DECIZIE Nr. 362 din 5 iulie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302^1
alin. 1 lit. a) din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 695 din 2 august 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 302^1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de
Ministerul Finantelor Publice - Directia Generala a Finantelor Publice Iasi in
Dosarul nr. 6.583/2004 al Tribunalului Iasi.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere ca devenita inadmisibila a exceptiei de
neconstitutionalitate, intrucat prin Decizia nr. 176/2005, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005, Curtea
Constitutionala a declarat neconstitutionale prevederile legale criticate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 15 decembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
6.583/2004, Tribunalul Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 302^1 din Codul de procedura civila,
exceptie ridicata de Ministerul Finantelor Publice - Directia Generala a
Finantelor Publice Iasi, recurenta intr-o cauza civila avand ca obiect
solutionarea unei cereri de validare poprire.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
formularea art. 302^1 din Codul de procedura civila, in ceea ce priveste
mentiunea "sub sanctiunea nulitatii" referitoare la elementele pe
care trebuie sa le cuprinda cererea de recurs, "este neconstitutionala in
masura in care permite instantelor sa interpreteze textul in sensul constatarii
nulitatii recursului, fara a se verifica incidenta in cauza a dispozitiilor
art. 105 alin. 2 din Codul de procedura civila si fara a se da posibilitatea
recurentului sa acopere eventualele lipsuri ale cererii sale de recurs, lipsuri
care nu aduc nici un fel de vatamare procesuala". Practic, recurentul se
gaseste de cele mai multe ori in imposibilitatea absoluta de a indica aceste
date, intrucat in majoritatea hotararilor judecatoresti referitoare la persoane
juridice nu se indica in dispozitiv toate aceste date de identificare. Daca in
cazul cererii de chemare in judecata lipsa elementelor de identificare a
partilor poate fi complinita pana la prima zi de infatisare, in recurs,
sanctiunea nulitatii este cu atat mai mult nejustificata, intrucat la
formularea recursului exista deja o hotarare in care sunt mentionate toate
datele de identificare a partilor, iar in mod corect singura conditie pentru
promovarea recursului ar trebui sa fie individualizarea hotararii care se
ataca. In concluzie, autorii exceptiei apreciaza ca textul criticat aduce
atingere dreptului la exercitarea unei cai de atac si dreptului la acces liber
la justitie, contravenind astfel art. 21 si 129 din Constitutie, intrucat:
permite constatarea nulitatii recursurilor fara a da posibilitatea partilor sa
discute existenta sau inexistenta vatamarii; nu este insotit de un alt text
legal care sa prevada posibilitatea acoperirii lipsurilor (similar cu cel
existent pentru cererea de chemare in judecata); sanctiunea nulitatii este
neclara in ceea ce priveste caracterul ei; recurentul este identificat cu toate
datele prevazute de lege, iar hotararea care se ataca cu recurs este perfect
individualizata, ceea ce duce la identificarea fara dubii a tuturor partilor,
acoperindu-se astfel orice vatamare; nici chiar hotararile judecatoresti nu
trebuie sa cuprinda aceste date de identificare; indicarea corecta a datelor cu
privire la intimati nu ar duce la aceeasi sanctiune a nulitatii, intrucat
instanta ar rectifica aceste date la indeplinirea procedurilor de citare in
raport cu datele care rezulta din dosar.
Tribunalul Iasi si-a exprimat opinia in sensul ca dispozitiile art. 302^1
din Codul de procedura civila nu incalca textele constitutionale invocate de
recurent, intrucat din coroborarea art. 21 si a art. 129 din Legea fundamentala
nu reiese ca o cale de atac, precum recursul, nu ar putea fi supusa vreunei
conditionari de ordin formal. Toate cererile adresate unor instante
judecatoresti trebuie sa se circumscrie unor conditii a caror respectare este
necesara pentru ca succesiunea de acte indeplinite in cursul procesului civil
sa permita realizarea sau stabilirea drepturilor si intereselor deduse
judecatii.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
intrucat din dispozitiile legale criticate nu rezulta ca sanctiunea nulitatii
opereaza automat, fara a da partilor posibilitatea indeplinirii cerintelor
legale, ci, dimpotriva, potrivit art. 316, coroborat cu art. 287 alin. 2 din
Codul de procedura civila, exista posibilitatea indeplinirii cerintelor
mentionate pana la prima zi de infatisare, iar lipsa semnaturii - in tot cursul
judecatii, conform art. 133 alin. 2. De altfel, chiar cererea de chemare in
judecata trebuie sa cuprinda, potrivit art. 112 din Codul de procedura civila,
toate datele de identificare a reclamantului.
Apreciaza ca, in lipsa unei interpretari si aplicari coroborate a
prevederilor art. 302^1 cu cele ale art. 316 si 287 din Codul de procedura
civila, aplicarea automata a sanctiunii nulitatii recursului poate produce
exact acele consecinte pentru care Curtea Constitutionala a declarat
neconstitutional textul. Constituind insa o problema de aplicare a legii,
apreciaza ca excede competentei Curtii Constitutionale cenzurarea modului de
aplicare a legii de catre instantele judecatoresti.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, intrucat dispozitiile legale criticate, referitoare la conditiile
de forma pentru cererea de recurs, nu ingradesc dreptul partilor de a se adresa
justitiei si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza
intr-o societate democratica procesul echitabil. Dispozitiile legale criticate
dau expresie principiului liberului acces la justitie, prin aceea ca
legiuitorul a acordat recurentului, in temeiul art. 316 coroborat cu art. 287
alin. 2 din Codul de procedura civila, posibilitatea de a indeplini cerintele
mentionate pana la prima zi de infatisare, cu respectarea principiului
contradictorialitatii, garantie a procesului echitabil si a dreptului la un
recurs efectiv.
De asemenea, sunt respectate si celelalte garantii ale procesului
echitabil, prin faptul ca recurentul are in permanenta posibilitatea
consultarii dosarului pentru a afla datele de identificare ale celorlalte parti
si are la dispozitie un termen rezonabil in scopul formularii cererii de
recurs.
In ceea ce priveste art. 129 din Constitutie, apreciaza ca dispozitiile
legale criticate reprezinta o concretizare a regulii constitutionale potrivit
careia, impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul
Public pot exercita caile de atac potrivit legii.
In final, invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 310/2004.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii
Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Dispozitiile art. 302^1 din Codul de procedura civila au fost introduse
prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura civila si completate prin art. I pct. 6 din
Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003.
Desi instanta de judecata a sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea
exceptiei de neconstitutionalitate a intregului art. 302^1 din Codul de
procedura civila, din notele scrise ale autorilor exceptiei rezulta ca acestia
se refera doar la alin. 1 lit. a) a art. 302^1 din Codul de procedura civila,
dispozitii care au urmatorul cuprins: "Cererea de recurs va cuprinde, sub
sanctiunea nulitatii, urmatoarele mentiuni: a) numele, domiciliul sau resedinta
partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si,
dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in
registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul
fiscal si contul bancar. Daca recurentul locuieste in strainatate, va arata si
domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile
privind procesul; [...]"
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile legale
criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1), (2) si (3) si art. 129 din
Constitutie, al caror continut este urmatorul:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.";
- Art. 129: "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate
si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate ridicata Curtea constata ca
prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2005 (publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005) s-a admis exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de
procedura civila. Cu acest prilej Curtea a constatat ca textul de lege atacat
este neconstitutional in ceea ce priveste sanctionarea cu nulitate absoluta a
omisiunii de a se preciza in cuprinsul cererii de recurs "numele,
domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si
sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul
comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de
inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar", precum si -
daca recurentul locuieste in strainatate - "domiciliul ales in Romania,
unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul".
In acest sens, Curtea a retinut ca dispozitiile legale criticate "apar
ca un formalism inacceptabil de rigid, de natura sa afecteze grav efectivitatea
exercitarii caii de atac si sa restranga nejustificat accesul liber la
justitie".
Totodata, Curtea a observat ca "cele mai multe dintre elementele
prevazute in textul de lege atacat, si anume domiciliul sau resedinta partilor
ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz,
numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul
persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si
contul bancar, precum si - daca recurentul locuieste in strainatate -
domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile
privind procesul se regasesc, in totalitate, in actele dosarului in care s-a
pronuntat hotararea care face obiectul caii de atac, ca nu sunt indispensabile
pentru identificarea acestei hotarari si ca nici nu sunt mentionate in
dispozitivul hotararii atacate.
Pe de alta parte s-a mai retinut ca in sistemul Codului de procedura civila
recursul este conceput ca o cale extraordinara de atac, altfel spus, ca un
ultim nivel de jurisdictie in care partile in litigiu isi pot apara drepturile
lor subiective, inlaturand efectele hotararilor pronuntate in conditiile celor
10 cazuri de nelegalitate prevazute de art. 304 din Codul de procedura civila.
Or, instituirea sanctiunii nulitatii pentru neindeplinirea acestor cerinte de
forma in insusi cuprinsul cererii de recurs, fara nici o posibilitate de
remediere a omisiunii, il lipseste pe recurent, fara o justificare rezonabila,
de posibilitatea de a se examina, pe calea recursului, sustinerile sale
intemeiate, privind modul eronat, eventual abuziv, prin care s-a solutionat,
prin hotararea atacata, litigiul in care este parte".
Potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, "Nu pot face obiectul
exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie
anterioara a Curtii Constitutionale.", iar, conform alin. (6) al aceluiasi
articol, "Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor
alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o incheiere motivata cererea
de sesizare a Curtii Constitutionale. [...]"
Avand in vedere ca publicarea Deciziei nr. 176 din 24 martie 2005 in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a avut loc la data de 27 aprilie 2005,
ulterior datei incheierii de sesizare a Curtii Constitutionale cu prezenta
exceptie (respectiv 15 decembrie 2004), Curtea urmeaza a respinge prezenta
exceptie ca devenita inadmisibila.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA,
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura civila,
exceptie ridicata de Ministerul Finantelor Publice - Directia Generala a
Finantelor Publice Iasi in Dosarul nr. 6.583/2004 al Tribunalului Iasi.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 5 iulie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Ioana Marilena Chiorean