DECIZIE Nr. 354 din 10 decembrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit.
c), ale art. 10 alin. 2, precum si ale titlului III din Ordonanta Guvernului
nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 128 din 27 februarie 2003
Costica Bulai - presedinte
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4 lit. c), ale art. 10 alin. 2, precum si ale titlului III
din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile
si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Arkass Impex" - S.R.L. in Dosarul nr. 978/2002 al Tribunalului Mures
- Sectia civila.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, apreciind ca dispozitiile
criticate nu contravin prevederilor constitutionale si invocand in acest sens
jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale in materie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 3 iulie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 978/2002,
Tribunalul Mures - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. c), ale art. 10 alin. 2,
precum si ale titlului III din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind
executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "Arkass Impex" - S.R.L. intr-o cauza avand ca
obiect recursul declarat de aceasta impotriva unei sentinte civile pronuntate
de Judecatoria Reghin.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textele
criticate sunt neconstitutionale, deoarece atat dreptul la aparare, cat si
liberul acces la justitie sunt incalcate prin posibilitatea acordata organului
fiscal de a pune in executare, de indata, masurile pe care le stabileste el
insusi prin procesul-verbal de constatare, act care reprezinta titlu
executoriu. Potrivit sustinerilor autorului exceptiei, dispozitiile criticate
fac imposibila plata taxei de timbru si a cautiunii cerute pentru suspendarea
executarii, deoarece debitorul are conturile blocate, iar prin acestea se
incalca dispozitiile constitutionale referitoare la statul de drept, la
garantarea dreptului de proprietate, precum si cele referitoare la restrangerea
exercitiului unor drepturi si libertati fundamentale.
Tribunalul Mures - Sectia civila, in fata caruia s-a ridicat exceptia de
neconstitutionalitate, considera ca textele legale criticate nu contravin
prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, deoarece
reglementeaza modalitatile in care se realizeaza executarea silita a creantelor
bugetare si nu se refera la confiscarea de bunuri. Totodata instanta considera
ca debitorul are posibilitatea de a achita obligatiile stabilite de organul de
control, fara a se trece direct la executarea silita. Pe de alta parte,
impotriva oricarui act de executare debitorul poate formula contestatie la executare,
iar impotriva actelor organelor administrativ-jurisdictionale poate introduce
actiuni in justitie in conditiile Legii nr. 29/1990 si ale Ordonantei
Guvernului nr. 13/2001, ceea ce asigura pe deplin accesul liber la justitie.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate. De asemenea, potrivit dispozitiilor
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat si
punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia este neintemeiata, deoarece dispozitiile
legale criticate reglementeaza stabilirea obligatiilor bugetare, precum si
executarea voluntara sau silita a acestor obligatii ce revin contribuabililor
persoane fizice ori juridice, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie,
competenta si procedura de judecata se stabilesc prin lege. De asemenea,
considera ca "celor interesati le este asigurat accesul la justitie,
precum si exercitarea in aceleasi conditii a drepturilor si garantiilor
procesuale, astfel incat reglementarile speciale, determinate de interesul
general in realizarea creantelor bugetare, nu pot constitui restrangeri care ar
aduce atingere dreptului de proprietate sau oricaror alte drepturi".
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt
constitutionale, deoarece, pe de o parte, reglementeaza numai conditiile
exercitarii dreptului la actiune, iar, pe de alta parte, actele organelor
administrativ-jurisdictionale pot fi atacate in justitie in conditiile Legii
nr. 29/1990.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
4 lit. c), ale art. 10 alin. 2, precum si ale titlului III "Executarea
silita" - cu referire la dispozitiile art. 23 alin. 2, art. 25 alin. 2 si
3, art. 40, art. 76 alin. 2 si ale art. 78 alin. 2 din Ordonanta Guvernului nr.
11/1996 privind executarea creantelor bugetare, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 108/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
Dispozitiile legale criticate de autor au urmatorul continut:
- Art. 4 lit. c): "Titlul de creanta este actul prin care, potrivit
legii, se constata si se individualizeaza obligatia de plata privind creantele
bugetare prevazute la art. 1, intocmit de organele de specialitate sau de
persoanele imputernicite potrivit legii, astfel: [...] c) pentru diferentele
constatate intre obligatiile de plata determinate de platitor si cele legal
datorate, inclusiv majorarile de intarziere pentru neplata la termen a
impozitelor, a taxelor si a altor venituri, stabilite cu ocazia verificarilor
ulterioare efectuate de organele abilitate de lege in acest scop, titlul de
creanta este documentul care cuprinde rezultatele verificarii sau
constatarii;";
- Art. 10 alin. 2: "Exercitarea cailor de atac la organele competente,
de catre platitori, cu privire la stabilirea obligatiilor bugetare, nu suspenda
obligatia acestora de plata.";
- Art. 23 alin. 2: "Daca debitorul nu a efectuat plata in termenul
prevazut in instiintarea de plata, organul de executare va incepe executarea
silita prin comunicarea unei somatii, prin care ii va face cunoscut debitorului
ca, in termen de 15 zile, este obligat sa efectueze plata sumelor
datorate.";
- Art. 25 alin. 2 si 3: "Titlul de creanta devine titlu executoriu la
data la care creanta bugetara este scadenta prin expirarea termenului de plata
prevazut de lege sau stabilit de organul competent, ori in alt mod prevazut de
lege.
Pentru obligatiile bugetare reprezentand impozite, taxe, contributii,
amenzi, majorari de intarziere si alte sume datorate si neachitate la termenul
legal de plata, titlul executoriu il constituie actul, emis sau aprobat de
organul competent, prin care acestea se stabilesc.";
- Art. 40: "Organele de executare pot folosi, succesiv sau
concomitent, oricare dintre modalitatile de executare silita prevazute de
prezenta ordonanta.";
- Art. 76 alin. 2: "Contestatia poate fi facuta si impotriva titlului
executoriu, in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest
titlu nu este o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ
jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o procedura care sa
prevada posibilitatea ca o instanta competenta sa se pronunte asupra
acestuia.";
- Art. 78 alin. 2: "O data cu incuviintarea suspendarii, contestatorul
va putea fi obligat sa depuna o cautiune, dar nu mai mult decat suma ce
reprezinta obligatia bugetara pentru care se face executarea silita si
cheltuielile de executare. La stabilirea cautiunii, instanta va tine seama de
inscrisul constatator al dreptului invocat de contestator, de starea
solvabilitatii sale, de valoarea bunurilor supuse executarii silite, de
cuantumul sumei datorate, precum si de orice alte date ce intereseaza
solutionarea contestatiei."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia apreciaza
ca prin dispozitiile legale criticate au fost incalcate urmatoarele prevederi
ale Constitutiei:
- Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social,
in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta
valori supreme si sunt garantate.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu.";
- Art. 41 alin. (7) si (8): "(7) Averea dobandita licit nu poate fi
confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
(8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori
contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.";
- Art. 49: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru
deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
- Art. 135: "(1) Statul ocroteste proprietatea.
(2) Proprietatea este publica sau privata.
(3) Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale.
(4) Bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul
aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite
in interes public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei
economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de
lege, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
(5) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii,
ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau
pot fi concesionate ori inchiriate.
(6) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale
invocate de autorul exceptiei si nici altor prevederi din Constitutia Romaniei.
Art. 53 alin. (1) din Constitutia Romaniei impune cetatenilor obligatia de
a contribui, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice. Ca orice alta
obligatie legala, si aceasta se executa de bunavoie, iar in caz contrar, prin
mijloacele de constrangere prevazute de lege.
Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile
ulterioare, reglementeaza conditiile in care se executa creantele bugetare,
precum si modalitatile si procedura de executare silita, in cazurile in care
debitorii nu-si achita de bunavoie, la termen, obligatiile de plata catre stat.
Curtea constata ca textele din ordonanta criticate de autorul sesizarii nu
contravin principiilor statului de drept, deoarece este de esenta statului de
drept respectarea legilor de catre toti cetatenii, inclusiv a legilor prin care
se stabilesc obligatii patrimoniale catre stat si a celor prin care se
stabilesc masurile de constrangere impotriva debitorilor care nu-si indeplinesc
voluntar obligatiile.
De asemenea, dispozitiile legale mentionate nu incalca prevederile
constitutionale care consacra accesul liber la justitie si dreptul la aparare
(art. 21 si 24 din Constitutie), intrucat, atat prin Ordonanta Guvernului nr.
11/1996, cat si prin alte acte normative (Legea contenciosului administrativ
nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare, Ordonanta Guvernului nr. 13/2001
privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor comunitare pentru
cadastru si agricultura, aprobata cu modificari prin Legea nr. 39/2002), se
asigura posibilitatea debitorilor de a ataca in justitie actele de impunere
ilegale si masurile de executare silita contrare legii.
Nu se poate retine nici incalcarea dispozitiilor constitutionale care
garanteaza dreptul de proprietate (art. 41 si 135 din Constitutie), deoarece
prin executarea silita ce face obiectul reglementarii prevazute de Ordonanta
Guvernului nr. 11/1996 nu se aduce atingere dreptului de proprietate in vreunul
din modurile prohibite prin Legea fundamentala (exproprierea si confiscarea),
ci se asigura executarea unor obligatii patrimoniale izvorate din indatorirea
fundamentala a cetatenilor de a contribui la cheltuielile publice.
In sfarsit, Curtea constata ca ordonanta criticata nu contine dispozitii de
restrangere a exercitiului drepturilor cetatenilor dincolo de limitele
stabilite prin art. 49 din Constitutie, asa cum, fara temei, sustine autorul
exceptiei de neconstitutionalitate.
In acelasi sens Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin numeroase
decizii, prin care a statuat ca procedura de executare silita prevazuta de
Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 este in deplina concordanta cu prevederile
constitutionale (de exemplu, Decizia nr. 99 din 29 iunie 1999, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 352 din 26 iulie 1999, si Decizia
nr. 80 din 14 martie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 320 din 15 mai 2002).
Neintervenind elemente noi de natura a schimba jurisprudenta Curtii,
considerentele si solutiile acestor decizii isi mentin valabilitatea si in
prezenta cauza.
Fata de cele mai sus aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. c),
ale art. 10 alin. 2, precum si ale titlului III din Ordonanta Guvernului nr.
11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Arkass Impex" - S.R.L. in
Dosarul nr. 978/2002 al Tribunalului Mures - Sectia civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 10 decembrie 2002.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Ioana Marilena Chiva