DECIZIE Nr. 355 din 23 septembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1
alin. 1 lit. e) si ale art. 385^10 alin. 2 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1026 din 5 noiembrie 2004
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Nicoleta Grigorescu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) si ale art. 385^10 alin. 2 din Codul
de procedura penala, exceptie ridicata de Marin Bora in Dosarul nr.
1.360/P/2004 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, considerand ca textele de lege
criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 13 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.360/P/2004,
Curtea de Apel Oradea - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) si
ale art. 385^10 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de
Marin Bora in cadrul judecarii recursului penal in cauza in care s-a invocat
exceptia de inadmisibilitate a recursului.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca dispozitiile legale criticate ingradesc exercitiul dreptului la aparare in
mod discriminatoriu si fara existenta criteriilor prevazute pentru restrangerea
exercitiului unor drepturi sau a unor libertati, incalcand astfel prevederile
art. 24 alin. (1), art. 16 alin. (1) si ale art. 53 alin. (2) din Constitutie,
republicata. Considera ca aceste texte de lege aduc atingere dreptului la
aparare, "creand situatii discriminatorii fata de diferite persoane care,
datorita unei greseli a judecatorului primei instante, decad din dreptul de a
beneficia de calea de atac a recursului, aceasta restrangere a dreptului la
aparare nefiind necesara intr-o societate democratica". In ceea ce
priveste dispozitiile art. 385^10 alin. 2 din Codul de procedura penala arata
ca prima teza a acestui text este inaplicabila, intrucat recursul nu poate fi
motivat in termen de 10 zile de la data pronuntarii hotararii, care nu se
redacteaza in acest termen. Cea de a doua teza, potrivit careia recursul poate
fi motivat si pana la cel putin 5 zile inainte de primul termen de judecata,
ingradeste exercitiul dreptului la aparare, intrucat se poate intampla ca
pentru primul termen procedura de citare sa nu fie legal indeplinita.
Curtea de Apel Oradea - Sectia penala constata ca textele de lege criticate
sunt determinante pentru solutionarea cauzei in recurs, iar in ceea ce priveste
critica de neconstitutionalitate, apreciaza ca aceasta este neintemeiata, dar
cu o motivare diferita. Astfel, in opinia sa, calea de atac a recursului
trebuie sa garanteze in cadrul procesului penal dreptul la aparare si dreptul
la un proces echitabil, fara limitari, prin instituirea unui tratament egal,
nediscriminatoriu fata de toate cauzele si fata de toate persoanele. Din
aceasta perspectiva, considera ca "Nu se poate accepta, fara a se incalca
dreptul la un proces echitabil, ca in competenta instantei de recurs sa nu se
prevada aceleasi atributii de control judiciar, indiferent daca actiunea penala
este supusa si apelului sau numai recursului".
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, iar in conformitate cu art. 18^1 din
Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de
vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia ridicata nu este
intemeiata, deoarece dispozitiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) si ale art. 385^10
alin. 2 din Codul de procedura penala nu contravin prevederilor constitutionale
invocate. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, instituirea
unor reguli de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este
de competenta exclusiva a legiuitorului, care poate institui, in considerarea
unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati de
exercitare a drepturilor procedurale, iar accesul liber la justitie nu inseamna
accesul la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. Regulile
speciale privind caile de atac nu contravin principiului egalitatii, atat timp
cat asigura egalitatea cetatenilor in utilizarea lor. Inadmisibilitatea
recursului impotriva hotararilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu
afecteaza drepturile procesuale ale inculpatului, intrucat la rejudecarea
fondului cauzei instanta este obligata sa o examineze sub toate aspectele.
Prevederile art. 53 din Constitutie, republicata, nu sunt incidente in cauza,
intrucat dispozitiile legale criticate nu restrang exercitiul unor drepturi sau
libertati.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens arata ca, in virtutea prevederilor constitutionale ale art. 126
alin. (2) si ale art. 129, instituirea regulilor de desfasurare a procesului in
fata instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului.
Mai mult, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite,
reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor
procedurale. Asa fiind, accesul liber la justitie nu inseamna accesul, in toate
cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. Avand
in vedere aceste consideratii, Guvernul apreciaza ca dispozitiile legale
criticate nu contravin continutului prevederilor din Constitutie invocate de
autorul exceptiei. De altfel, aminteste ca asupra constitutionalitatii
prevederilor art. 385^1 alin. 1 din Codul de procedura penala Curtea
Constitutionala s-a pronuntat in mai multe randuri, respingand exceptiile ca
neintemeiate.
Avocatul Poporului considera ca textele de lege criticate sunt
constitutionale. In acest sens, arata ca regulile speciale privind caile de
atac nu incalca principiul egalitatii atat timp cat este asigurata egalitatea
juridica a cetatenilor in utilizarea lor. De asemenea, conceptul de
"proces echitabil" nu implica imperios existenta mai multor grade de
jurisdictie. In sfarsit, prevederile legale criticate nu incalca dreptul la
aparare, intrucat "nu ingradesc dreptul partilor de a fi asistate, in tot
cursul procesului, de un avocat ales sau numit din oficiu".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor, Avocatului Poporului si Guvernului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, republicata, precum si dispozitiile
Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
385^1 alin. 1 lit. e) si ale art. 385^10 alin. 2 din Codul de procedura penala,
conform carora:
- Art. 385^1 alin. 1 lit. e): "Pot fi atacate cu recurs: [...]
e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunale
militare teritoriale, curti de apel si Curtea Militara de Apel, cu exceptia
deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor;";
- Art. 385^10 alin. 2: "Motivele de recurs se formuleaza in scris prin
cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanta
de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata."
In opinia autorului exceptiei dispozitiile legale criticate contravin
urmatoarelor prevederi constitutionale:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 24 alin. (2): "Dreptul la aparare este garantat.";
- Art. 53 alin. (2): "Restrangerea poate fi dispusa numai daca este
necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu
situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara
a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate si dispozitiile legale
criticate, cu raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea
constata ca dispozitiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) si ale art. 385^10 alin. 2
din Codul de procedura penala constituie norme de procedura, or, potrivit
prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, procedura de
judecata este prevazuta numai de lege. In temeiul acestei atributii
constitutionale, legiuitorul este singura autoritate competenta sa stabileasca
regulile generale de procedura, iar, in considerarea unor situatii speciale,
poate prevedea si derogari sau exceptii de la regulile generale, daca acestea
nu contravin vreunor dispozitii sau principii constitutionale.
Art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala, stabilind regula
generala potrivit careia deciziile pronuntate in apel pot fi atacate cu recurs,
excepteaza de la aceasta regula situatiile in care, prin deciziile instantelor
de apel, s-a dispus rejudecarea cauzelor. Ratiunea este aceea ca procesul penal
se reia de la faza judecatii in prima instanta.
Curtea apreciaza ca aceste dispozitii legale nu ridica probleme de
constitutionalitate, ci doar probleme de interpretare si de aplicare. Exceptia
prevazuta de textul de lege criticat se aplica deopotriva tuturor partilor
procesului penal, neexistand nici o discriminare. Partile procesului penal isi
pot exercita dreptul la aparare in tot cursul procesului, fara nici o
ingradire.
Curtea constata ca exceptia vizeaza situatia in care, prin decizie, s-a
dispus rejudecarea cauzei sub toate aspectele ei, cu respectarea limitelor
prevazute de art. 371 si 373 din Codul de procedura penala, si cand, potrivit
dispozitiilor art. 382 alin. 2 din acelasi cod, hotararea a fost desfiintata
numai cu privire la unele fapte sau persoane sau la latura penala ori la latura
civila. In aceasta ipoteza, Curtea considera ca prevederile art. 385^1 alin. 1
lit. e) din Codul de procedura penala au in vedere numai dispozitiile deciziei
referitoare la aceste ultime aspecte, ce au fost trimise spre rejudecare.
Aceasta concluzie se impune prin faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 385 din
Codul de procedura penala, "instanta de rejudecare se pronunta in limitele
in care hotararea a fost desfiintata".
Intr-o situatie ca cea invocata in motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate, nelegalitatea deciziei constand in nepronuntarea unei
solutii cu privire la apelul declarat de o parte din proces ori cu privire la
alte fapte, poate fi reparata numai pe calea recursului, constituind motivul de
casare prevazut de art. 385^9 alin. 1 pct. 10 din Codul de procedura penala.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 385^10 alin. 2 din Codul de procedura
penala, Curtea retine ca asigurarea bunei desfasurari a unui proces penal
echitabil impune indeplinirea tuturor actelor procedurale in anumite termene, a
caror stabilire este lasata la libera apreciere a legiuitorului. Este firesc ca
motivarea recursului sa fie depusa intr-un timp rezonabil inaintea primului
termen de judecata, pentru ca si celelalte parti sa le cunoasca si sa aiba timp
pentru pregatirea apararii lor, iar completul de judecata sa se pregateasca
pentru dezbatere. Situatia invocata ipotetic in motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate nu are relevanta, intrucat fara procedura de citare legal
indeplinita fata de toate partile nu se poate trece la judecata, primul termen
de judecata fiind cel pentru care procedura de citare a fost legal indeplinita.
De altfel, Curtea constata ca dispozitiile art. 385^10 alin. 2 din Codul de
procedura penala au mai constituit obiectul exceptiei de neconstitutionalitate
in raport cu prevederile constitutionale referitoare la restrangerea
exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, exceptie respinsa prin
Decizia nr. 369 din 2 octombrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 828 din 22 noiembrie 2003.
In raport cu solutia amintita, Curtea apreciaza ca nu au intervenit
elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudentei sale.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin.
1 lit. e) si ale art. 385^10 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie
ridicata de Marin Bora in Dosarul nr. 1.360/P/2004 al Curtii de Apel Oradea -
Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 23 septembrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Patricia Marilena Ionea