Decizia Nr.353 din 24.06.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 612 din 19 august 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Simina Gagu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Gheorghe Cuslin în Dosarul nr. 6.201/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului nr. 73D/2014 al Curţii Constituţionale.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 423 din 3 mai 2012.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Sentinţa civilă nr. 9.872 din 13 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 6.201/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.5. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Cuslin într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de pensionare.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate, care stabilesc recalcularea pensiei, încalcă principiul drepturilor câştigate, principiul neretroactivităţii legii şi dreptul de proprietate. Astfel, art. 11 din lege nu ţine cont de prevederile art. 8, desfiinţând diferenţele dintre grupa „alte condiţii“ şi grupa „condiţii speciale“, promovând acelaşi indice de majorare a punctelor de pensie pentru ambele grupe. Aceasta conduce la o vădită discriminare a celor care au fost încadraţi în grupa de muncă „alte condiţii“, provocând acestora prejudicii materiale majore în momentul calculării pensiilor.7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, deoarece nu creează nicio discriminare persoanelor care au fost încadrate în grupa de muncă „alte condiţii“. Astfel, între categoriile de locuri de muncă încadrate în „condiţii deosebite“, „speciale“ şi cele încadrate în „alte condiţii“ există o deosebire dată de gradul diferit de risc pentru sănătate şi nivelul de solicitare al celui care desfăşoară astfel de activităţi. Dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 119/2010 stabilesc beneficiul acordării unor perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, în mod diferenţiat, pentru cele trei categorii de activităţi, punctajul suplimentar acordat de art. 11 din Legea nr. 119/2010 adăugându-se la stagiul suplimentar acordat prin art. 8 din lege.8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care arată că instituirea, în contextul transformării anumitor tipuri speciale, preferenţiale, de pensii, în pensii întemeiate pe principiul contributivităţii, a unor categorii de persoane care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte calculul pensiilor, nu are semnificaţia unei discriminări, întrucât diferenţierea sus-menţionată este determinată de condiţiile deosebite ori speciale de muncă în care aceste persoane şi-au desfăşurat activitatea.10. În plus, menţionează că prin Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională legiuitorul a prevăzut la art. 1 alin. (1) că „Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010“. Invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 423 din 3 mai 2012 şi nr. 1.579 din 13 decembrie 2011.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, având următorul cuprins: „Beneficiarii pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:a)cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;b)cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii;c)cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă, potrivit legii.“14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată. 15. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 423 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 27 iulie 2012, Decizia nr. 792 din 27 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 21 noiembrie 2012, Decizia nr. 933 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 14 ianuarie 2013, Decizia nr. 7 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 25 februarie 2013, şi Decizia nr. 107 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 24 mai 2013). 17. Astfel, Curtea a statuat că între categoriile de locuri de muncă încadrate în „condiţii deosebite“, speciale şi cele încadrate în „alte condiţii“ există o deosebire dată de gradul diferit de risc pentru sănătate şi nivelul de solicitare al celui care desfăşoară astfel de activităţi. Curtea a observat că dispoziţiile art. 8 din aceeaşi lege stabilesc beneficiul acordării unor perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu în mod diferenţiat pentru cele 3 categorii de activităţi, astfel: a)3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă; b)6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă; c)12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă [...]. 18. Prin urmare, condiţiile de calcul al pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor sunt diferite după cum aceştia au lucrat în condiţii deosebite, speciale ori în „alte condiţii“, reflectând diferenţele obiective în care aceste persoane au desfăşurat activitatea. 19. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, Curtea a mai reţinut că acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, şi prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). 20. Aplicând aceste principii la speţă, Curtea a constatat că procentul de majorare a punctajelor lunare realizate în perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, este acelaşi, de 50%. 21. Totodată, Curtea a reţinut că legiuitorul a ţinut cont de munca desfăşurată în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, adoptând soluţii diferite pentru situaţii diferite. 22. Faptul că dispoziţiile de lege criticate stabilesc că beneficiarii pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din lege care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cei care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective cu acelaşi procent de 50%, stabilit pentru toate situaţiile, nu contravine principiului egalităţii în faţa legii, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, atâta vreme cât acest procent se aplică unor punctaje lunare realizate în perioada care se calculează diferenţiat, ţinându-se cont de munca desfăşurată în condiţii speciale sau, respectiv, în alte condiţii. 23. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 44 din Constituţie, Curtea a constatat, în acord cu jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), că pensiile de serviciu aveau atât o componentă contributivă, cât şi una necontributivă, acordarea acesteia din urmă fiind condiţionată de existenţa resurselor financiare suficiente ale statului. Partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de „bun“, ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi. 24. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea principiului neretroactivităţii legii, aceasta nu poate fi reţinută, deoarece prevederile de lege nu dispun pentru trecut, fiind aplicabile numai de la data intrării în vigoare a legii. Cu alte cuvinte, legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor, respectând principiul neretroactivităţii legii, nu produce efecte asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita. 25. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Cuslin în Dosarul nr. 6.201/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că prevederile art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 iunie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Simina Gagu