DECIZIE Nr. 35
din 14 ianuarie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei si ale Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 112/2001 privind sanctionarea unor fapte savarsite în afara teritoriului
tarii de cetateni romani sau de persoane fara cetatenie domiciliate în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 105 din 16 februarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României
şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2001
privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului
ţării de cetăţeni români sau de persoane fără
cetăţenie domiciliate în România, excepţie ridicată de
Petrea Adam în Dosarul nr. 3.333/229/2008 (număr în format vechi 257/2009)
al Tribunalului Ialomiţa - Secţia penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest
sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 27 mai 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 3.333/229/2008 (număr în format vechi 257/2009), Tribunalul
Ialomiţa - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
105/2001 privind frontiera de stat a României, ale Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor
fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de
cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie
domiciliate în România, ale art. 70 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 şi ale art. 1 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001.
Excepţia a fost ridicată de Petrea Adam cu ocazia
soluţionării apelului împotriva unei sentinţe penale de
condamnare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute
şi pedepsite de art. 70 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 105/2001, de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 şi de art. 293 alin. (1) din
Codul penal.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
105/2001 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001,
în ansamblul lor, aduc atingere dreptului la liberă circulaţie,
precum şi dispoziţiilor constituţionale referitoare la rolul
şi structura Parlamentului şi la delegarea legislativă,
întrucât, pe de o parte, nu este justificată urgenţa adoptării
lor, iar pe de altă parte, dreptul la liberă circulaţie nu poate
face obiectul reglementării prin ordonanţă de urgenţă.
Mai arată că prevederile art. 70 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 şi ale art. 1 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 încalcă
libertatea individuală şi dreptul la liberă circulaţie.
Tribunalul Ialomiţa - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu
încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorul
excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la Deciziile Curţii
Constituţionale nr. 220/2005 şi nr. 169/2006.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
105/2001, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001,
ale art. 70 alin. (1) din Ordonanţa'de urgenţă a Guvernului nr.
105/2001 şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 112/2001 sunt constituţionale, întrucât nu încalcă
prevederile din Legea fundamentală invocate. Face trimitere, în acest
sens, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 106/2006.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
fi constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 243/2002, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 302 din 8 mai 2002, precum şi dispoziţiile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind
sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului
ţării de cetăţeni români sau de persoane fara
cetăţenie domiciliate în România, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 549 din 3 septembrie 2001, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 252/2002, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 307 din 9 mai 2002. Dispoziţiile art. 70 alin. (1)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 şi ale
art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
112/2001 sunt criticate distinct de autorul excepţiei şi au
următorul cuprins:
- Art. 70 alin. (1) din Ordonanţa
de'urgenţă a Guvernului nr. 105/2001: „Intrarea sau ieşirea
din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2
ani.";
- Art.1 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 112/2001: „Intrarea sau ieşirea
dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia,
săvârşită de către un cetăţean român sau de o
persoană fără cetăţenie domiciliată pe teritoriul
României, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare
de la 3 luni la 2 ani".
In susţinerea
neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul
excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor
internaţionale privind drepturile omului asupra reglementărilor
interne, ale art. 23 alin. (1) referitoare la libertatea individuală, ale
art.25 privind dreptul la liberă circulaţie, ale art. 61 alin. (1)
referitoare ia rolul şi structura Parlamentului, ale art. 115 alin. (4) şi
(6) privind delegarea legislativă şi ale art. 148 referitoare la
integrarea în Uniunea Europeană.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că dispoziţiile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 şi ale Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 au mai fost supuse controlului
instanţei de contencios constituţional prin raportare la
aceleaşi prevederi din Legea fundamentală, invocate şi în
prezenta cauză, şi faţă de critici similare. In acest sens
sunt, de exemplu, Decizia nr. 341 din 21 septembrie 2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 11 octombrie 2004, Decizia
nr. 347 din 28 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 779 din 26 august 2005, şi Decizia nr. 106 din 9 februarie
2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 23
februarie 2006, prin care Curtea Constituţională a respins ca
neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor
de lege criticate, pentru motivele acolo arătate.
Intrucât nu au apărut elemente noi, de natură
a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia,
cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi
păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Dispoziţiile art. 20, ale art. 23 alin. (1), ale
art. 25 şi ale art. 148 din Legea fundamentală nu se aplică.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
105/2001 privind frontiera de stat a României şi ale Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor
fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de
cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie
domiciliate în România, excepţie ridicată de Petrea Adam în Dosarul
nr.' 3.333/229/2008 (număr în format vechi 257/2009) 'al Tribunalului
Ialomiţa - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 14 ianuarie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică