DECIZIE Nr. 358 din 23 septembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 din
Legea fondului funciar nr. 18/1991
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1044 din 11 noiembrie 2004
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 23 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicata
de Dumitru Ionita in Dosarul nr. 5.377/2003 al Judecatoriei Targoviste.
La apelul nominal este prezent autorul exceptiei, lipsind celelalte parti.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Partea prezenta solicita admiterea exceptiei, aratand ca, datorita modului
de redactare a textului criticat, fostilor proprietari nu li se mai poate
reconstitui dreptul de proprietate pe vechile amplasamente, fapt care
echivaleaza cu o expropriere.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, aratand ca, de fapt, autorul exceptiei solicita o modificare a
textului criticat. Or, asa cum a statuat in jurisprudenta sa, Curtea nu poate
da o alta formulare textelor de lege pe care le-ar considera nesatisfacator
redactate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 5.377/2003,
Judecatoria Targoviste a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 din Legea fondului funciar nr.
18/1991, exceptie ridicata de Dumitru Ionita.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia considera
ca textul criticat este eronat redactat, deoarece prevede ca sunt si raman in
proprietatea privata a cooperatorilor terenurile prevazute de art. 22 din Legea
nr. 18/1991. In opinia autorului exceptiei, in acest fel fostilor proprietari
ai terenurilor nu li se mai poate reconstitui dreptul de proprietate pe vechile
amplasamente, acest lucru echivaland cu o expropriere, fapt care contravine
art. 44 si art. 136 alin. (5) din Constitutie, republicata. In concluzie el
propune abrogarea acestui text "ca fiind produsul unei epoci apuse".
De asemenea, mai arata autorul exceptiei, "ambiguitatea textului criticat
permite celor de rea-credinta sa ceara ce nu au dreptul".
Instanta de judecata opineaza in sensul ca textul criticat nu contravine
prevederilor constitutionale, ci, dimpotriva, "repara o inechitate
instaurata prin forma initiala a Legii nr. 18/1991".
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1
din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere
al institutiei Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor considera criticile de
neconstitutionalitate ca neintemeiate, aratand ca la data intrarii in vigoare a
Legii nr. 18/1991 cooperatorii erau deja proprietari in temeiul Decretului-lege
nr. 42/1990. In plus, nerestituirea terenurilor fostilor proprietari nu este
consecinta unei protectii insuficiente a drepturilor acestora, ci recunoasterea
unei stari de fapt, care, datorita existentei constructiilor, facea practic
imposibila restituirea acestor terenuri pe vechile amplasamente. Dupa intrarea
in vigoare a Constitutiei, dreptului de proprietate constituit in temeiul Legii
nr. 18/1991 i se aplica regimul constitutional actual, acest drept neputand fi
desfiintat fara a se incalca principiul neretroactivitatii legii.
Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca dispozitiile criticate din
Legea nr. 18/1991 recunosc si consacra dreptul de proprietate asupra terenului
aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si asupra curtii si
gradinii din jurul acestora, persoanelor prevazute de lege si nu contravin
dispozitiilor constitutionale privind ocrotirea si garantarea dreptului de
proprietate. In ce masura dispozitiile legale privind transformarea dreptului
de folosinta in drept de proprietate au fost respectate in fiecare caz in parte
reprezinta o problema ce tine de competenta instantelor judecatoresti. Pentru
toate aceste considerente apreciaza exceptia ca nefondata. Este invocata in
acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 5/1993.
Avocatul Poporului arata ca prin dispozitiile legale criticate s-a
constituit un drept de proprietate asupra terenurilor si anexelor gospodaresti
in favoarea proprietarilor caselor de locuit. In acest sens este invocata
jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a statuat ca prevederile
constitutionale actuale nu pot avea ca efect desfiintarea unui drept de
proprietate constituit anterior intrarii ei in vigoare, dispozitiile acesteia
aplicandu-se numai in ceea ce priveste regimul juridic al acestui drept. In
concluzie se apreciaza ca textul criticat este conform cu prevederile art. 44
alin. (1) teza a doua din Constitutie, republicata.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei
Deputatilor, al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Analizand incheierea de sesizare, precum si notele scrise depuse in
sustinerea exceptiei, Curtea observa ca atat instanta de judecata, cat si
autorul exceptiei fac referire la dispozitiile art. 22 din Legea nr. 18/1991.
Dupa republicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, textele de lege au capatat o
noua numerotare. Astfel, art. 22 a devenit art. 23. Asadar, Curtea va exercita
controlul de constitutionalitate asupra dispozitiilor art. 23 din Legea nr.
18/1991, republicata, ulterior modificata si completata.
Textul criticat este urmatorul:
- Art. 23 alin. (1), (2) si (3): "(1) Sunt si raman in proprietatea
privata a cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, indiferent
de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexelor
gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate
potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru
stimularea taranimii.
(2) Suprafetele de terenuri aferente casei de locuit si anexelor
gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora sunt acelea
evidentiate ca atare in actele de proprietate, in cartea funciara, in registrul
agricol sau in alte documente financiare, la data intrarii in cooperativa
agricola de productie.
(3) Pentru suprafata de teren agricol atribuita de cooperativa agricola de
productie ca lot de folosinta, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege
nr. 42/1990, nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate
persoanei careia i s-a atribuit, indiferent daca acest teren se afla in
continuarea gradinii in intravilan sau in alt loc, in extravilan, cu exceptia
celor stramutati, pentru realizarea unor investitii de interes local si de
utilitate publica.
(4) Dispozitiile alin. (1) se aplica si persoanelor din zonele
cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator."
Textul art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru
stimularea taranimii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 17
din 30 ianuarie 1990, are urmatoarea redactare:
- Art. 8: "Terenul aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti,
precum si curtea si gradina din jurul acestora, in zonele cooperativizate,
constituie proprietatea particulara a detinatorilor; acestea pot fi instrainate
si lasate mostenire.
Terenul prevazut la alin. 1, impreuna cu lotul care poate fi atribuit in
folosinta membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depasi
suprafata de 6.000 metri patrati pentru detinatorul casei de locuit."
Textele constitutionale invocate sunt cele ale art. 44 si art. 136 alin.
(5), a caror redactare este urmatoarea:
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra
statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita
in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase,
politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi
subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi
proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor,
precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun
acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al
dobandirii se prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori
contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.";
- Art. 136 alin. (5): "Proprietatea privata este inviolabila, in
conditiile legii organice."
Prin dispozitiile legale mai sus citate, s-a constituit un drept de
proprietate asupra terenurilor aferente casei de locuit si anexelor
gospodaresti, precum si asupra curtii si gradinii din jurul acestora,
determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri
pentru stimularea taranimii, inlaturand astfel situatia nefireasca in care
proprietarul casei de locuit era doar titularul unui drept de folosinta asupra
terenului.
Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, ca de exemplu, Decizia nr.
3/1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 17 mai
1993, a statuat ca prevederile constitutionale actuale nu pot avea drept urmare
desfiintarea unui drept de proprietate constituit anterior intrarii in vigoare
a Constitutiei, dispozitiile acesteia aplicandu-se numai in ceea ce priveste
regimul dreptului respectiv.
In aceste conditii, textele de lege criticate sunt in deplin acord cu
prevederile art. 44 si ale art. 136 alin. (5) din Constitutie, republicata.
Curtea constata ca este de competenta instantei de judecata de a stabili
daca pentru fiecare caz in parte sunt respectate dispozitiile legale privind
constituirea dreptului de proprietate.
Examinand exceptia ridicata si motivele invocate in sustinerea ei, observam
ca, in realitate, autorul este nemultumit de modul de redactare a textului art.
23 din Legea nr. 18/1991, republicata, ceea ce ar presupune o modificare a
acestuia, atribut ce nu revine Curtii Constitutionale.
Acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instantei de
contencios constitutional intr-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni
art. 61 din Constitutie, republicata, potrivit caruia "Parlamentul este
[...] unica autoritate legiuitoare a tarii". De asemenea, este de observat
ca, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,
"Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii
actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa
prevederile supuse controlului".
In jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a statuat ca, in ceea ce priveste
competenta sa, Curtea nu poate da o alta formulare textelor de lege pe care
le-ar considera nesatisfacator redactate (Decizia nr. 1 din 30 iunie 1992,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 28 iulie
1992). De asemenea, Curtea nu isi poate asuma rolul de a crea, de a modifica
sau de a abroga o norma juridica (Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996) si nu
se poate substitui legiuitorului pentru adaugarea unor noi prevederi legale
(Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995).
De altfel, asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 23 din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, republicata, Curtea s-a mai pronuntat prin
Decizia nr. 263 din 22 iunie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I nr. 676 din 27 iulie 2004, statuand ca dispozitiile legale criticate
sunt constitutionale.
Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 din
Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicata de Dumitru Ionita in
Dosarul nr. 5.377/2003 al Judecatoriei Targoviste.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 23 septembrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Maria Bratu