzicală care nu conţine imagine şi
ca atare nu aparţine domeniului audiovizual. Totodată, U.RF.A.R. - A.R.G.O.A.
combate etaloanele sau eşantioanele alese de U.RF.R., contestându-le
reprezentativitatea pentru întreaga piaţă audiovizuală.
In continuare se arată că în cazul retransmiterii prin
cablu pretenţiile U.RF.R. sunt exagerate, U.RF.A.R. -A.R.G.O.A. contestând şi
de data aceasta reprezentativitatea eşantionului propus de U.RF.R., aceasta
întemeindu-şi solicitările pe analiza unui număr redus de posturi de
televiziune retransmise prin cablu, iar din play-list-urile depuse la dosar de
U.RF.R. rezultă că o serie de producători nu au acordat mandat U.RF.R.,
drepturile acestora urmând a fi gestionate de U.RF.A.R. - A.R.G.O.A.
Un alt argument supus atenţiei de U.RF.A.R. -A.R.G.O.A.
în întâmpinare este acela al practicii internaţionale în domeniu, arătând că
Asociaţia Internaţională privind Gestiunea Colectivă în Domeniul Operelor
Audiovizuale (A.G.I.C.O.A.) a negociat în diferite ţări procentajul ce se cuvine producătorilor
de videoclipuri, acesta nedepăşind în nicio altă ţară procentul de 1,2%.
La finalul întâmpinării se precizează că, deşi
U.RF.A.R. - A.R.G.O.A. consideră necesară înscrierea în baza de date a
U.RF.A.R. - A.R.G.O.A. a tuturor producătorilor de opere audiovizuale şi a
repertoriului acestora, totuşi admite transferarea, în orice condiţii, către
U.RF.R. a procentajului de 1% din sumele ce revin producătorilor de videograme
pentru retransmiterea prin cablu.
Faţă de acestea, U.RF.R. a comunicat completului şi
U.RF.A.R. -A.R.G.O.A. o serie de înscrisuri privind organizarea şi funcţionarea
U.RF.R. (lista membrilor, mandate etc).
Pe de altă parte, U.RF.A.R. - A.R.G.O.A. a înaintat
completului şi U.RF.R. o serie de înscrisuri reprezentând contracte, în limba
engleză, netraduse în limba română, încheiate de A.G.I.C.O.A. cu societăţi
colectoare pentru producătorii de fonograme, afirmându-se că uniunilor
producătorilor de fonograme nu le revin mai mult de 1,2% din sumele colectate,
acest procent rezultând din analiza timpului total de antenă acoperit de
videoclipuri comparativ cu timpul total de antenă acoperit de operele audiovizuale reprezentate de A.G.I.C.O.A.
Părţile au depus concluzii scrise arătând următoarele:
U.P.F.R. solicită acordarea unui procent de 30% din
remuneraţiile colectate din retransmiterea prin cablu şi a unui procent de 25%
din remuneraţia compensatorie pentru copia privată a operelor audiovizuale,
aferente videoclipunlor muzicale şi altor materiale audiovizuale (concerte,
documentare privind viaţa artiştilor etc.) aparţinând membrilor U.P.F.R.
De asemenea, U.P.F.R. solicită ca această remuneraţie
să fie reţinută direct de la colectorul unic, în cazul retransmisiei prin cablu
de la U.C.M.R. -A.D.A., iar în cazul remuneraţiei compensatorii pentru copia
privată, aceasta să fie reţinută direct din ceea ce colectează U.P.F.R. în
calitate de organism unic colector al remuneraţiei compensatorii pentru copia
privată în domeniul sonor şi audiovizual, motivând aceasta prin raţiuni
exclusiv economice şi administrative (evitarea unor comisioane bancare,
administrative, sumele fiind proprietatea titularilor de drepturi, iar aceştia
dorind să primească remuneraţia în întregime).
De asemenea, U.P.F.R. subliniază faptul că a iniţiat
arbitrajul întrucât nu s-a putut conveni un acord asupra procentului care să
revină caselor de discuri pentru copia privată şi pentru retransmiterea prin
cablu a videoclipunlor muzicale şi încheierea unui
protocol de repartizare, în conformitate cu prevederile art. 1312 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi
completările ulterioare.
In baza art. 1231 alin. (1) lit. a) şi lit. g) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, pentru dreptul la remuneraţie compensatorie pentru copia privată şi
dreptul de retransmitere prin cablu, gestiunea colectivă este obligatorie, ceea
ce înseamnă că U.PFA.R. -A.R.G.O.A. a colectat şi pentru titularii de drepturi
care nu i-au acordat mandat, deci şi pentru membrii U.P.F.R.
Totodată, U.P.F.R. subliniază faptul că a solicitat
drepturile conexe din copia privată şi retransmiterea prin cablu pentru membrii
săi, care au acordat mandat U.P.F.R. pentru gestionarea drepturilor din
videoclipuri (pe baza listei de membri, aşa cum aceasta a fost depusă la
dosarul de arbitraj, la termenul din data de 8 noiembrie 2007).
In continuare, U.P.F.R. apreciază că, aşa cum rezultă
din textul legii, copia privată presupune reproducerea de pe un suport original
(DVD, caseta video etc), nu prin fixarea programelor difuzate pe diferite posturi
de televiziune.
Faţă de pct. 5 din întâmpinarea U.PFA.R. -A.R.G.O.A.,
U.P.F.R. precizează că marile lanţuri de magazine din ţară vând mai mult filme
decât materiale audiovizuale, iar DVD înseamnă „digital video disk", ceea
ce presupune exclusiv înregistrare video, nu doar sonoră.
In cazul altor materiale audiovizuale, de exemplu
concerte, documentare etc, acestea aparţin exclusiv caselor de discuri.
Faţă de aceste aspecte, U.P.F.R. apreciază că
încheierea unui protocol este utilă în relaţia cu U.PFA.R. -A.R.G.O.A. şi arată
că a susţinut acest lucru prin demersurile realizate, respectiv iniţierea
procedurii de negociere, procese-verbale ale întâlnirilor de negociere etc.
U.P.F.R. arată în concluziile scrise că, deşi U.PFA.R-
A.R.G.O.A. acceptă încheierea unui protocol şi nu contestă drepturile
producătorilor de videoclipuri muzicale din cele două categorii de exploatări,
a respins procentele solicitate de U.P.F.R.
In cazul copiei private, U.P.F.R. propune drept criteriu procentul de vânzări al materialelor audiovizuale
conţinând videoclipuri muzicale, concerte şi orice alte materiale audiovizuale
aparţinând caselor de discuri (DVD-uri cu muzică),
considerând că aceste materiale sunt sursa legală care stă la baza unei copii
private.
Pentru motivarea procentului solicitat, în cuantum de 25%, U.P.F.R. arată că s-a ajuns la această sumă pe baza
informaţiilor de marketing sau vânzări de DVD-uri cu muzică (videoclipuri
muzicale, concerte).
In cazul retransmiterii prin cablu, în baza art. 121
din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, producătorii
de videoclipuri muzicale, membri ai U.P.F.R., au înţeles să îşi gestioneze
aceste drepturi prin intermediul U.P.F.R..
In situaţia în care există două organisme de gestiune
colectivă pe acelaşi domeniu de creaţie, acestea trebuia să încheie un protocol
ca rezultat al negocierilor dintre părţi. De altfel, U.P.F.R. a invocat în
acest sens Hotărârea arbitrala din data de 28 noiembrie 2005 (publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.140 din
16 decembrie 2005), susţinând că, deşi s-a respins
cererea ca fiind prematură în lipsa unor negocieri între părţi concrete asupra
procentului ce se cuvine U.P.F.R. pentru retransmiterea prin cablu a
videoclipunlor muzicale din sumele colectate de U.PFA.R.-A.R.G.O.A. în acest domeniu, completul de arbitraj a convenit asupra încheierii unui
astfel de protocol.
In cazul retransmiterii prin cablu, U.P.F.R. propune
drept criteriu conţinutul audiovizual al
programelor retransmise prin cablu pe teritoriul României, implicit ponderea
videoclipunlor muzicale, concertelor şi documentarelor despre artişti în
programele TV, principiu agreat de
U.PFA.R.-A.R.G.O.A. Faţă de procentul solicitat de
U.P.F.R., de 30%, U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. a propus un procent de 1%.
In fapt, U.P.F.R. îşi întemeiază cererea de acordare a
unui procent de 30%, având în vedere grilele de programe ale diferiţilor
operatori de cablu şi play-list-urile unor televiziuni comerciale, care relevă,
pe de o parte, ponderea televiziunilor muzicale faţă de celelate televiziuni,
iar pe de altă parte, ponderea difuzării videoclipurilor muzicale faţă de
celelalte programe.
De asemenea, pe baza play-list-urilor unor televiziuni
muzicale, U.P.F.R. arată ponderea videoclipurilor muzicale difuzate aparţinând
membrilor U.P.F.R. faţă de ponderea videoclipurilor muzicale ai căror titulari
de drepturi nu au acordat mandat U.P.F.R.
Faţă de înscrisurile prezentate de
U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. la dosar, U.P.F.R. arată că acestea sunt înscrisuri în
limba engleză, iar majoritatea se referă la radiodifuzare şi nu la
retransmiterea prin cablu sau copie privată.
In încheiere, U.P.F.R. solicită admiterea acţiunii aşa
cum a fost formulată şi cheltuieli de judecată.
U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., în concluziile scrise, arată
următoarele:
In opinia U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A.,
U.P.F.R. se consideră reprezentantul tuturor producătorilor de videoclipuri
muzicale, cu toate că aceştia nu sunt membri U.P.F.R., ba mai mult, după cum
rezultă din chiar materialele depuse de U.P.F.R. la dosar, rezultă că o parte
dintre sumele pe care le repartizează pentru alte domenii sunt distribuite unor
titulari de drepturi care nu sunt membri U.P.F.R. Pot fi consideraţi membri
U.P.F.R., în accepţiunea U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., doar titularii care se regăsesc
în lista-convocator aflată pe site-ul oficial al U.P.F.R.,
U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. arată în continuare că, chiar dacă un operator economic
este licenţiat de altul, nu înseamnă că cei 2 operatori economici se
identifică, nici că cel care acordă licenţa este unul şi acelaşi cu cel
licenţiat. In aceste condiţii, titularii de drepturi care nu sunt membri
U.P.F.R. vor fi reprezentaţi de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., principalul organism de
gestiune din domeniu.
In ceea ce priveşte copia privată,
U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. recunoaşte producătorilor de videoclipuri reprezentaţi de
U.P.F.R. dreptul la o remuneraţie compensatorie, în acest sens fiind suficientă
solicitarea de înregistrare în baza de date a U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. a
repertoriului acestora, ceea ce poate conduce la virarea în cel mai scurt timp
a sumelor cuvenite, fie direct, fie prin intermediul unui mandatar. In lipsa
înregistrării acestui repertoriu, U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. se află în
imposibilitatea de a identifica titularii de drepturi şi în consecinţă de a le
vira drepturile.
U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. arată în
continuare că U.P.F.R. recunoaşte în chiar cererea de arbitraj că prin acesta
intenţionează să dobândească 25% din copia privată cuvenită
U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., nu din sumele administrate de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A.,
ceea ce înseamnă că sumele pe care le pretinde nu i se
cuvin.
In privinţa modalităţilor de stabilire a titularilor de
drepturi în ceea ce priveşte copia privată, U.P.F.R. omite total să menţioneze
faptul că în majoritatea cazurilor aceasta se realizează prin fixarea pe
diferite suporturi a programelor difuzate de diferitele posturi de televiziune,
cele mai numeroase programe care sunt fixate în acest fel fiind filmele
artistice, urmate de manifestările sportive şi de emisiunile distractive nu
prin copierea unor opere cumpărate cu suport cu tot.
Conform U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., definiţia copiei private
din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, prevede
vizionarea operei în cadrul familiei, ori în cazul operelor cumpărate fixate pe
un suport nu se justifică o copiere a operei pe un alt suport, cel cu care a
fost achiziţionat fiind suficient. In schimb, programele de televiziune sunt
fixate pentru a putea fi vizionate
ulterior momentului transmiterii de către postul de televiziune. Acesta este
domeniul de utilizare a copiei private.
In ceea ce priveşte afirmaţia U.P.F.R. că producţia
muzicală acoperă circa 25%' din piaţa media, U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. consideră că
procentajul indicat include şi piaţa muzicală care nu conţine şi imagine, ceea
ce o face să nu aparţină domeniului audiovizual. Faptul ca un lanţ de librării
vinde mai multă muzică decât filme este total irelevant pentru întreaga piaţă
audiovizuală, cu atât mai mult cu cât obiectul principal de activitate al
acestui lanţ nu este comercializarea de videograme, aceasta fiind o activitate
secundară, procentajul putându-se datora unor înţelegeri comerciale între
acesta şi producătorii de muzică. Nici măcar vânzările marilor lanţuri de
magazine nu pot fi luate drept etalon din acelaşi motiv, cele care ar fi putut
crea o imagine cât de cât exactă a distribuţiei acestei pieţe fiind lanţurile
specializate în vânzarea şi/sau închirierea casetelor video şi a DVD-urilor.
Denumirea de „DVD" nu include în mod obligatoriu înregistrarea de imagini.
In cazul retransmiterii prin cablu, U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. consideră că pretenţiile U.P.F.R. sunt total
exagerate, deoarece argumentele invocate se referă la un număr redus de posturi
de televiziune retransmise prin cablu, cu grad redus de acoperire şi cu un
nivel infim de audienţă, acestea difuzând parţial videoclipuri produse de
membri U.P.F.R., iar o serie de producători ale căror videoclipuri sunt
radiodifuzate pe aceste posturi nu sunt membrii U.P.F.R., drepturile lor urmând
a fi gestionate de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. Dintre societăţile întâlnite în aceste
play-list-uri, care nu se regăsesc în tabelul cu membrii U.P.F.R.,
U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. menţionează mai multe societăţi.
U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. continuă arătând că din practica
internaţională, bazată pe studii riguroase de audienţă, rezultă că societăţilor
de gestiune a drepturilor producătorilor de fonograme le revine un procentaj de
maximum 1-1,2% din sumele ce revin producătorilor de audiovizual. In acest
sens, U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. arată că a depus la dosarul cauzei copii ale
contractelor încheiate de către A.G.I.C.O.A., membru U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., cu
societăţi similare U.P.F.R. din diferite ţări. In acest sens,
U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. propune un procent de 1% pentru U.P.F.R. din
remuneraţiile având ca sursă retransmiterea prin cablu.
In baza celor de mai sus,
U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. consideră cererea U.P.F.R. ca neîntemeiată şi solicită
completului de arbitraj stabilirea unui procentaj nu mai mare de 1% din sumele
ce revin producătorilor de opere audiovizuale care să fie transferat în contul U.P.F.R.
Analizând întregul material probator, completul de
arbitri reţine următoarele:
Cererea de arbitraj formulată de U.P.F.R. faţă de
U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., având ca obiect determinarea remuneraţiei procentuale
datorate producătorilor de videograme reprezentaţi de U.P.F.R., reprezentând
dreptul de retransmitere prin cablu şi dreptul la remuneraţia compensatorie
pentru copia privată, din sumele colectate pentru aceste domenii de U.P.F.A.R.
-A.R.G.O.A., în calitate de colector al remuneraţiilor cuvenite producătorilor
din domeniul audiovizual în aceste domenii, O.R.D.A., în temeiul prevederilor
art. 1312 alin. (4)
din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, admite
cererea ca fiind legală - potrivit art. 1312 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi
completările ulterioare - aceasta fiind dată în competenţa completului de
arbitraj şi, pe cale de consecinţă, completul de arbitraj se consideră legal
învestit şi competent a soluţiona arbitrajul.
Faţă de precizările şi voinţa părţilor implicate în
arbitraj, aşa cum au fost consemnate la termenul din 15 noiembrie 2007, în baza
principiului disponibilităţii, completul de arbitraj este învestit a pronunţa o
hotărâre pentru determinarea remuneraţiei procentuale datorate producătorilor
de videograme reprezentaţi de
U.P.F.R., reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu şi dreptul la
remuneraţia compensatorie pentru copia privată, din sumele colectate pentru
aceste domenii de U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., în calitate de colector al
remuneraţiilor cuvenite producătorilor din domeniul audiovizual în aceste
domenii.
Completul de arbitraj constată că părţile implicate
sunt de acord că, pentru dreptul de retransmitere prin cablu şi dreptul la
remuneraţia compensatorie pentru copia privată privind videoclipurile muzicale,
se datorează U.P.F.R. un procent, disputa dintre părţi fiind doar asupra
mărimii procentului.
Totodată, părţile sunt de acord ca U.P.F.R. să reţină
direct procentul ce va fi stabilit din remuneraţiile colectate în calitate de
organism unic colector al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată în
domeniul sonor şi audiovizual, din raţiuni economice (evitarea comisioanelor
bancare, administrative), precum şi cu plata directă de către U.C.M.R.-A.D.A.
către U.P.F.R. a procentului ce va fi stabilit pentru
dreptul de retransmitere prin cablu.
Faţă de considerentele expuse, completul de arbitraj
urmează a stabili mărimea procentului cuvenit U.P.F.R., pe baza criteriului
întinderii folosirii operelor membrilor U.P.F.R., comparativ cu totalul
operelor, aşa cum s-a probat de către părţile implicate.
a) Referitor la
procentul solicitat din remuneraţia compensatorie pentru copia privată
U.P.F.R. a solicitat un procent de 25% din remuneraţia
compensatorie pentru copia privată colectată de U.P.F.A.R.- A.R.G.O.A. în
calitate de colector al remuneraţiilor cuvenite producătorilor de opere
audiovizuale. U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. nu este de acord cu procentul de 25%
solicitat de U.P.F.R. şi propune un procent de 1,86% pentru anul 2004,
respectiv un procent de 0,91% aferent anului 2005, din remuneraţia
compensatorie pentru copia privată în domeniul audiovizual, potrivit Adresei
nr. 178 din 9 noiembrie 2006, arătând că repartizarea sumelor colectate urmează
a se realiza conform „metodologiei aprobate prin adunarea generală şi avizată
de O.R.D.A."; sumele pentru anul 2004 repartizate producătorilor de
videodipuri muzicale (cărora le-a acordat mandat) fiind de 1,86% (respectiv 521
lei) din suma colectată reprezentând remuneraţia compensatorie pentru copia
privată, iar pentru anul 2005 - 0,91% (respectiv, 618 lei), fără însă a se face
dovada repartiţiei remuneraţiei compensatorii pentru copia privată vreunui
membru al U.P.F.R.
Considerăm ca fiind un criteriu obiectiv procentul de
vânzări al materialelor audiovizuale conţinând videodipuri muzicale, concerte
şi orice alte materiale audiovizuale aparţinând caselor de discuri (DVD-uri cu
muzică), propus de U.P.F.R. în stabilirea remuneraţiei pentru copia privată, faţă de criteriile aleatorii propuse
de U.P.F.A.R.- A.R.G.O.A., respectiv „genul operei", „durata", „zona
de acoperire", „audienţa canalului".
Afirmaţia U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. că în domeniul
audiovizual copia privată se realizează prin fixarea programelor difuzate de
diferite posturi TV încalcă dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Legea nr.
8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea operelor
presupunând reproducerea de pe un suport original (DVD, caseta video etc).
Faţă de probaţiunea administrată, completul de arbitraj
consideră că procentul solicitat de U.P.F.R., de 25% din remuneraţia pentru
copia privată, din sumele colectate de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. în acest domeniu
este un procent echitabil.
b) Referitor la procentul din remuneraţia
reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu:
U.P.F.R. a solicitat un procent
de 30% din remuneraţiile colectate de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., reprezentând
dreptul'de retransmitere prin cablu a operelor audiovizuale, iar U.P.F.A.R.-
A.R.G.O.A. a propus un procent de 1%.
Pretenţiile U.P.F.R. sunt întemeiate pe dispoziţiile
art. 121 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, care permit titularilor de drepturi să opteze între mai multe
organisme de gestiune colectivă din acelaşi domeniu, şi a probat că unii
titulari au acordat mandat U.P.F.R. pentru gestionarea drepturilor lor în
calitate de producători de înregistrări audiovizuale.
Criteriul propus de U.P.F.R. pentru stabilirea
procentului - respectiv ponderea pe care o au videoclipurile muzicale,
concertele şi documentarele despre artişti în programele TV - este obiectiv şi
legal, conform principiului cuprins în art. 134 alin. (2) lit. d) din Legea nr.
8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia sumele vor
fi distribuite „proporţional cu utilizarea repertoriului" organismului de
gestiune colectivă.
Faţă de ponderea probată a utilizării repertoriului
U.P.F.R., se constată o variaţie maximă de până la 99,81% în cazul
televiziunilor muzicale, aşa cum rezultă din monitorizarea realizată de un
organism specializat. Totodată, U.P.F.A.R.- A.R.G.O.A. nu a făcut dovada
repartizării sumelor cuvenite din dreptul de retransmitere prin cablu către
unii producători importanţi de videodipuri muzicale, membri U.P.F.R.
Faţă de probaţiunea administrată, completul de arbitraj
consideră că procentul solicitat de U.P.F.R., de 30% din remuneraţia
reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu, din sumele colectate de
U.PFA.R.-A.R.G.O.A. în acest domeniu este un procent echitabil.
FAŢA DE CONSIDERENTELE EXPUSE
COMPLETUL DE ARBITRI
HOTĂRĂŞTE:
Se admite cererea de arbitraj formulată de Uniunea
Producătorilor de Fonograme din România (U.P.F.R.), cu sediul în Bucureşti, bd.
Nicolae Titulescu nr. 88 B, sectorul 1, în contradictoriu cu Uniunea
Producătorilor de Film şi Audiovizual din România - Asociaţia Română de
Gestiune a Operelor din Audiovizual (U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A.), cu sediul în Bucureşti,
str. Dem. I. Dobrescu nr. 4-6, sectorul 1.
Se stabileşte nivelul remuneraţiilor cuvenite
producătorilor de videodipuri muzicale reprezentaţi de U.P.F.R. după cum
urmează:
- 25% din remuneraţia compensatorie pentru copia
privată, din sumele colectate de U.PFA.R.-A.R.G.O.A. în acest domeniu;
- 30% din remuneraţia reprezentând dreptul de
retransmitere prin cablu, din sumele colectate de U.PFA.R.-A.R.G.O.A. în acest domeniu.
Cheltuielile arbitrale avansate de U.P.F.R. vor fi
suportate de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A.
Completul de arbitraj
Lucian Belcea
Toma Dragomir
Georgeta Duţescu
Gheorghe Gheorghiu
Ernest Popovici