DECIZIE Nr.
364 din 20 martie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 si art. 30 alin. 1, 2 si 4 din
Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 435 din 10 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Simona Ricu - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi art. 30 alin. 1, 2 şi 4 din
Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia Composesorală Borşa
în Dosarul nr. 3.152/336/2007 al Judecătoriei Vişeu de Sus.
La apelul nominal răspunde reprezentantul autorului
excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul autorului excepţiei susţine oral
concluziile scrise depuse la instanţa care a sesizat Curtea.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate,
apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 14 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.152/336/2007, Judecătoria Vişeu
de Sus a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 27 şi 30 din Codul de procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată într-o cauză în care s-a
formulat o cerere de recuzare a unui judecător.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale atacate sunt neconstituţionale,
întrucât contravin principiului accesului liber la justiţie şi dreptului la un
proces echitabil.
Judecătoria Vişeu de
Sus opinează că excepţia este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că textele de lege criticate sunt constituţionale, făcând referire la
jurisprudenţa Curţii în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, susţinerile
reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Curtea observă că dispoziţiile art. 30 alin. 3 din
Codul de procedură civilă au fost abrogate în mod
expres prin art. I pct. 7 din Legea nr. 219/2005
privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru
modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.
Prin urmare, prin prezenta decizie, Curtea se va
pronunţa asupra dispoziţiilor art. 27 şi art. 30 alin. 1, 2 şi 4 din Codul de
procedură civilă, care au următorul conţinut:
- Art. 27: „Judecătorul
poate fi recuzat:
1. când el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii
lor au vreun interes în judecarea pricinii sau când este soţ, rudă sau afin,
până la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din părţi;
2. când el este soţ, rudă sau afin în linie directă
ori în linie colaterală, până la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau
mandatarul unei părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora soţului uneia
din aceste persoane;
3. când soţul în viaţă şi nedespărţit este rudă sau
afin a uneia din părţi până la al patrulea grad inclusiv, sau dacă, fiind
încetat din viaţă ori despărţit, au rămas copii;
4. dacă el, soţul sau rudele lor până la al
patrulea grad inclusiv au o pricină asemănătoare cu aceea care se judecă sau
dacă au o judecată la instanţa unde una din părţi este judecător;
5. dacă între aceleaşi persoane şi una din părţi a
fost o judecată penală în timp de 5 ani înaintea recuzării;
6. dacă este tutore sau curator al uneia dintre
părţi;
7. dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce
se judecă;
8. dacă a primit de la una din părţi daruri sau
făgăduieli de daruri ori altfel de îndatoriri;
9. dacă este vrăjmăşie între el, soţul sau una din
rudele sale până la al patrulea grad inclusiv şi una din părţi, soţii sau
rudele acestora până la gradul al treilea inclusiv.";
- Art. 30 din Codul de
procedură civilă: „Recuzarea judecătorului se hotărăşte de instanţa
respectivă, în alcătuirea căreia nu poate să intre cel recuzat.
In cazul când din pricina recuzării nu se poate
alcătui completul de judecată, cererea de recuzare se judecă de instanţa
ierarhic superioară.
Cererile de recuzare inadmisibile potrivit art. 28
se soluţionează de instanţa în faţa căreia au fost formulate."
Excepţia este raportată la prevederile constituţionale
ale art. 16 alin. (2) referitor la supremaţia legii şi ale art. 21 alin. (1) şi
(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia, Curtea constată că asupra
constituţionalităţii dispoziţiilor art. 27 şi 30 din Codul de procedură civilă
s-a pronunţat prin Decizia nr. 40 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, şi prin
Decizia nr. 150 din 23 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 24 martie 2006, statuând, în esenţă, că dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă
reglementează în mod limitativ cazurile de recuzare a judecătorilor, protejând,
astfel, partea în cazul în care se presupune că judecătorul ar putea fi lipsit
de obiectivitate. Curtea
observă însă că dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă acoperă o
paletă foarte largă de situaţii, iar toate cazurile de recuzare enumerate, la
baza cărora stau criterii obiective şi raţionale, duc la finalitatea mai sus
arătată. Pe această cale este împiedicată posibilitatea îndepărtării de către o
parte de rea-credinţă a unui judecător pentru motive subiective sau
netemeinice, situaţie ce nu contravine textelor constituţionale ale art. 21
alin. (1) şi (3).
Totodată, Curtea a mai reţinut că prevederile art. 30
determină competenţa de soluţionare a cererii de recuzare, incident procedural
ce intervine în desfăşurarea normală a procesului civil. Textul de lege
criticat instituie regula potrivit căreia recuzarea se soluţionează de instanţa
sesizată cu acţiunea principală, judecătorul recuzat neputând participa la
alcătuirea completului care se va pronunţa asupra cererii de recuzare. Doar în
situaţia în care, din cauza recuzării mai multor judecători, nu se poate forma completul de judecată, se prevede, în
alin. 2 al art. 30 din Codul de procedură civilă, că cererea de recuzare se
soluţionează de instanţa ierarhic superioară.
Aceste reguli de procedură se justifică prin intenţia
legiuitorului de a împiedica tergiversarea nejustificată a înfăptuirii actului
de justiţie, ceea ce contribuie la respectarea dreptului părţilor la
soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ţinându-se seama şi de
interesele legitime ale celorlalte părţi, nu numai de cele ale părţii care a
formulat cererea de recuzare.
In final, Curtea reţine că nu
sunt încălcate nici dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit
cărora nimeni nu este mai presus de lege, prevederile legale criticate fiind
adoptate de legiuitor în virtutea prerogativelor sale conferite de art. 126
alin. (2) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A) d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 27 şi art. 30 alin. 1, 2 şi 4 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Asociaţia Composesorală Borşa în Dosarul nr.
3.152/336/2007 al Judecătoriei Vişeu de Sus.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 martie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu